Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3590 articles
Browse latest View live

Casele Sectoriale în culpă pentru actualizarea greşită a pensiilor militare au şi chibiţi pe reţelele sociale

$
0
0
Moş Curbă de nivel, se dă în stambă pe contul său de Facebook cu un text care completează alte texte anterioare, în care sprijină modul de calcul al cuantumului pensiei militare practicat în zeci de mii de decizii de actualizare emise de Casele Sectoriale ale MApN şi SRI, adaptându-se la răspunsurile sau întâmpinările editate de respectivele Case Sectoriale, şi critică modul corect de actualizare din zecile de mii de decizii emise de CPS a MAI.
Din obsesia de a critica orice opinie exprimată pe acest blog, moşul îî întrece în sofisme juridice şi pe bieţii consilieri juridici angajaşi de SRI şi MApN să scrie şi să susţină în instanţe o grozăvie de raţionamente care adaugă la lege. Ii înţeleg pe consilierii juridici, că doar sunt angajaţi cu contract şi nu-şi pot contrazice şefii-gulere albe cu cotiere-, dar este greu de înţeles ce ii mână pe Curbă de nivel şi pe cei câţiva rezervişti care dau like numai la textele scrise de guru...admiratori din răndul cărora nu lipseşte „nebunul din Fălticeni”
Acum, nu trebuie să fim absurzi! Pe internet putem să avem opinii contrare, lucru care nu este permis instituțiilor de stat care trebuie să aplice unitar legea.
De ce Casele Sectoriale aplică diferit legea? Pentru că ministerrele care le tutelează, în haosul care generează lipsa de autoritate,  nu au emis Norme de actualizare. 
De ce nu au emis Norme de actualizare?  
Să nu se întâple precum cu HG 735/2010, adică să fie contestate în contencios administrativ și să fie anulate de instanțe. Scapă mai ușor cu anularea individuală a fiecărei decizii de actualizare.
Revenind la textul lui @ mos curbă de nivel, din logica lui strămbă ar rezulta că orice actualizare de soldă de funcție sau de grad viitoare, indiferent cât va fi de mică, va șterge toate indexările anterioare, pentru că, nu-i așa ?... doar OUG 114 prevede însumarea indexărilor.
Si mosul și casele sectoriale în culpă ignoră art. 60 alin (3) care obligă casele ca numai în anii în care se pot aplica și indexari și actualizări să aleagă dispoțițiile cele mai favorabile pensionarului în anul respectiv, nu cuantumul mai favorabil. După ce aplică la cuantumul calculat/ recalculat și indexat de la începutul anului valoarea cea mai favorabilă dintre indexare și actualizare trece, în sfârșit, la aplicarea art.111 din Legea 223/2015, referitor la rămânerea în plată a cuantumlui mai avantajos.
Conform textuli în vigoare la 30 06 2017 al art. 60 indexările nu se pierd decât în anii în care au loc și actualizari, dar, și atunci ,doar când sunt mai mici decât creșterea rezultată din actualizare.SE PIERD PRIN REGULARIZAREA CU ACTUALIZAREA DIN RESPECTIVUL AN:
În cazul în care prin legea de aprobare a OUG nr. 114/2018 se va reintroduce indexarea pensiilor militare cu majorarea soldelor de grad, ministerele trebuie să emită Norme de actualizare prin care să stabilească la care cuantum al pensiei se va aplica creșterea prin actualizare și cum vor interacționa actualizările cu indexările anuale.

O nouă lege a pensiilor militare?

$
0
0

COMUNICAT DE PRESĂ

 al Camerei Deputaților

primit de la Cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea 

Domnul Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, s-a întâlnit miercuri, 27 martie, cu reprezentanţi ai asociaţiilor militarilor în retragere şi în rezervă. Discuţiile au avut ca principal subiect pensiile militare.
Miercuri, 27 martie, la sediul Camerei Deputaţilor, a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere cu preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea, ministrul Finanţelor Publice, domnul Eugen Teodorovici, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, domnul Marius Budăi, secretarul Camerei Deputaţilor, doamna Lia Olguţa Vasilescu, secretarul Comisiei pentru apărare a Senatului, domnul Mihai Fifor şi chestorul Camerei Deputaţilor, domnul Marcel Ciolacu.
A fost abordată tema pensiilor militare, din perspectiva discriminărilor între cadrele militare care au ieşit la pensie în ani diferiţi, având funcţii şi grade egale, dar şi acelaşi număr de ani lucraţi.

Situaţia este similară cu cea din sistemul public de pensii unde, prin noua lege a pensiilor, s-au rezolvat aceste inechităţi. S-a stabilit formarea unui grup de lucru comun care să elaboreze o nouă lege a pensiilor militare în cel mai scurt timp.

Ei au decis, împreună cu Dragnea, elaborarea unei noi legi a pensiilor militare

$
0
0
COMUNICAT al președintelui ANCMRR

Astăzi, 27 martie 2019, la sediul Camerei Deputaților, a avut loc o întâlnire a reprezentanților asociațiilor cadrelor militare în rezervă și retragere cu președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi, secretarul Camerei Deputaților, Lia Olguța Vasilescu, secretarul Comisiei pentru Apărare din Senat, Mihai Fifor şi chestorul Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Au participat următoarele structuri asociative din sistemul de securitate națională, ANCMRR Alexandru Ioan Cuza, AORR, ROMIL, ANCMRR MAI, ACMRR SRI, SIE, STS, SPP.

A fost abordată tema pensiilor militare, din perspectiva discriminărilor între cadrele militare care au ieșit la pensie în ani diferiți, cu pensii diferite, deși aveau funcții şi grade egale, dar şi același număr de ani lucrați.

