Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3585 articles
Browse latest View live

Iohannis nu se dezminte! Turist în cenușa Pompeiului cu prețul scaunului gol la Consiliul European

$
0
0
Niciun sef de stat sau de guvern al României nu a mai adus o asemenea rușine țării de la aderarea la Uniunea Europeană.
Miercuri seară, șefii de stat sau de guvern care fac parte din Consiliul European s-au reunit în ședință planificată  pentru a discuta dosarul Brexit. 
Scaunul rezervat României a rămas neocupat, după cum se vede dintr-o captură dintr-un  video transmis de biroul de presă al Consiliului European.
 Ce făcea leneșul președinte al României în după amiaza zilei  de 17 oct. 2018? 
Vizita Pompei, orașul distrus de vulcanul Vezuviu în anul 79 d.Hr.




13 contestații ale Art.VII din OUG nr.59/2017(înghețarea pensiilor militare) au intrat pe rolul Curții Constituționale

$
0
0


Au fost returnate 13 dosare în urma căutării.
Nr. DosarDată dosarObiectStadiuNr. ActDată ActSoluție ActTitlu ActTip ActNumar M. Of.Dată PublicareNr. Dosar InstanțăPărţiVersiune tipData termen
1573D/201817.10.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in curs de repartizareNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.289/62/2018Drăgan loanConstituția, republicată 2003Nu exista
1550D/201815.10.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in curs de repartizareNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.870/86/2018Pascari Emanuel CătălinConstituția, republicată 2003Nu exista
1525D/201812.10.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in curs de repartizareNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.202/109/2018Neagoe ConstantinConstituția, republicată 2003Nu exista
1511D/201811.10.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in curs de repartizareNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există65/109/2018Deaconu Gh. Dumitru LucianConstituția, republicată 2003Nu exista
1462D/201808.10.2018O.U.G. nr.59/2017Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.424/105/2018Dumitrașcu Daniel-LiviuConstituția, republicată 2003Nu exista
1403D/201801.10.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există272/63/2018Jugravu LeontinConstituția, republicată 2003Nu exista
1042D/201805.07.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există5.147/101/2017/a1*Lazăr ValentinConstituția, republicată 2003Nu exista
872D/201808.06.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există237/43/2017Dinu GheorghițăConstituția, republicată 2003Nu exista
862D/201807.06.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există108/88/2018Dinu DumitruConstituția, republicată 2003Nu exista
860D/201807.06.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există231/43/2017Preotu GheorgheConstituția, republicată 2003Nu exista
848D/201806.06.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există10.051/30/2017Dorobanț Adrian loanConstituția, republicată 2003Nu exista
847D/201806.06.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII alin.2, alin.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există496/86/2018Pleșescu GheorgheConstituția, republicată 2003Nu exista
236D/201819.02.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există7.458/86/2017Pascari Emanuel CătălinConstituția, republicată 2003Nu exista

Adrian Năstase îl rostogolește pe Băsescu spre Costa Rica pe autostrada Bechtel, dar îl plesnește teribil pe Tăriceanu

$
0
0


Adrian Năstase  publică astăzi pe site-ul său traducerea  a 3 telegrame WikiLeach, prin care Ambasada SUA la Bucurețti informa în timp real Washington -ul despre modul în care regimul Băsescu, prin uneltele sale de atunci, Tăriceanu, Dobre și Berceanu, a blocat, criminal, construcția Autostrăzii Transilvania, pentru interese politicianiste mărunte. ..si pentru ca Uniunea Europeană s-a opus acestei investiții americane 

Cateva cuvinte despre Contractul Bechtel.   Contractul cu firma Bechtel s-a incheiat cu credinta ca firma care construise autostrada din Croatia, pana la Dubrovnik, va asigura finantarea acestui proiect, care era important pentru a asigura un coridor de transport de la portul de containere de la Constanta, la Bucuresti si apoi, prin Transilvania, avand o intelegere cu premierul Ungariei, care a asigurat constructia tronsonului de legatura pana la Bors. N-aveam de unde sa stiu  ca acest proiect va fi sabotat prin relatia speciala a lui Basescu cu un vicepresedinte al BEI (primul oaspete strain al lui Basescu, in 2005, la Cotroceni), care dorea un alt traseu pentru autostrada si nici ca Basescu va bloca acest proiect timp de aproape doi ani, in 2005-2006, pentru a verifica daca nu s-au dat comisioane  membrilor guvernului PSD. Nu s-au gasit nereguli, dar in felul asta costurile au crescut de trei ori si proiectul a fost sabotat.

Iata dovada in una una din telegramele WikiLeaks, transmisă de misiunea de la Bucuresti, din care se poate intelege mai bine felul in care a fost sabotat, de regimul Băsescu, contractul incheiat cu firma Bechtel. Mai intâi, câteva fragmente din alte telegrame ale ambasadei americane (tot din sursă WikiLeaks):

Ambasada este la curent cu două proiecte americane de investitii care ar putea fi afectate de climatul politic instabil. In special, efortul Bechtel de a primi plata pentru lucrările efectuate la autostrada Transilvania va deveni tot mai anevoios” (Telegrama 001511);

„In ceea ce priveste partea negativă, guvernul intârzie indeplinirea unor obligatii contractuale cu firmele americane…Cel mai mare proiect câstigat de o firmă americană in această tară a fost grevat de revizuiri contractuale succesive si intârzieri de plăti. In acest context, proiectul de infrastructură rutieră in valoare de 2,5 miliarde de dolari (!!!) al companiei Bechtel care isi propune să lege regiunea central-sudică a României de granita cu Ungaria, aproape că a fost intârziat până la limita anulării, timp de câteva luni” (Telegrama 000548 din 4 martie 2005, pentru pregătirea agendei de convorbiri a presedintelui Băsescu la Washington).

Iată acum si traducerea telegramei din 2007:
„07BUCUREȘTI212 / 2007-02-26 (…)
| Ambasada București ->


C O N F I D E N Ț I A L SECȚIUNEA 01 DIN 03 BUCUREȘTI 000212
(…)
STATE FOR EUR/NCE – AARON JENSEN
(…)
TAGS: ECON, ENIV, PREL, RO
SUBIECT: ÎNTREVEDEREA AMBASADORULUI CU MINISTRUL TRANSPORTURILOR REFERITOARE LA CONTRACTUL PRIVIND AUTOSTRADA BECHTEL: ACEEAȘI MELODIE, ALȚI INTERPREȚI
REF: BUCHAREST 0144
(…)
1. (C) Sumar: Eforturile Bechtel de a construi o autostradă în România sunt încă afectate de obstrucționismul și incapacitatea (sau lipsa de voință) de a înțelege fundamentele contractului. Cea mai recentă întrevedere a ambasadorului cu ministrul Transporturilor a arătat că unele dintre nemulțumirile referitoare la Bechtel există doar în mintea sa și în cea a Primului Ministru. Avem temerea că asupra Bechtel ar putea continua un ”control” guvernamental scandalos. Și ambasada ar putea deveni un sac de box, promovând limitele politice ale Primului Ministru care își manifestă ”duritatea” față de un contract cu o companie americană sau care se dă bine pe lângă Uniunea Europeană, cea care s-a opus dintotdeauna contractului Bechtel
Citiți amănunte și mai compromițătoare aici

600 000 de londonezi au protestat împotriva Brexit, dar n-au aruncat cu pietre, borduri, sticle sau fecale în forțele de ordine

$
0
0
Impresionant !!!
Câți britanici realizează cât de mult au fost manipulați de o propaqgandă interesată ca să voteze pentru ieșirea țării din UE!
Acum regretă!
Thereza May respinge cererea manifestanților de a se organiza un nou referendum.

Live din Parlamentul European

Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa în judecarea procesului intentat de SCMD împotriva miniştrilor Apărării, pentru iniţierea ordonanţelor 57/2015 şi 59/2017

$
0
0

Aşa cum am prevăzut în comentariile de la un topic anterior, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei competenţei materiale a Tribunalului în judecarea contestaţiilor împotriva ordonanţelor  de urgenţă.

La Curtea  de Apel, SCMD trebuie să completeze cererea, urmând paşii din Legea 554/2004, îndeosebi art. 9, dacă vrea ca instanţa să nu admită şi alte excepţii privind calitatea procesuală pasivă a pârâţilor.

Tribunalul Bucureşti

Părţi

NumeCalitate parte
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATEReclamant
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALEPârât
MIHNEA MOTOCPârât
GABRIEL BENJAMIN LESPârât
FIFOR MIHAI-VIORELPârât
MIHNEA MOTOC 
LA SEDIUL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNEPârât
GABRIEL BENJAMIN LES LA SEDIUL SENATULUI ROMANIEI - GRUPUL PARLAMANTAR PSDPârât

Şedinţe


19.10.2018
Ora estimata: 09:00
Complet: C35 Fond-CA
Tip solutie: Declină soluţionarea cauzei
Solutia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel– secţia contencios administrativ şi fiscal. Fără cale de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 19.10.2018. 
Document: Hotarâre  6539/2018  19.10.2018

Hotărâre recentă a Comisiei de Contestaţii

$
0
0
Aşadar, Comisia recunoaşte că pensiile militare actualizate trebuie să includă şi majorarea de 5% acordată pentru anul 2016 prin OUG nr. 57/2015. De ce nu apare şi în deciziile de actualizare?


TT -ul a ţintit dincolo de taica Lazăr; l-a zdrelit pe Iohannis.

$
0
0
-Iată ce scria Justiţiarul din Sibiu prin anul 2016, când ministra Prună şi preşedintele Iohannis l-au uns cu mir pe LA.


Augustin Lazăr a fost avizat pozitiv de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de procuror general al României și în data de 22 aprilie a.c. propunerea acestuia pentru funcția respectivă a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis de către ministrul Justiției, Raluca Prună. Așa cum era de așteptat, președintele a semnat azi, 28.04.2016, decretul de numire în funcție, deoarece la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost șef Augustin Lazăr, s-au clasat toate dosarele penale ale primarului Klaus Werner Iohannis care au ajuns acolo, inclusiv cele în care FDGR (președinte Klaus Iohannis) a beneficiat de retrocedări  frauduloase de la Primăria Sibiu (primar Klaus Iohannis), după ce FDGR s-a declarat oficial succesor al organizației hitleriste Grupul Etnic German în anul 2007! (Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), condus de Klaus Iohannis, se declară oficial continuatorul partidului nazist din al Doilea Război MondialConflict de interese evident și abuz în serviciu clar, pe lângă infracţiunea de  constituire a unei organizaţii cu caracter fascist!

Ce nu s-a clasat și nu a primit NUP (neînceperea urmăririi penale) sau SUP (scoaterea de sub urmărire penală), a fost pasat în altă parte, la alt parchet! Așa că pe lângă Kovesi, șefa DNA-ului, care a avut și ea pe mână dosare penale ale lui Iohannis, iată că președintele își mai plasează un ocrotitor la vârful ierarhiei procurorilor!
-Paginile din Evaluarea Sf. Augustin de către Tudorel Toader, în care ministrul Justiţiei povesteşte că taica Lazăr nu a avut unde să se laude că i-a tras un SUP lui Iohannis decât în dosarul de numire ca Procuror General.  








Din nou comparație între decizia de recalculare și decizia de actualizare

Incă 7 mitigisti #rezist au fost arestați preventiv de Judecătoria Sect 1

$
0
0


”La data de 24.10.2018. în total şapte persoane au fost prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti cu propunere de luare a măsurii preventive. Prin încheierea din data de 25.10.2018 a judecătorului de drepturi şi libertăţi a fost admisă propunerea procurorilor şi s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile a celor şapte persoane,” se arată într-un comunicat de presă transmis de reprezentaţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Nr. unic (nr. format vechi) :29255/299/2018
Data inregistrarii25.10.2018
Data ultimei modificari:25.10.2018
Sectie:Secţia Penală
Materie:Penal
Obiect:luarea măsurii arestării preventive (art.223 NCPP)
Stadiu procesual:Fond

Părţi

NumeCalitate parte
ŞTEFAN MIHAIInculpat
IORDACHE ADRIAN EUGENInculpat
SOMEŞAN DANIEL TRAIANInculpat
ŢICU CLAUDIU DANIELInculpat
VELICI CIPRIAN VALENTINInculpat
VOICU GEORGIAN MARIANInculpat
ILIE LAURENŢIU GABRIELInculpat