Situația este similară cu cea din sistemul public de pensii unde, prin noua lege a pensiilor, s-au rezolvat aceste inechități. S-a stabilit formarea unui grup de lucru comun care să elaboreze o nouă lege a pensiilor militare în cel mai scurt timp, ceea ce în termeni parlamentari echivalează cu amendarea actualei legi în sensul discuțiilor care au avut loc pe tema eliminării discriminărilor.

Președintele ANCMRR “A.I.Cuza”
Gl.lt.(r.) Neculai BĂHNĂREANU

Statul profund american pierde teren și în România

$
0
0

”M-am bucurat să mă întâlnesc săptămâna aceasta cu premierul român Viorica Dăncilă, un aliat NATO şi prieten. Am avut ocazia să-i mulţumesc pentru parteneriatul puternic cu SUA şi decizia ei de a muta ambasada României la Ierusalim”, a scris Pence, vicepreședintele SUA, pe Twitter alături de o fotografie cu Dăncilă.

O instanță a ridicat decretele prezidențiale de numire/revocare a unor demnitari la rangul de acte de comandament militar.

$
0
0
Ministrul Apărarii Naționale a atacat în contencis administrativ decretul președintelui Iohannis, nu al sefului CSAT, prin care prelungise mandatul generalului Ciucă în funcția de sef al Statului Major al Armatei cu încălcarea procedurii stabilite de lege.
Stupoare!
După ce la primul termen, Curtea de Apel Bucurețti a suspendat Decretul prezidențial, deși putea să nu o facă, dacă nu avea indici rezonabili de nelegalitate, ieri a dat o sentință de inadmisibilitate :
”Respinge că fiind inadmisibilă în privință controlului judecătoresc în contenciosul administrativ asupra actelor de comandament militar definite de art.2 alin.1 lit.l) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ”


Ce presiuni puteau interveni asupra judecătorilor ca să încadreze respectivul decret la categoria actelor de comandament militar, când teoria de specialitate îndeamnă la prudență în acest sens, mai ales că președintele emite un asemenea decret în calitate de președinte al României, nu de autoritate militară?

Foto Gțndul: Iohannis s-a întțlnit cu magistrații acum 2 zile pentru referendum

           „ Pentru a inlatura problemele aparute in jurisprudenta sub incidenta vechii legi, actuala lege a contenciosului administrativ defineste actul de comandament cu caracter militar in articolul 2 litera j), acesta reprezentand „actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei in timp de pace sau razboi ori, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar”.
            Din continutul acestei definitii, rezulta ca in sfera notiunii intra toate ordinele si instructiunile de serviciu privind masurile de pregatire a trupelor, mobilizarile si concentrarile de trupe, atribuirea si efectuarea de comenzi, manevre, exercitii si operatiuni militare.
            Ratiunea sustragerii acestei categorii de acte de la controlul de legalitate consta in a asigura spiritul de disciplina al subordonatilor, dar si „acele conditii de energie, capacitate, unitate si rapiditate necesare operatiunilor militare”.
            Este neindoielnic faptul ca restul actelor care emana de la autoritatile militare si care nu apartin celor definite prin art. 2 litera j) din Legea contenciosului administrativ vor putea fi atacate in fata instantelor judecatoresti de contencios administrativ. Este vorba despre actele contractuale, actele de gestiune incheiate de autoritatile militare cu diferite persoane in vederea aprovizionarii, pentru a se asigura functionarea serviciului de aparare nationala, actele de administratie militara sau actele autoritatilor militare cum ar fi cele care privesc numiri in grad, avansari, acte de sanctionare, de punere in retragere, de pensionare sau, in termeni actuali, acte legate de managementul resurselor umane.

Dicționar juridic
ACTE DE COMANDAMENT CU CARACTER MILITAR (contencios administrativ), sunt acele acte pentru înfăptuirea cărora legea a stabilit limite puterii discreţionare, anumite condiţii şi formalităţi necesare pentru ca actul să fie valid. Acestea pot fi: acte de comandament cu caracter militar făcute în timp de război (mobilizarea, mişcarea trupelor, concentrarea lor pe linie de atac sau de apărare, înaintarea sau retragerea etc.), şi acte de comandament cu caracter militar făcute în timp de pace (crearea de noi unităţi, desfiinţarea lor, transferarea lor dintr-o garnizoană în alta, delimitarea zonelor de recrutare, concentrări de trupe pentru exerciţii şi manevre etc.).


In memoriam Niculae Mircovici, după 3 ani de când a postat pe facebook celebrele sale amendamente la OUG 57/2015

$
0
0

Articol reeditat după varianta publicată în anul 2016.
Mircovici Niculae a adăugat 13 fotografii noi.
„Dintr-o greșeala, ieri seara, am postat o alta varianta de amendamente la OUG 57. Aceasta este varianta corecta depusă la comisie. Multumesc celor care m-au atenționat si va urez o seara buna!”

....scria în urmă cu trei ani deputatul Mircovici, general în rezervă, atunci membru al Comisiei de apărare din Camera Deputaților. Printre cei care i-au atras atenția cu privire la unele inadvertențe ale amendamentelor postate în urmă cu o seară m-am numărat și eu. Spunea atunci că se simte singur printre ceilalți membri ai Comisiei în susținerea intereselor militarilor. Din păcate, o boală nemiloasă l-a trecut în neființă în toamna trecută. 

Poate îi sugerează cineva domnului general Iliescu de la ANCMRR să preia amendamentele regretatului deputat și să le susțină în fața Comisiei de aparare din Camera Deputaților. Pot să înlocuiască propunerile din recentul Comunicat al ANCMRR.  
Pot fi găsite și aici

Nu știu dacă din cauza sănătății nu le-a mai putut susține în fața Comisiei de Apărare din trecuta Legislatură parlamentară.

Iohannis a găsit întrebarea pentru referendumul politic suprapus peste alegerile europarlamentare!