Şedinţe

25.10.2018
Ora estimata: 02:30
Complet: C5-penal - DREPTURI SI LIBERTATI
Tip solutie: admite cererea
Solutia pe scurt: În temeiul art. 226 alin. 1 C.pr.pen. rap. art. 223 alin. 2 C.pr.pen. ?i art. 202 alin. 1, 3 ?i 4 lit. e C.pr.pen., admite propunerea de luare a măsurii arestării preventive, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, cu privire la inculpa?ii IORDACHE ADRIAN EUGEN, SOMEŞAN DANIEL TRAIAN, ŢICU CLAUDIU-DANIEL, VELICI CIPRIAN-VALENTIN, VOICU GEORGIAN MARIAN, ILIE LAURENŢIU GABRIEL şi ŞTEFAN MIHAI. În temeiul art. 226 alin. 2 C.pr.pen., dispune arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 25.10.2018 până la data de 23.11.2018, inclusiv, cu privire la următorii inculpa?i: IORDACHE ADRIAN EUGEN SOMEŞAN DANIEL TRAIAN ŢICU CLAUDIU-DANIEL VELICI CIPRIAN-VALENTIN, VOICU GEORGIAN MARIAN, ILIE LAURENŢIU GABRIEL ŞTEFAN MIHAI În temeiul art. 230 C.pr.pen., emite mandate de arestare preventivă pe numele inculpa?ilor aresta?i. În temeiul art. 272 C.pr.pen., onorariile apărătorilor din oficiu desemnaţi pentru inculpaţii ŢICU CLAUDIU-DANIEL şi VOICU GEORGIAN MARIAN vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare, pentru prezen?i, respectiv de la comunicare, pentru absen?i. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 25.10.2018, ora 08:00.
Document: Încheiere finală (dezinvestire)    25.10.2018

Curtea de Apel Suceava a obligat Poliția Suceava să plătească ajutoarele acordate la pensionare

$
0
0
  • Sedinta din data de 24.10.2018 la ora 12:00

    Complet: C1A CMAS
  • Schimbat în parte
    Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, în temeiul art. 20 alin. 1 din Anexa VII – Secţiunea 3 la Legea nr. 284/2010, să plătească reclamanţilor: Cărnăreasa Constantin - un număr de 20 salarii ale funcţiei de bază, cu titlu de ajutor stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază, prin raportare la nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2015, suma urmând a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie de la data plăţii; Andrei Adrian - un număr de 20 salarii ale funcţiei de bază, cu titlu de ajutor stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază, prin raportare la nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2015, suma urmând a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie de la data plăţii; Ibănescu Manuel Ionuţ - un număr de 12 salarii ale funcţiei de bază, cu titlu de ajutor stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază, prin raportare la nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2015, suma urmând a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie de la data plăţii.
    Hotarare 955/2018 din 24.10.2018
  •  Respinge ca nefondată cererea reclamanţilor de obligare a pârâtului la plata ajutorului salarial reglementat de prevederile art. 20 alin. 2 din Anexa VII – Secţiunea 3 la Legea nr. 284/2010. Obligă pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava să plătească fiecărui reclamant în parte câte 250 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 24 octombrie 2018.

30 octombrie, zi decisivă pentru modificările aduse L 223/2015 prin art. 40 al OUG nr. 57/2015

$
0
0

Pe ordinea de zi a  Curții Constituționale sunt zeci de dosare în care se judecă excepțiile admise de instanțe referitore la modificarea Legii pensiilor militare prin OUG nr. 57/2015.
Pe primul loc este chiar punctul 6 din Art. 40 al OUG nr. 57, cel care a modificat art. nr. 30 și a limitat cuantumul pensiei la 85% din baza de calcul, baza de calcul care nu concordă cu baza  de stabilire a CIFS din art. 31 al L 223/2015, limitare care confiscă dreptul la pensie suplimentară, valorificarea integrală a sporului de vechime pentru condițiile de muncă și stagiile lucrate după pensionare.
Am speranța că vom avea surprize plăcute de data aceasta.
Lista dosarelor care se judecă pe data de 30 10 2018 o găsiți AICI

Şedinţa publică din 30 octombrie 2018, ora 9 

1. Dosar nr.80D/2017 - Excepţia de neconst. a disp. art.40 pct.6 din Ordonanța de urgență a                                                       Guvernului nr.57/2015 privind   salarizarea personalului plătit din fonduri     publice în anul 2016....

5. Dosar nr.442D/2017 - Excepţia de neconst. a disp. art.40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență
                                      a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri        publice în anul 2016,prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare

8. Dosar nr.484D/2017  - Excepţia de neconst. a disp. art.19 și art.21 din Legea nr.223/2015 privind
                                         pensiile militare de stat.
10. Dosar nr.519D/2017 - Excepţia de neconst. a disp. art.40 pct.6   și 20 (???) din Ordonanța de                                                 urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea

Cutremur de 5,8

$
0
0
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP) transmite: In ziua de 28/10/2018 la ora 03:38:11(ora de vară a Romaniei) s-a produs in Zona seismica Vrancea, judetul Buzau un cutremur cu magnitudinea 5.8 pe scara Richter, la adancimea de 150km. Intensitatea cutremurului in zona epicentrala a fost de VI grad(e) Mercalli. Cutremurul s-a produs in apropierea urmatoarelor orase: Nehoiu(17km), Covasna(33km), Întorsura Buzăului(37km), Târgu Secuiesc(48km), Vălenii de Munte(53km)

Pensiile militare, de trei ori mai mici decât pensiile stabilite prin legi speciale

$
0
0
Urmare a unor analize din ziarul „adevărul”, referitoare la pensiile de serviciu, CSP a MApN a inaintat către acest organ de presă un tabel cu numărul pensionarilor MApN și pensia medie, pe categorii de pensionari militari, în luna octombrie 2018. 
„Potrivit datelor transmise  la solicitarea „Adevărul” de Casa de pensii a Ministerului Apărări Naţionale, în luna octombrie se aflau în plată 79.676 pensii militare, media lunară a acestora fiind de 3.476 lei. 
Pensia medie a militarilor este de 2,93 de ori mai mică decât cea stabilită prin legile speciale emise în perioada 2015 – 2017, de care beneficiază 9.129 persoane, foştilor parlamentari, judecători, procurori, grefieri, piloţi din aviaţia civilă, angajaţi ai Corpului Diplomatic şi ai Curţii de conturi.”
Casa Națională de Pensii a comunicat aceluiași ziar următoarele informații despre cele 9 129 pensii de serviciu plătite de ea în luna septembrie a.c.
„Menţionăm că plata pensiilor de serviciu se suportă atât din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât şi din bugetul de stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din bugetul asiggurărilor sociale de stat, iar diferenţa dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) şi pensia aferentă sistemului public de pensii se realizează din Bugetul de stat”, a precizat CNPP.  

Citeste mai mult: adev.ro/ph90c4


De ce mai trebuie aprobată OUG nr. 57/2015 în Parlament dacă a fost abrogată prin Legea 153/2017

$
0
0
Comisia de buget din Camera Deputaților are pe ordinea de zi din 30 10 2017, pentru AVIZ,  Proiectul Legii de aprobare a OUG nr. 57/2015, ordonanță care prin art. 40 a modificat radical Legea 223/2015 privind pensiile militare.
Mulți vor spune că, dacă a fost abrogată OUG nr. 57/2015 prin Legea salarizării unitare din 2017,  ar fi trebuit să reintre în vigoare dispozițiile modificate/abrogate din Legea 223/2015.
Ei... nu! 
Legea de tehnică legislativă, Legea nr. 24/2000, spune că o lege sau o dispoziție abrogată rămâne definitiv abrogată, chiar dacă actul normativ de abrogare a fost la rândul său abrogat. Altfel spus, o dispoziție legală nu poate fi repusă în vigoare dacă actul de abrogare a fost abrogat.
Există, însă, o singură excepție. Dispozițiile abrogate  printr-o ordonanță de urgență reintră în vigoare numai dacă  ordonanța de urgență sau dispoziția de abrogare din ordonanță au fost respinse prin Legea de aprobare a ordonanței.
Deci, dacă abrogarea OUG 57/2015 prin Legea 153/2017 nu a putut să producă efecte, în sensul de a repune în vigoare textele abrogate din Legea 223/2015, va putea produce efecte respingerea/modificarea art. 40 din OUG nr, 57/2015 prin Legea de adoptare, trecută de Senat și ținută la dospit în Camera Deputaților.... din aprilie 2016 .

Legea nr. 24/2000, actualizată
Art. 64, alin.(3)
„ (3) Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. Fac excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament.”


Practica a mai consacrat  o excepţie de la această regulă, şi anume  cazul în care dispoziţiile de abrogare au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, caz în care normele abrogate produc din nou efecte. 
Să sperăm că această excepție va opera după multiplele dosare pe care le judecă CCR... tot în data de 30 10 2018




Judecătorul raportor a prezentat plenului CCR argumente pentru respingerea excepțiilor de neconstituționalitate față de criticile aduse de contestatori OUG 57/2015.

$
0
0
Text preluat și restructurat  pentru lizibilitate de pe Facebook

CURTEA CONSTITUTIONALA
Cabinet judecator
VARGA ATTILA
Dosarul nr.442D/2017, 519D/2017, 819D/2017, 1409D/2017, 1437D/2017, 1471D/2017,1580D/2017, 1714D/2017, 2310D/2017, 2406D/2017, 2691D/2017,
2698D/2017,2716D/2017,2732D/2017,2804D/2017,272D/2018,491D/2018,672D/2018
RAPORT
referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea
personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor
termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare

Prin Incheierea din 26 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarulnr. 1168/116/2016, Tribunalul Calarasi - Sectia civila a sesizat Curtea  Constitutionals cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40
pct.4, 5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privindsalarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum §i unele masuri fiscal-bugetare. Exceptia a fost ridicata de Valentin R. Bob in cadrul unei actiuni in constatare.

Prin Incheierea din 20 decembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 1070/119/2016, Tribunalul Covasna - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.6 si 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost
ridicata de Valerian Bulgariu cu prilejul solutionarii unei actiuni de anulare a deciziei de pensionare.
Prin incheierea din 23 februarie 2017,pronuntata in Dosarulnr. 1268/116/2016, Tribunalul Calarasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.4, 5, si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia afost ridicata de Valentin-Ovidiu Dediu cu prilejul contestarii deciziei de pensionare.

Prin Incheierea din 26 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr.3333/117/2016 si Incheierea din 20 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr.3797/117/2016, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor
termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare. Exceptia a fost ridicata de Carmen Gabriela Filimon si Radu Petru Pop, cu prilejul solutionarii contestatiilor formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin Incheierea din 7 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr.47004/3/2016,Tribunalul Bucuresti - Sectia a VHI-a conflicte de munca si asigurari socialea sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015.
Exceptia a fost ridicata de Aurel Cojocariu cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin Decizia civila nr.7/R/2017 din 5 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr.2204/100/2016/al, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de loan Grad cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin incheierea din 10 martie 2017, pronuntata in Dosarul nr.3770/117/2016, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cuexceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 pct.1-4 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Mihaela Chiorean cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.
A
Prin Incheierea din 17 iulie 2017, pronuntata in Dosarul nr.2637/113/2016, Tribunalul Braila -
Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art.40 pct.4, 5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Ionel Oceanu cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin Incheierea din 1 septembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr.2203/100/2016/al*, Tribunalul Maramures - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost
ridicata de Simon Cian Gheorghe loan cu prilejul solutionarii contestatiei
formulate impotriva deciziei de pensionare.
Prin Incheierea din 26 octombrie nr.4452/99/2017, Tribunalul Iasi - 2017, Sectia I pronuntata in Dosarul.. civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de
loan Chiochina Barbu in cadrul unei actiuni avand ca obiect drepturi de asigurari
sociale
Prin Incheierea din 22 septembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 1479/120/2017, Tribunalul Dambovita - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 dinOrdonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de
Vasile Popa, in cadrul unei actiuni avand ca obiect asigurari sociale.

Prin Incheierea din 19 octombrie 2017, pronuntata in Dosarul nr.5973/105/2017, Tribunalul Prahova - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Ion Andreiu cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin Incheierea din 25 octombrie 2017, pronuntata in Dosarul nr.1757/88/2017, Tribunalul Tulcea
-Sectia civil de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta aGuvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Dumitru Dinu cu prilejulsolutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.
Prin Incheierea din 6 februarie 2018, pronuntata in Dosarul nr.1497/112/2017, Tribunalul Giurgiu - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40
pct.l, 4, 5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Mihai Manea in cadrul unei actiuni avand ca obiect recalcularea pensiei.

Prin Incheierea din 14 martie 2018, pronuntata in Dosarul nr.5590/120/2017,Tribunalul Dambovita - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cuexceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Vasile Miculescu in cadrul unei actiuni privind drepturi de asigurari sociale.