$
0
0
La noapte, ora 3,00 devine ora 4,00
După o cugetare de doi ani, specifică ardelenilor, preşedintele din Sibiu s-a hotărât ce întrebare despre justiţie să figureze pe buletinele pe care, cei care doresc, le vor primi când păşesc în secţiile de votare pentru europarlamentare din 26 mai 2019

Doriţi ca Justiţia din România să judece după fusul orar aprobat de Uniunea Europeană?

DA                                     NU

Explicaţii privind semnificaţia termenilor  ora standard, ora de vară şi ora de iarnă veţi primi  de la domnii Orban şi Cioloş. Nu vă luaţi după Drac-nea că ăsta vă indică ora Moscovei!

Dragne & Asociații a salvat Alianța USR în + la ICCJ

$
0
0
Biroul Electoral Central a dat o Decizie de respingere a înscrierii Alianței USR-PLUS(Cioloș) pentru alegerile europarlamentare. Respingerea a fost motivata de neîndeplinirea unor proceduri formale de validare a alianței politice. 
A trebuit sa apeleze la o Renumită Casă de Avocatură pentru a împlini formalitățile de ratificare a Protocolului și pentru a ataca Decizia BEC la ICCJ. 
"Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a redactat Decizia nr. 1263, pronunțată în data de 08 martie 2019, prin care a dispus: i) admiterea Contestației formulate de Uniunea Salvati Romania (USR), Partidul Libertate, Unitate si Solidaritate (PLUS) și Alianța 2020 USR PLUS; și ii) anularea Deciziei nr. 3D din 07 martie 2019 a Biroului Electoral Central (BEC), cu consecința admiterii Protocolului de constituire a Alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS”.
Considerentele ICCJ, care au fundamentat soluția de anulare a Deciziei BEC, au avut în vedere faptul că nu a fost identificată încălcarea niciuneia dintre cerințele de fond sau de forma impuse de lege pentru admiterea Protocolului. De asemenea, judecatorii au ajuns la concluzia, consacrată deja în jurisprudența ICCJ, că nu se poate cenzura, pe motive formale, voința politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianță electorală.
În acest context, un prim aspect al analizei ICCJ l-a reprezentat circumstanțierea obligațiilor legale ale BEC în legatură cu analiza unui protocol de constituire a unei aliante electorale în scopul participarii la alegerile pentru Parlamentul European. Judecatorii ICCJ au arătat că BEC ar fi trebuit să verifice numai îndeplinirea urmatoarelor condiții legale: (i) Alianța este formată la nivel național din partide politice înscrise în Registrul partidelor politice, (ii) Partidele semnatare ale protocolului nu fac parte dintr-o altă alianță politică deja înregistrată, (iii) sunt respectate condițiile legale referitoare la denumirea alianței electorale și (iv) Protocolul a fost depus în termen de 48 de ore de la înființarea BEC.
În raport de argumentele și de înscrisurile administrate în cauză, ICCJ a apreciat că toate aceste condiții legale au fost îndeplinite, iar decizia BEC pentru respingerea candidaturii a fost una nelegală. ICCJ a mai arătat că din întreg curpinsul Legii nr. 33/2007 (privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European) nu rezultă condiția ca semnatarii protocolului de constituire a unei aliante să figureze ca președinți de partid în Registrul partidelor politice. Dimpotrivă, s-a reținut că este esențial ca semnatarii Protocolului să fie împuterniciți de Partide, prin organele lor de conducere, condiție îndeplinită în ce priveste Protocolul în discuție.
ICCJ a mai reținut și faptul că Protocolul a fost ratificat de conducerile executive ale celor două Partide, înainte de data pronunțării Deciziei BEC, dar și în interiorul termenului limită prevăzut de lege și de calendarul electoral, ceea ce a impus concluzia că nu putea fi aplicată sancțiunea nulității Protocolului.
De asemenea, judecătorii ICCJ au considerat că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a nu împiedica accesul competitorilor la alegerile pentru Parlamentul European, în acest fel fiind asigurat „imperativul respectarii dreptului la asociere si a dreptului de a participa la alegeri”, drepturi fundamentale consacrate de Constitutia Romaniei, de CEDO si Protocolul aditional la acesta.
În concluzie, constatând că nu a fost încalcată nicio dispoziție legală la încheierea Protocolului de constituire a Alianței electorale „Alianța 2020 USR PLUS” și că BEC a dat dovadă de un formalism excesiv, ICCJ a primit argumentele invocate de contestatorii USR, PLUS si Alianta 2020 USR PLUS și a admis Protocolul de constituire a acestei Aliante electorale.
Avocatul Ion Dragne, coordonator Dragne & Asociatii și Decan al Baroului București, a pledat la ICCJ, alături de alți avocați, cauza PLUS privind admiterea Protocolului de constituire a aliantei electorale „Alianta 2020 USR PLUS”. Ion Dragne a declarat că decizia sa de a se implica în speță a fost determinată de faptul că, în opinia sa, avocatura înseamnă susținerea drepturilor și libertăților omului, a caror exercitare trebuie să fie garantată în condițiile legii în toate domeniile de activitate.
Din echipa Dragne & Asociatii care a acordat asistență juridică în această cauză au mai facut parte Andreia Dumitrescu, avocat asociat și Raluca Gune, avocat colaborator.
Dragne & Asociații este o societate de avocatură cu peste 35 de avocați, recunoscută de publicațiile internaționale de specialitate ca lider pe piața serviciilor de avocatură, în domeniul litigiilor și arbitrajului"

"Faceți-vă singuri dreptate dacă statul nu vă apără" par a spune...

$
0
0
...doi foști  moguli de presă, unul de la  Belgrad, aflat în refugiu din ineriolul Binomului, altul din penitenciar.
Ghită de la Belgrad a amenințat hoardele #rezist cu echipe de bătăuși.
Sa vedem ce cugetă SOV de la Rahova!