Prin Incheierea din 17 aprilie 2018, pronuntata in Dosarul nr.4942/105/2017, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.4 si 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de
Ionel Patrascoiu cu prilejul solutionarii apelului formulat impotriva Sentintei civile nr.4561 din 18 octombrie 2017, pronuntata de Tribunalul Prahova in Dosarul nr.4942/105/2017, prin care s-a solutionat contestatia privind decizia de pensionare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia formuleaza atat critici de neconstitutionalitate extrinseca, referitoare la respectarea conditiilorconstitutionale de emitere a ordonantelor de urgenta, cat si critici de neconstitutionalitate intrinseca, privind continutul textelor de lege supuse analizei de constitutionalitate.
Astfel, autorii exceptiei sustin, in esenta, ca dispozitiile art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, care aduc modificari dispozitiilor Legii nr.223/2015, au intrat in vigoare la data de 11 decembrie 2015, respectiv dupa publicarea legii mai sus amintite, dar anterior intrarii sale in vigoare. Or, dispozitiile art.58 alin.(2) din Legea nr.24/2000 prevad ca modificarea unui act normativ anterior intrarii sale in vigoare nu poate fi realizata decat de catre autoritatea emitenta, iar interventiile propuse trebuie sa intre in vigoare la aceeasi data cu actul normativ supus evenimentului legislativ, conditii care nu au fost respectate.
Totodata, arata ca dispozitiile de lege criticate aduc atingere art.l alin.(4) si art.73 alin.(3) lit.p) din Constitutie, intrucat, incalcand principiul separatiei puterilor in stat, executivul a modificat si completat o lege organica.
De asemenea, autorii exceptiei arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 a fost adoptata fara a fi existat o situatie extraordinara, asa cum impune art.l 15 alin.(4) din Constitutie. Astfel, considera ca motivele invocate in nota de fundamentare a actului normativ criticat reprezinta aspecte subiective,care nu pot fi cuantificate in mod corespunzator. In plus, sustin ca, in contextul in care premisa urgentei reglementarii este reprezentata de clarificareadispozitiilor aplicabile pensionarilor in perioada de stabilire, recalculare si/sau actualizare a pensiilor militare de stat, dispozitiile criticate nu pot reprezenta o justificare pentru masurile legislative de reducere a procentului din baza de calcul
in baza caruia se calculeaza pensia militara de stat si de plafonare a pensiei. Mai arata si ca impactul aplicarii unor dispozitii legale asupra exercitiului bugetar nu poate justifica caracterul definitiv al interventiei legislative operate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015.
Totodata, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata cadispozitiile de lege criticate aduc atingere art.l alin.(5) din Constitutie, intrucat, reglementarea nu respecta cerinta privind previzibilitatea normei legale, cadrele militare neputand avea reprezentarea corecta a derularii procedurii pensionarii, a conditiilor de pensionare sau a conditiilor de recalculare a pensiei.
De asemenea, autorii exceptiei arata ca dispozitiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art.l 15 alin.(6) din Constitutie, intrucat, printr-o ordonantade urgenta, sunt afectate drepturi constitutionale, asa cum este dreptul la pensie si dreptul de proprietate. Pentru aceleasi motive, se aduce atingere art.53 din Constitutie, nefiind intrunite cerintele constitutionale referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati. In sustinerea acestor critici, arata ca, in redactarea initiala a Legii nr.223/2015, baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare trebuia sa includa toate veniturile brute realizate de catre beneficiarii sistemului de pensii de stat. Or, prin dispozitiile de lege criticate, baza de calcul a fost restransa pentru a include doar soldele sau salariile realizate la functia de baza, flind excluse o serie de beneficii ce au fost recunoscute militarilor, politistilor sau functionarilor cu statut public special tocmai in considerarea riscurilor asumate, privatiunilor sau pierderilor suferite de acestia ca efect al exercitarii functiei. De asemenea, cuantumul pensiei a fost scazut prin diminuarea procentului din baza de calcul de la 80% la 65%. O alta limitare a exercitiului dreptului la pensie, realizata prin intermediul art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, este modificarea operata asupra art.30 din Legea nr.223/2015. Astfel, desi in forma initiala, art.29 din lege continea o serie de prevederi de natura a crea o situatie mai favorabila persoanelor care si-au exercitat
functia in conditii speciale, art.40 pct.6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 inlatura integral aceste dispozitii de favoare si, de asemenea, limiteaza cuantumul pensiei stabilite, recalculate si actualizate in conditiile legii la 85% din valoarea bazei de calcul, desi o astfel de limitare nu a fost niciodata impusa anterior.
Intrucat, potrivit jurisprudent^ Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie a fost asimilat unui bun, in sensul art.l din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, autorii exceptiei considera ca a fost incalcat si dreptul de proprietate.
Totodata, autorii exceptiei sustin ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art.4 alin.(2) si art. 16 alin.(l) din Constitutie din mai multe perspective. Astfel, arata ca plafonarea cuantumului pensiei la 85% din valoarea bazei de calcul, precum si faptul ca sporul pentru pensia suplimentara a fost inclus in baza de calcul a pensiei creeaza discriminari intre beneficiarii pensiei militare,
intrucat cei care au o vechime mai mare nu isi mai pot valorifica sporul pentru pensia suplimentara, prevazut de art.108 din Legea nr.223/2015 si modificat de art.40 pct.20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Precizeaza ca prin insasi denumirea sa, „contributia la Fondul pentru pensia suplimentara" trebuie diferentiata de pensia propriu-zisa.
De asemenea, dispozitiile de lege creeaza o diferenta de tratament juridic nejustificata intre persoanele pensionate in baza unor acte normative anterioare aparitiei Legii nr.223/2015 si cele pensionate in temeiul acestei din urma legi. In acest sens, arata ca elementele salariale care alcatuiesc baza de calcul al pensiei unui cadru militar, politist, sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, caruia i se naste dreptul la pensie militara in temeiul
legislatiei actuale, au fost suplimentate cu unele sporuri si venituri pe care cei care au iesit la pensie anterior nu le-au primit la data nasterii dreptului la pensie militara de stat. Astfel, in prezent, se platesc ore suplimentare, se acorda spor de confidentialitate, spor de fidelitate, spor de stres si alte drepturi banesti, care nu s-au acordat potrivit legislatiei anterioare, iar echivalentul banesc al acestora nu a fost inclus in baza de calcul a pensiei militare de stat. Prin urmare, recalcularea pensiei pe baza unor elemente salariale incomplete si diminuate in raport cu situatia la zi constituie o incalcare a principiului egalitatii si creeaza o evidenta discriminare in raport cu cei carora li se stabileste dreptul la pensie pe baza elementelor salariale si ale cuantumurilor acestora la zi.
De asemenea, autorii exceptiei considera ca se creeaza o discriminare si in raport cu alte categorii de beneficiari ai unor pensii speciale pentru care legea prevede un mod de calcul al pensiei mai favorabil, desi au fost supusi unor interdictii asemanatoare in timpul exercitarii activitatii profesionale.
O alta critica de neconstitutionalitate se refera la caracterul retroactiv al dispozitiilor de lege criticate. In acest sens, autorii exceptiei sustin ca dispozitiile de lege, care prevad recalcularea pensiilor stabilite anterior intrarii in vigoare a Legii nr.223/2015, sunt retroactive, afectand drepturi castigate in temeiul reglementarilor anterioare. Chiar daca se prevede ca, in urma recalcularii, va fi pastrat in plata cuantumul avantajos beneficiarului, titularul pensiei militare astfel stabilite nu va putea beneficia de prevederile referitoare la actualizarea si majorarea pensiei ori de cate ori are loc majorarea sau actualizarea soldelor de grad si functie la cadrele in activitate, toate aceste eventuale indexari, actualizari si majorari avand ca baza, de calcul pensia stabilita in baza Legii nr.223/2015 si
nu legea prin care s-a stabilit pensia aflata in plata.
Tribunalul Calarasi - Sectia civila, Tribunalul Covasna - Sectia civila, 9579Tribunalul Braila - Sectia I civila, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a
pentru litigii de munca si asigurari sociale, Tribunalul Iasi - Sectia I civila si Tribunalul Dambovita
-Sectia 3civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.