„Faptul că Tudor Chirilă l-a plesnit pe cel care a intinat memoria tatălui său, a fost un act de bărbăție și de demnitate. De abia faptul că și-a pus apoi cenușă în cap a fost o dovadă de slăbiciune. Dacă instituțiile statului i-ar fi încătușat pe loc și i-ar fi ascuns vreo doi ani pe la Rahova pe cei care i-au insultat pe Zegrean, Bacalbașa, Iordache și au bruscat-o verbal pe actrița cu un copil bolnav, nici derbedeul care l-a agresat verbal pe Chirilă n-ar mai fi îndrăznit s-o facă și incidentul n-ar mai fi avut loc”, a scris Sorin Ovidiu Vîntu pe Facebook.
„A fi puternic nu înseamnă să-i lași pe porci nepedepsiți, atunci când aceștia devin și obraznici. Dacă am trăi într-o țară normală la cap, nu te-aș îndemna să-ți faci singur dreptate dar, când instituțiile de forță ale statului dau dovadă de o asemenea nevolnicie, încât otreapa care l-a lovit pe Bacalbașa sau otrepa care l-a lovit pe bătrânul din Piața Victoriei umblă libere pe străzi, asta este singura soluție”, a mai adăugat omul de afaceri.

„Nu cred că există mulți români care să-și dorească la fel de mult ca mine ca în țara asta să domnească legea. Dacă ar fi existat așa ceva, n-aș fi de aproape zece ani ținut în captivitate, cu dosare fabricate. Dar, cu un Dragnea idiot pervers și cufurit pe el de frica pușcăriei, cu un profesoraș de provincie cvasi-lobotomizat, dar fudul ca țața Marghioala, ajunsă cu bicicleta la oraș, intronarea legii în România este un deziderat greu de atins”, a mai spus acesta.
El l-a mai atacat pe Traian Băsescu, dar și pe şeful statului Klaus Iohannis: „Din princina gunoiului de Băsescu și acelor cabotini care populează prima scenă a politicii, România se află astăzi în pragul unei catastrofe. Singurul care o mai poate salva este intervenția energică și hotărâtă a instituțiilor statului. Orice formă de agresiune verbală sau fizică trebuie reprimată cu duritate maximă. Criza economică mondială care se va declanșa anul acesta nu trebuie să ne găsească în halul ăsta de dezbinare. Securiștii, magistrații și polițiștii ar trebui să-i dea dracului pe Dragnea și Iohannis și să-și facă treaba conform atribuțiilor legale pe care le au. Altfel, cu lefurile uriașe pe care le încasează vor mai putea cumpăra, spre sfârșitul anului, două pâini, patru ouă și-un salam”.

Maistrul militar dizident care va compromite Referendumul lui Iohannis pentru apărarea torționarilor din Justiție

$
0
0
Filip Iulius, maistru mlitar dintr-o oarecare unitate militară, se solidarizează în 1977 cu minerii din Valea Jiului vorbindu-le colegilor despre ce ar trebui să facă Armata dacă mișcarea s-ar extinde în toată țară. Este trecut în rezervă, dar face mare vâlvă în presa internațională după ce un mesaj al său ajunge printr.un turist polonez la liderul din Gdansk al Solidarității. 
Este condamnat pentru propagandă dușmănoasă Chinurile din închisoare le-a relatat în serialul TV  Memorialul Durerii realizat de Lucia Hosu.Longin.
După punerea cu întârziere în libertate, Filip Iuliu emigrează în SUA în anul 1988. Revine în țară în anul 1996, este reangajat ca maistru militar și se pensionează la cerere în anul 1999.
Președintele Republicii Polone Bronisław Komorowski i-a acordat lui Iulius Filip Crucea de Comandor a Ordinului de Merit al Republicii Polone, „pentru contribuția și devotamentul său în sprijinirea schimbărilor democratice din Polonia”. Acesta i-a fost înmânată de ambasadorul Poloniei în România, Marek Szczygiel, în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurată în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, în ziua de 7 noiembrie 2014.

Vineri, 7 noiembrie 2014, în prezența primarului Emil Boc, Ambasadorul Republicii Polone în România Marek Szcygiel a înmânat clujeanului Iulius Filip distincția „Crucea de Comandor a Ordinului de Merit al Republicii Polone”. Distincția vine ca recunoștință pentru susținerea și serviciul pe care Iulius Filip le-a adus în procesul schimbărilor democratice în Polonia și lupta sa susținută împotriva regimului totalitar comunist.




Dizidentul este scos din discreția din ultimii ani de un document de la Penitnciarul Aiud, județul Alba, publicat de Lumea Justiției, din care reiese că procurorul care a propus de două ori amânarea punerii sale în libertate, pe motiv că continuă să faca propagandă impotriva politicii de partid și de sta, n-a fost nimeni altul decât actualul Procuror General al României, Augustin Lazăr, spălătorul dosarelor penale ale  lui Iohannis  și pe care președintele nu vrea să-l demită, deși are o decizia a CCR care il obligă să semneze propunerea de remaniere, pentru a nu crea un nou conflict juridic de natură constituțională.
Vor trece cu vederea militanții #rezist  activitatea  lui Augustin Lazăr de torționar al jusțiției comuniste?






La 15 ani de la intrarea României în NATO, referiri la situația rezerviștilor

$
0
0
Pe 29 martie 2004 cei 7 premieri din România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia au depus la Washington instrumentele de ratificare a Potocolului de aderarea la NATO.
Căteva zile mai tîrziu, pe 02 aprilie 2004, delegația română formată din Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană și Ioan Mircea Pașcu a semnat Tratatul de aderare la Bruxelles.
Adrian Năstase pe peluza Casei Albe împreună cu alți 6 premieri europeni



Astăzi, Parlamentul Romîniei a organizat o ședință solemnă pentru marcarea a 15 ani de la aderarea la NATO, solemnitate la care a participat și președintele Iohannis cu un discurs electoral.

Din discursurile  vorbitorilor  am reținut referirile lui Dragnea la salariile și pensiile militarilor.

Liviu Dragnea:
„- Am intrat in al treilea an de guvernare PSD-ALDE, care coincide cu al treilea an de acordare a 2% pentru aparare. Acest guvern a putut sa asigure cresterea economica, sustine pensiile si salariile militarilor. Urmeaza ca si in cazul rezervistilor sa se puna lucrurile in ordine si nedreptatile sa fie rezolvate.”


Tutuianu versus Olguța Vasilescu despre pensiile militare.

$
0
0
Dacă dați căutare pe blog după numele de Tutuianu veți găsi declarațiile năstrușnice despre pensiile militare pe care gulerele albe i le-au bagat pe sub nas când era ministrul Apărării. Demisia i s-a tras de la un comunicat eronat despre plata soldelor.
Din poziția de politician în opoziție  a domnului Tutuianu nu aș zice că sunt rele propunerile sale. 
O precizare: Ordonanțele anuale au stopat plata ajutoarelor în caz de pensionare, nu a sumelor compensatorii acordate militarilor la trecerea în rezervă
”În urma întâlnirilor și discuțiilor purtate cu comunitatea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din Admininistrația Națională a Penitenciarelor reprezentată de federațiile, asociațiile, fundațiile și sindicatele care acționează sub cupola Forumului Structurilor Asociative din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, se impun următoarele precizări:
1. Pensiile primite de militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională NU sunt pensii speciale, așa cum, în mod eronat, le caracterizează Lia Olguța Vasilescu.
2. Încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ele reprezintă pensii de serviciu, fiind o recompensă din partea statului ca mijloc de compensare a privațiunilor pe care le impune profesia, dar și de recunoaștere a importanței activității desfășurate pentru Stat. Mai mult, acest sistem este similar atât la nivelul Uniunii Europene, cât și a țărilor membre NATO.
3. Susținem adoptarea unei Ordonanțe de urgență, care să abroge art. 40 din OUG nr. 57/2015, art. 7 din OUG nr. 59/2017, art. 41 și 84 din OUG 114/2018, asigurându-se, astfel, dezideratul la funcții, grade, studii, condiții de muncă egale = pensii egale, indiferent de anul pensionării;
4. Susținem adoptarea unei Ordonanțe de urgență pentru modificarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Anexa VI, cap. I, în sensul eliminării discriminărilor între beneficiarii Anexei VI și ceilalți beneficiari ai Legii amintite, respectiv: eliminarea coeficientului 1,00 pentru militarul profesionist, echivalent cu muncitor necalificat; aducerea funcțiilor de la poziția 1 din Anexa VI la nivelul coeficientului de ierarhizare al secretarilor de stat, conform Anexei IX, adică 8,00 în loc de 4,35; reașezarea tuturor coeficienților de ierarhizare în plaja 1,75 – 8,00, conform specificului piramidal și ierarhizării stricte a structurilor militare.
5. Susținem repunerea pensiei suplimentare bazată pe contributivitatea militarilor în exigențele legale;

6. Susținem începerea imediată de repunerii în plată a soldelor/salariilor compensatorii la trecerea în rezervă.
În acest context, PRO ROMÂNIA va solicita președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, să pună pe ordinea de zi proiectele de lege care privesc ordonanțele amintite și care sunt ținute, nejustificat, în sertarele Camerei Deputaților de prea multă vreme.
Lia Olguța Vasilescu sancționează duplicitatea domnului Tuțuianu.

Augustin Lazăr nu e fiu de torționar, domnule Tăriceanu

$
0
0
Președintele Senatului îi cere lui Iohannis  revocarea lui Augustin Lazăr în baza referatului înaintat de ministrul justiției în urmă cu 5 luni, ținând cont și de dezvăluirile din ultimele zile despre trecutul comunist al celui care astăzi este cocoțat în fruntea Parchetului General. 
Totuși, în finalul scrisorii Tăriceanu comite o gravă greșeală, translatând răspunderea foștilor comuniști pentru încălcarea unor drepturi și libertăți și asupra copiilor acestora. 
Nici copiii foștilor torționari nu trebuie să devină victime într-un stat democratic. 

Domnule Președinte Klaus Iohannis,
Vă scriu pentru a-mi exprima revolta în fața unei situații de o gravitate extremă care răzbate din mass-media ultimelor zile și despre care nu ați binevoit să aveți până acum vreo reacție. Este vorba despre dezvăluirile terifiante potrivit cărora procurorul general al României, persoană care ar trebui să fie un model de etică și de conduită pentru magistrații acestei țări, s-ar fi numărat printre personajele de tristă amintire care făceau jocurile murdare ale fostului regim comunist. Dl. Augustin Lazăr nu a negat faptele, a încercat doar să ocolească răspunderea reală pe care ar fi avut-o în ceea ce privește persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, șicanat, torturat și lipsit de libertate de către regimul comunist.
Dle Președinte, știm bine, România a ratat șansa istorică de a avea o lege a lustrației în 1990 și a pierdut ocazia de a transpune în viață Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care ar fi barat accesul în funcțiile înalte ale foștilor securiști și comuniști de vârf și ar fi contribuit major la asanarea societății. Faptul că am ratat această șansă nu trebuie să presupună automat, însă, dreptul celor care au scăpat atunci neatinși de rigorile legii, ori măcar ale moralei, să ni se înfățișeze astăzi drept repere morale și profesionale ori, mai grav, să devină actori de prim rang ai împărțirii legii. Înclin să cred că altul era sensul celebrului manifest nouăzecist "Apel către lichele" al unuia dintre admiratorii dvs.
Nu vreau să ajungem într-o zi să constatăm că prăbușirea comunismului a conservat intact, din păcate, dreptul copiilor torționarilor noștri de a ajunge, în timp, torționarii copiilor noștri. Fără atitudini ferme, mi-e teamă că deznodământul va fi inevitabil", spune Tăriceanu.