Tribunalul Giurgiu - Sectia civila si Tribunalul Bucuresti - Sectia aVIII-a conflicte de munca si asigurari sociale nu si-au exprimat punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca astfel s-ar antepronunta in cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate.
Tribunalul Dambovita -Sectia I civila si Tribunalul Maramures - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata.
Tribunalul Prahova-Sectia civila arata ca exceptia de neconstitutionalitate este admisibila.

In conformitate cu dispozitiile art.30 alin.(l) din Legea nr.47/1992, actele de sesizare au fost comunicate pre§edin|ilor celor doua Camere ale Parlamentului,Guvernului, precum §i Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, arata ca actul normativ care nu poate interveni intr-un domeniu ce face obiectul exclusiv al legii organice este ordonanta simpla a Guvernului, in timp ce ordonantele de urgenta pot completa ori modiflca si astfel de legi, respectiv pot reglementa in domeniul legii organice. De asemenea, aminteste ca, in jurisprudent Curtii Constitutionale s-a statuat ca „situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari." Mai arata ca sustinerea referitoare la incalcarea prevederilor art. 15 alin.(2) din Constitutie este neintemeiata, deoarece masura recalcularii pensiilor
isi produce efecte de la data intrarii in vigoare a legii criticate, fara a fi afectate pensiile deja incasate.
Avocatul Poporului arata ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, nefiind afectate drepturi castigate. De asemenea, arata ca pensia militara de stat nu este o pensie bazata pe contributivitate, platita de labugetul de stat. Or, principiul pastrarii in plata a cuantumului celui mai favorabil al pensiei vizeaza numai pensiile intemeiate pe sistemul contributiv, intrucat numai in acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat cafiind undrept castigat. De asemenea, arata ca dispozitiile de lege criticate nu sunt contrare art. 15 alin.(2) din Constitutie, ci doar modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior. In sfarsit, arata ca respectarea egalitatii in drepturi, precum si a obligatiei de
nediscriminare presupune luarea in considerare a tratamentului pe care legea il prevede fata de cei carora li se aplica in decursul perioadei in care reglementarile sale sunt in vigoare, iar nu in raport cu efectele produse prin reglementari legale anterioare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
In vederea dezbaterii si solutionarii prezentei cauze, supunem aten|iei
membrilor Curtii urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata §i este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.d) din Constitutie, ale art.l alin.(2), art.2, art.3, art. 10 si art.29 dinLegea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum §i unele masuri fiscal-bugetare, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.923 din 11 decembrie 2015.
In criticile de neconstitutionalitate intrinseca pe care le formuleaza, autorii exceptiei se refera
in special la dispozitiile pct.l, 4, 5, 6, 20, 21, 22 si 24 din articolul de lege mai sus amintit, care au urmatoarea redactare:
Art.40 pct.l, 4, 5, 6, 20, 21 si 22: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, publicata in Monitorul Oficialal Romaniei, Partea I, nr. 556 din
27 iulie 2015, se modified si se completeazd dupa cum urmeaza:
1.Articolul 22 se abroga.f...]
4.Articolul 28 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 28
(1) Baza de calculfolositd pentru stabilirea pensiei militare de stat este
media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcfta de baza in 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/polifist/funcfionar
public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor depensie, la
alegereapersoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), in care nu se includ:
a) diurnele dedeplasare §idedelegare, indemnizafiile de delegare, detasare
sau transfer;
b) compensable lunarepentru chirie;
c) valoareafinanciard a normelor de hrand §i alocafiile valorice de hrand;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protectie §i de lucru, a alimentafiei deprotec{ie, a medicamentelor §i materialelor
igienico-sanitare, a altor drepturi deprotecfie a muncii, precum si a uniformelor
obligatorii si a drepturilor de echipament;
e)primele sipremiile, cu excepfiaprimelor de clasificare, de specializare si
de ambarcare pe timpul cat navele se afld in bazapermanentd;
f) indemnizatiile de instalare si de mutare, precum si sumeleprimite, potrivit
legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de
odihnd, precum si a transportului la §i de la locul de munca;
ilh) pld}ile compensatorii si ajutoarele la trecerea in rezervd sau direct in
retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciucu drept lapensie;
i) compensarea in bani a concediului de odihnd neefectuat;
j) restituiri sipldti de drepturi aferente alteiperioade de activitate decdt cea
folositd la stabilirea bazei de calcul;
k) majordrile/stimularile financiare acordate personalului pentru
gestionarea fondurilor comunitare, precum §i a imprumuturilor externe
contractate sau garantate de stat;
I) drepturile salariale acordatepersonalului didactic salarizatprin plata cu
ora si drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardd de cdtre
personalul medico-sanitar;
m) sumele incasate in calitate de reprezentanfi in adundrile generate ale
acfionarilor, in consiliile de administrate, in comitetele de direcfie, in comisiile
de cenzori sau in orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit
legislaftei in vigoare la acea data, indiferent deforma de organizare sau de
denumirea angajatorului ori a entitdtii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care aparticipat la misiuni si
operatii in afara teritoriului statului romdn;
o) sporurile, indemnizatiile §i alte drepturi salariale acordate si
personalului militar, polifytilor si functionarilor publici cu statut special din
sistemul administratis penitenciare, prevdzute in anexa nr. II - Familia
ocupationald de functii bugetare «Invdtamdnt» §i in anexa nr. Ill - Familia
ocupationala de functii bugetare «Sdndtate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu
modificdrilesi completdrile ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislatiei in vigoare la data pldtii, nu
reprezintddrepturi de natura salariald sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special
pensionati in conditiile art. 19, 26 si 38, baza de calcul utilizatdpentru stabilirea
pensiei militare de stat este cea prevdzutd la alin. (1), actualizatd la data
deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevdzutd la alin. (2) seface la deschiderea drepturilor de