Procurorul General, Augustin Lazăr, va primi decizie CNSAS de... asimilat colaboratorilor

$
0
0
CNSAS a dat azi comunicat prin care informează opinia publică, pro sau contra, că s-a autosesizat în legătură cu dezvăluirile despre trecutul procurorului general. 
Pe baza proceselor verbale de respingere de 2 ori a punerii în libertate condiționată a detinutului Filip Iulius, pe motiv ca acesta continuă propaganda împotriva orânduirii socialiste, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 166 alin. (2), în vigoare în anii 1980, cât și pe baza altor documente din dosarele altor deținuți de la închisoarea Aiud, CNSAS poate emite decizie de constatare pentru Lazăr Augustin a calității de persoana asimilată colaboratorilor securității, în sensul  OUG 24/2008, art. 2, lit. c). 
Constatarea va fi  supusa controlului Curții de Apel Bucuresti, potrivit procedurii instituite de aceeași ordonanta redactată de consilierii Stăjerel Olaru și Marius Oprea și aprobată de Guvernul Tăriceanu. 
OUG nr. 24/2008

Art. 2. – În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) lucrător al Securităţii – orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945–1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste;
b) colaborator al Securităţii – persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie;
c) asimilaţi colaboratorilor – persoanele care, având competenţe decizionale, juridice ori politice, au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităţile Securităţii ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

CSM denunță presiunile politicienilor Timmermans, Tajani și Weber asupra unui judecător român


Balada lui Lazăr-bricege de la Aiud

$
0
0
La noi, frate, în România
S-a terminat cu omenia.
Pentru a ta ideologie
Te bagă la pușcărie.
In pușcăria Aiud.
Grele zile am petrecut
Mercenarii comuniști
Bătăuși și optimiști
Dau în cap și pe spinare
Si te bagă-n izolare.
Lazăr este procuror,
Seful mercenarilor
Vine pe la izolare
Si are o gură mare:
Ai dezarmat militarul
Si acum nu respecți programul?.
Cât vei sta în izolare
Tot cu lanțul de picioare
Si cătușe chinezești
Hoțule să chinuiești
Că ai vrut să ne reclami
Pentru drepturi și program


                                Muntean Ion, deținut la Aiud, acum cu domiciliul în SUA.

IMAS a scos un sondaj care prevestește iminenta unui guvern PNL + USL

$
0
0
Sondajul a fost realizat de IMAS la comanda Europa FM pe un eşantion de 1010 persoane cu vârste de 18 ani şi peste, în perioada 18martie – 3 aprilie 2019. Interviurile au fost realizate prin telefon,utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Circula pe internet: propuneri de modificare a Legii 223/2015

$
0
0
PROPUNERI DE MODIFICARE ŞI COMPLETARE A LEGISLAŢIEI PENSIILOR MILITARE DE STAT
În aplicarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG 57/2015 şi Nr. 59/2017, s-au constatat unele omisiuni şi neconcordanţe ori inexactităţi care au generat erori în recalculare şi actualizarea pensiilor militare de stat, inechităţi şi discriminări între categorii de persoane care au desfăşurat activitatea în condiţii similare, însă au ieşit la pensie în perioade diferite.
Principala cauză o reprezintă modul de interpretare juridică a instituţiei actualizării pensiilor. Recalcularea şi actualizarea pensiei trebuie făcută ţinând seama de elementele salariale, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate cu care pensionarii din aceste categorii s-au aflat în aceeaşi situaţie juridică prin funcţia şi activitatea exercitate, potrivit principiului egalităţii de tratament juridic, dar şi al excluderii sub orice formă a discriminării.
Elementele salariale, sporurile, indemnizaţiile acordate militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pentru a compensa restricţiile şi interdicţiile impuse prin statutul cadrelor militare şi legile organice de funcţionare a instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt impersonale, ele vizând situaţia juridică a activităţii exercitate de către aceştia, indiferent de momentul calendaristic când au fost reglementate juridic şi puse în aplicare.
Neincluderea în baza de calcul a unor elemente salariale, sporuri, indemnizaţii şi compensaţii nu semnifică neprestarea activităţii şi condiţiilor care dau dreptul la acestea, ci doar reglementarea juridică de la un moment dat.
Alte prevederi legale care au bulversat grav sistemul pensiilor militare de stat şi au generat numeroase inechităţi şi discriminări, privesc includerea pensiei suplimentare în baza de calcul a pensiei militare de stat, deşi statutul juridic al acesteia este diferit, valorificare doar parţială a sporurilor acordate pentru condiţii speciale şi alte condiţii şi a perioadelor de cotizare de după trecerea în rezervă, îndeosebi în cazul militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special cu vechime cumulată mare.
Aceste imperfecţiuni legislative, ca şi altele, au generat distorsionarea sensului pensiei militare de stat, creându-se decalaje substanţiale, de până la 1-3 ori, între cuantumurile calculate/recalculate ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au desfăşurat activitate în condiţii similare, dar au ieşit la pensie în perioade diferite.
Nr. Art.
Prevederile Art. VII OUG 59/2017
Propuneri de modificare
Argumente
0
1
2
3
Art.VII
Punctul 1, OUG 59/2017
Art. VII. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:
l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;
m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare."
Art. VII din OUG se modifică şi completează după cum urmează:
Art. VII. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după litera k) se introduc trei noi litere, literele l, m) şi n), cu următorul conţinut:
l) …. (cel din ordonanţă);
m) … (cel din ordonanţă);
n) Solda de funcţie lunară brută maximă cumulată cuprinde solda maximă/salariul maxim de funcţie corespunzătoare/corespunzător fiecărui grad militar/profesional la care se adaugă gradaţiile, solda/salariul de comandă şi un procent de 30% corespunzător sporurilor, compensaţiilor, adausurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor limitate prin art. 25. Alin (2) din Legea 153/2017.

Art.VII, Punctul 2, OUG 2017
2.Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 59. -Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.”
2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 59. -Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face indexareaşi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma indexării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.”
Indexarea şi actualizarea sunt instituţii juridice diferite.
Art.VII, Punctul 2, OUG 59/2017
Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 60. -La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/ salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/ salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”
Articolul 60 se completează prin introducerea unui aliniat nou, alin. (2), şi va avea următorul cuprins:
Art. 60. –(1)La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, stabilită conform Art. 28, 29 şi 30 din prezenta lege.”
(2) „Cuantumul pensiei militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează soldele militarilor/ salariile poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate având ca bază de calcul solda lunară brută maximă cumulată/salariul brut maxim cumulat  în vigoare la data actualizării, corespunzătoare/ corespunzător funcţiei maxime exercitate şi gradului militar avut la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobată prin hotărâre de guvern.”










Actualizarea pensiilor militare de stat în raport cu majorarea soldelor militarilor/salariile  poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate este un drept care a existat întotdeauna în legislaţia pensiilor militare.
Actualizarea în funcţie de solda lunară brută cumulată în vigoare la data actualizării (la deschiderea dreptului de pensie sau la recalculare) are rolul important de a preveni sau de a elimina discriminările între generaţiile de militari care au desfăşurat activitatea în condiţii similare de funcţie, grad, vechime, însă au ieşit la pensie în perioade diferite.
Neaplicarea actualizării în această formulă reprezintă o discriminare faţă de pensionarii din sistemul public de pensii care beneficiază periodic de creşterea punctului de pensie.
Această modificare legislativă nu creşte semnificativ cheltuielile bugetare, deoarece sumele rezultate din actualizare se adaugă la cuantumul recalculat al pensiilor, iar circa 68% dintre pensiile militare recalculate au un cuantum mai redus cu până la 70% faţă de cel în plată, iar la cei ieşiţi la pensie după 2010 nu au mai intervenit modificări semnificative privind elementele bazei de calcul..
Art. VII, OUG 59/1017

La Art. VII se completează cu patru noi puncte, punctele 4,5 şi 6, cu următorul conţinut:
4. Art. 108 se modifică şi va avea următorul conţinut:
Art. 108. Prin excepţie de la prevederea Art. 60, militarii, poliţiştii şi funcţionarii  publici cu statut special, care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget beneficiază de un spor procentual din cuantumul pensiei stabilite şi actualizate în condiţiile art. 29, 30 şi 39, astfel:
- 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
- 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
- 9% pentru o vechime a contribuţiei de peste 25 ani.”



Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualităţii dintre militari şi a fost instituită prin decretul Nr. 141/1967 în afara pensiei militare de stat.
Pensia suplimentară este rezultatul unei obligaţii legale de contributivitate individual – în multe cazuri timp de peste 30 de ani – care dă naştere obligaţiei corelative din partea statului de a plăti pensia suplimentară separate de pensia militară.
Instanţele de judecată au adoptat hotărâri judecătoreşti de anulare a unor decizii de pensii pe considerentul că au inclus pensia suplimentară în baza de calcul a pensiei militare.
5.

5. La Art. 110, după alin. (5), se introduc două noi aliniate, 51şi 52, cu următorul cuprins:
„(51) Pensiile militare de stat se pot cumula cu orice alte pensii sau indemnizaţii.
(52) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici care au contribuit la sistemul public de pensii după trecerea în rezervă şi ale căror stagii de cotizare pentru aceste perioade au fost valorificate la casele de pensii sectoriale, conform prevederilor Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, la cerere, pot opta pentru această perioadă, pentru transferul punctajelor medii anuale şi a vechimii acumulate până la 31 decembrie 2015 în sistemul public la casele de pensii teritoriale.”






Veniturile obţinute după trecerea în rezervă nu sunt incluse în baza de calcul prevăzută la Art. 28 (Art. 28 alin (1) – baza de calcul folosită pentru pensiile militare de stat este media soldelor/salariilor lunare realizate în funcţia de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, poliţist şi funcţionar public).
În decizia de pensie emisă în baza Legii Nr. 263/2010 sunt calculate punctaje separate pentru stagiile de cotizare realizate după trecerea în rezervă.
Punctajele au fost stabilite pe baza contribuţiilor la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
Deciziile CRR Nr. 872 şi 874/2010 şi altele interzic aducerea vreunei atingeri pensiilor contributive pe care le recunosc ca fiind drept de proprietate.
Este necesară simetrie juridică la prevederile Art. 264 din noua lege privind sistemul public de pensii.
Art. 28,
Alin (5),
Legea 223/2015
Legea 223/2015, Art. 28, alin. (5) modificat prin OUG nr. 57/2015.
„(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.”
6. Art. 28, alin. (5) modificat prin OUG nr. 57/2015, se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(5) Pentru personalul care şi-a desfăşurat/desfăşoară activitateaîn afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.”
Modificarea este strict necesară pentru a rezolva situaţiile personalului militar care a lucrat sau lucrează în afara instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională fără documente scrise de detaşare, în situaţii speciale impuse de nevoi de apărare a securităţii naţionale.