pensii ca urmare a majordrii soldei defunctie/salariului de funcfie si soldei de
grad/salariuluigraduluiprofesional, detinute la data trecerii in rezervd/incetdrii
raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calculfolositd pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru
perioadele in care personalul s-a aflat in misiune temporard saupermanentd in
i
12strdindtate este cea prevdzutd la alin. (1) sau (2) corespunzdtoare functiei
militare/de politie/de penitenciare pe care este incadrat in }ard sau, la alegere,
media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecdrii in misiune,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detasat in afara institutiilor publice de
apdrare, ordine publica si securitate naponald, la determinarea bazei de calcul
folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizeazd
salariile lunare corespunzdtoarefunctiei exercitate, la care se adaugd drepturile
de soldd/salariupldtite de institutiile din care acestia aufost detasap.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei
militare de stat conform alin. (1),pentruperioadele in carepersonalul a exercitat
o funcfle de demnitate publica se utilizeazd media drepturilor salariale lunare
corespunzdtoarefunctiei exercitate. In cazulpersonalului suspendat ca urmare a
exercitdrii uneifunctii de demnitate publica, se poate utiliza, la alegere, media
soldelor/salariilor lunare brute realizate lafunctia de baza in 6 luni consecutive,
din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspenddrii.
(7) Pentru sotul/sotia, militar, politist sau functionar public cu statut
special, aflat/aflatd in concediu fara plata pentru a-si urma sotia/sotul
trimisd/trimis in misiune permanentd in strdindtate, in ultimii 5 ani anteriori
indeplinirii vdrstei standard de pensionare, se utilizeazd ca baza de calcul media
soldelor/salariilor lunare brute realizate lafunctia de baza in 6 luni consecutive,
la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrarii in concediufara plata,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(8) Baza de calcul folositd pentru stabilirea pensiei de urmas, in cazul in
care decesul sustindtorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru
obfinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la
functia de baza de cdtre sustindtor in 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de
activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor
pensiei de urma§.
(9) In situafia in care titularul/sustindtorul nu a realizat venituri celputin 6
luni consecutive, baza de calcul folositd pentru stabilirea pensiei o reprezinta
media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza de cdtre
titular/sustindtor in lunile de activitate in calitate de militar/politist/functionar
public cu statut special, actualizatd la data deschiderii drepturilor de pensie.
(10) Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de
calcul al pensiei militare de stat se poateface o singurd data.
(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au in vedere
dispozitiile Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea
restabilirii echilibrului bugetar, cu modificdrile si completdrile ulterioare."
.Articolul 29 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 29
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determind in procente din baza de
calcul, astfel:
a) militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, cu vechime
cumulatd conform art. 3 lit. f) de eel pufin 25 de ani, beneficiazd, la implinirea
vdrstei prevdzute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 65% din baza de
calcul prevdzutd la art. 28;
b) pentru fiecare an care depdseste vechimea prevdzutd la lit. a), la
cuantumulpensiei se adaugd cdte 1% din baza de calculprevdzutd la art. 28.
(2) Depensie de serviciu beneficiazd si militarii, politistii sifunctionarii
publici cu statut special, in conditiile legii, cu o vechime cumulatd depdnd la 25
de ani, cuantumul pensieifund diminuat cu 1% din baza de calcul prevdzutd la
art. 28 pentrufiecare ar care lipseste din aceastd vechime.
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite in baza prevederilor art.
19si 26 se determind proportional cu numdrul anilor de vechime in serviciu, la
care se adaugd sporurile prevdzute la art. 24, in raport cu vechimea prevdzutd
la alin. (2)."
6.Articolul 30 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 30
Pensia stabilitd, recalculatd si actualizatd in conditiile prezentei legi nu
poatefi mai mare decdt 85% din baza de calcul prevdzutd la art. 28."[...]
20.Articolul 108 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 108
Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special care au
platit contributie la Fondul pentru pensia suplimentard si/sau contributia
individuald la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare
se acordd un spor de:
a) 3%pentru o vechime a cpntribufiei intre 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contributiei intre 15-25 ani;
14c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani."
21.Articolul 109 se modified §i va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 109
(1) Pensiile militarilor, polipstilor sifunctionarilor publicicu statut special
recalculate in baza Legii nr. 119/2010privind stabilirea unormasuri in domeniul
pensiilor, cu modificdrile ulterioare, revizuite in baza Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
acordate beneficiarilor provenip din sistemul de apdrare, ordine publica si
sigurantd naponald, aprobatd prin Legea nr. 165/2011, cu modificdrile §i
completarile ulterioare, celepldtite in baza Legii nr. 241/2013privindstabilirea
unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor provenip din sistemul
de apdrare, ordine publica si sigurantd naponald, cu modificdrile ulterioare,
precum si pensiile stabilite in baza Legii nr. 80/1995, cu modificdrile si
completarile ulterioare, devin pensii militare de stat si se recalculeazd potrivit
prevederilorprezentei legi, in raport cu vechimea valorificatdprin ultima decizie
de pensie si baza de calcul stabilitd conform prevederilor art. 28, actualizatd
conform prevederilor legale care reglementeazd salarizarea militarilor,
polipstilor sifuncponarilor publici cu statut special la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
(2) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
persoanele ale cdror drepturi depensie se recalculeazdpotrivit dispozipilor alin.
(1) depun cerere pentru alegerea perioadei in vederea determindrii bazei de
calcul prevdzute la art. 28. In situapa in care nu depun cerere in acest sens,
recalcularea seface, din oficiu, in raport cu baza de calcul aferentd ultimelor 6