Scandalos! Rețeaua americană „Agent of changes” din Justiția româneasca înlocuiește SIPA

$
0
0
Reluare....un articol publicat pe blog pe data de 04 04 2016. Se vede cât de tare s-a înfipt Deep State din SUA în justiția românească. Rețeaua „Agent of change”  din rândul magistraților o puteți vedea deja consolidată pe treptele instanțelor, protestând ilegal
Danilet si Camelia Bogdan,  straini in noapte la Karaoke(si video)
Multi se intreaba de unde tupeul unor reprezentanti ai parchetelor si ai instantelor judecatoresti de a aplica discretionar si selectiv legea penala?
Altii se intreaba de ce ambasadorii americani de la Bucuresti sustin incalcarea principiului separatiunii puterilor in stat, condamnand orice incercare a Legislativului din România de a restabili echilibrul intre autoritatile statului si de a tempera abuzurile pe care si le permit unele institutii ale sistemului judiciar?
Oare de ce a fost aruncat la gunoi votul a peste 7 milioane de români la referendumul din 2012?
Raspunsul il avem dintr-un interviu pe care Cristi Danilet, judecator in CSM, l-a acordat in luna noiembrie 2013 in Ziare.com, la intoarcerea de la o reuniune de la Praga a CEELI Institute (Central & Eastern European Judicial Exchange Network), o organizatie non-guvernamentala aflata in legatura directa cu Departamentul de Stat al SUA, interviu pe care l-a reprodus pe blogul sau sub titlul Afara cu coruptii!” – interviu Ziare.com.
Citam din acel interviu:

-Reporter Ziare. com; Ce s-a discutat la reuniunea de la Praga?
Judecator Cristi Danilet„Statele Unite investesc in mai multe programe din Europa pentru dezvoltarea democratiilor si in special a celor din tarile din centrul si estul Europei. Unul dintre programe este cel din cadrul CEELI Institute (Central & Eastern European Judicial Exchange Network), o organizatie non-guvernamentala aflata in legatura directa cu Departamentul de Stat al SUA.
In 2008, eu am participat in Statele Unite la un program similar, la finalul caruia mi-am obtinut si certificatul de magistrat pregatit in domeniul anticoruptiei judiciare. Acum insa se doreste mai mult decat atat, si anume institutionalizarea in Europa a acestui tip de pregatire.
La Praga s-au reunit judecatori din tarile aflate inca in tranzitie dupa caderea comunismului. Au fost invitati cate 1-2 reprezentanti din 15 state, pentru training si schimb de experienta. Doi judecatori cu cariere in magistratura de peste 20 de ani, unul din SUA si unul din Olanda, ne-au spus cum stau lucrurile la ei, incepand de la independenta justitiei si mergand pana la chestiuni de integritate. Ne-au vorbit despre cat de curajosi trebuie sa fie judecatorii in functie.
Intentia este sa se constituie un fel de retea europeana pentru aceste state, iar noi, la randul nostru, sa devenim un fel de experti pentru colegii nostri din tara. „Agent of changes” se numesc, adica oameni care pot sa schimbe lucruri la ei in tara.
Din Romania am fost invitat eu si doamna judecator Camelia Bogdan, despre care s-a scris in presa cu ocazia celebrului dosar Sorin Ovidiu Vintu. Noi am fost de acord sa facem parte din aceasta retea, urmeaza sa ne intalnim cu totii din nou in luna decembrie.”

Constatam din spusele judecatorului Danielet ca SUA si-a creat o retea de agenti in randul magistratilor din România, care nu se supun numai juramântului pe Constitutia României ci si unor comandamente straine, necontrolate de vreo autoritate româna.
Putem astfel avea raspunsul de ce DNA aplica selectiv legea penala  si tine la sertar dosare in nelucrare, de ce unii judecatori dau sentinte aiuritoare, ca in dosarele „ICA” si „Microsoft”, de ce judecatoarea Camelia Bogdan a fost teleghidata in cateva zile sa judece dosarul ICA.
Isi propune oare vreun parlamentar sa ceara infiintarea unei Comisii de ancheta pentru identificarea intregii retele americane din rândul magistratilor si care sunt obiectivele pe care le urmareste in România?    


  

Tribunalele încep judecarea contestațiilor la deciziile de actualizare.

$
0
0
Din punct de vedere al tematicii dezbătute pe acest blog, în contradictoriu cu comunicatele, răspunsurile la contestații și chiar la întâmpinările depuse de Casele Sectoriale la instanțe ne interesează 2 categorii de contestații:

1. contestații privind cuantumul compus al soldei de functie mai mic de 1668 lei după actualizarea din 30 iunie 2017, în baza L 152/2017, completată de OUG nr. 56 din 04 08 2017. Au fost afectați în special pensionarii militari subofiteri din toate cele trei case sectoriale.
2. Contestații privind neaplicarea de către Casele Sectoriale ale MAI și SRI a articolului 60 alin. (3) din L 223/2015 privind actualizarea pensiilor militare, așa cum era el în vigoare la datele întrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 și a OUG nr. 56/2017. Eroarea comisă  de cele 2 case sectoriale a diminuat cuantumul  actualizat la cca 50 000 de pensionari militari  cu pensii calculate  în perioada 01 01 2016-15 09 2017 sau cu pensii care prin recalcularea potrivit articolelor 109 și 110 din L 223/2015 au primit un cuantum mai mare decât cel stabilit anterior în baza L 263/2010.
Greseala a pornit de la o interpretare curioasă a ansamblului legal instituit de articolele 59 și 60 din L 223, astfel că, în logica strâmbă a funcționarilor celor 2 case, spre deosebire de cei de la MAI, la cuantumul actualizat conform art. 60 alin(1) nu au mai adăugat și indexarea de 5% din anul 2016, prevăzută de OUG nr. 99/2015.
Urmează ca deciziile sa fie cenzurate de instanțe.
Am promis că asiguram publicitate maximă sentințelor   judecătorești  ce vor fi date pe cele 2 spețe.
Adresa blogului huhurez2013@gmail.com vă stă la dispoziție. 
Viewing all 3590 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>