luni de activitate desfdsuratd in calitate de militar/polipst/funcponar public cu
statut special.
(3) Recalcularea pensiilor prevdzutd la alin. (1) se realizeazd in termen de
maximum 24 de luni de la data intrdrii in vigoare a prezentei legi.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin incepdnd cu data intrdrii
in vigoare a prezentei legi.
(5) Pensiileprevdzute la alin. (l)potfi recalculate, in condipile prezentei
legi, si in situapa depunerii de documente nevalorificate pdnd la data intrdrii in
vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin
incepdnd cu luna urmdtoare depunerii documentelor §i se acordd in termen de
eel mult 24 de luni de la data inregistrdrii cererii la casa de pensii sectoriald
competentd.
15(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform
prevederilor alin. (5), precum si cele realizate ulterior intrdrii in vigoare a
prezentei legi se valorificd in sistemulpublic depensii.
(7) Procedura de recalculareprevdzutd la alin. (1) si termenul de emitere a
decizieise stabilescprin ordinulprevdzut la art. 60 alin. (4)."
22.La articolul 110, alineatele (1), (2), (4) si (8) se modified si vor avea
urmdtorul cuprins:
"(1) Pensiile militarilor, polipstilor sifuncponarilorpublici custatut special
stabilite in baza Legii nr. 263/2010, cu modificdrile si completarile ulterioare,
devinpensiimilitare destatsi se recalculeazdpotrivitprevederilorprezentei legi,
in termen de maximum 24 de luni de la intrarea in vigoare a acesteia, in raport
cu vechimea valorificatd prin ultima decizie de pensie si baza de calcul stabilitd
conform prevederilor art. 28, actualizatd conform prevederilor legale care
reglementeazd salarizarea militarilor, polipstilor si funcponarilor publici cu
statutspecial la data intrdrii in vigoare a prezentei legi.
(2) In termen de 6 luni de la data intrdrii in vigoare a prezentei legi
persoanele ale caror drepturi depensie se recalculeazdpotrivit dispozipilor alin.
(1) depun cerere pentru alegerea perioadei in vederea determindrii bazei de
calcul prevdzute la art. 28. In situapa in care nu depun cerere in acest sens,
recalcularea seface, din oficiu, in raport cu baza de calcul aferentd ultimelor 6
luni de activitate desfdsuratd in calitate de militar/polipst/funcponar public cu
statut special.
(4) Pensiile recalculate potrivitalin. (1) se cuvin incepdnd cu data intrdrii
in vigoare a prezentei legi.
(8) Procedura de recalculareprevdzutd la alin. (1) §i termenul de emitere a
deciziei se stabilescprin ordinul prevdzut la art. 60 alin. (4)."
lA.Articolul 122 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 122
Militarii, polipstii §ifuncponariipublici cu statut special, precum §i urmasii
acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de cdtre casa de pensii
sectoriald competentd, indeplinesc condipile prevdzute de prezenta lege, cat si
cele prevdzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010privind sistemul
unitar de pensii publice, cu modificdrile si completarile ulterioare, pot opta in
termen de 5 ani, de la data intrdrii in vigoare a prezentei legi, pentru modul de
16calculprevdzut de Legea nr. 263/2010, cu modificdrile §icompletarile ulterioare,
in vigoare la data de 1 ianuarie 2016."
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca dispozitiile de legecriticate contravin urmatoarelor texte din Constitutie: art.l alin.(3), (4) si (5) referitoare la statul roman, separatia puterilor in stat si obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art.4alin.(2) referitor la egalitatea intre
cetateni, art. 15 alin.(l) si (2) referitor la universalitate si neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin.(l) referitor la egalitatea in drepturi a cetatenilor, art.44 alin.(l),alin.(2) teza I si alin.(3) privind dreptul de proprietate, art.47 alin.(l) si (2)referitor la nivelul de trai si dreptul la pensie, art.61 alin.(l) privind rolul si structura Parlamentului, art.73 alin.(3) lit.p) privind reglementarea prin lege organica a regimului general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele §i protectia sociala, art.l 15 alin.(4), (5) si (6) privind conditiile emiterii ordonantelor de urgenta, art. 124 alin.(2) privind infaptuirea justitiei si art.136 alin.(l) si (5) referitor la inviolabilitatea proprietatii.
Istoric legislativ
Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, urmand a intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, asa cum se prevede in art.123 din aceeasi lege.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 a fost publicata inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.923 din 11 decembrie 2015. Intre dispozitiile acestei ordonante se regasesc si modificarile aduse Legii nr.223/2015 prin art.40. Aceste modificari se aplica de la data de 1 ianuarie 2016, asa cum se prevede in art.45 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015.
Dispozitiile de lege criticate de autorii exceptiei reglementeaza, in esenta,
urmatoarele modificari ale Legii nr.223/2015:
-art.40 alin.(l) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 abroga art.22 din Legea nr.223/2015 care prevede beneficiul pensionarii anticipate sau pensionarii anticipate partiale, indiferent de varsta, pentru militarii, politistii sj functionarii publici cu statut special, in activitate, care au o vechime efectiva de 20 de ani in calitate de personal din unitati/structuri de interventie §i
actiuni speciale, personal in unitati de interventie antiterorista, personal navigant pe elicoptere, avioane de vanatoare, vanatoare-bombardament §i cercetare, aeronave de transport, aeronave de instructie ale §colilor militare de aviate,scafandrii, precum §i personalul din unitatile de comunicatii, radiolocatie si razboi electronic, daca au o vechime ca militar/politist/functionar public cu statut
special, in activitate, de eel putin 10 ani.
Art.40 pct 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica art.28 din Legea nr.223/2015, in sensul diminuarii bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat. Astfel, daca in art.28 alin.(l) din Legea nr. 223/2015 se prevedea ca „baza de calculfolositd pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevdzute la art. 3 lit. a)-c). La media obpnutd se adaugd un spor de pand la 15% in condipile stabilite prin ordin comun al conducdtorilor instituților din domeniul apararii natonale,
ordinii publice si  securitdpi naponale ", in urma modificarilor acestui text de lege prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, s-a prevazut ca „Baza decalcul folositd pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate lafuncpa de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/polipst/funcponar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevdzute la art. 3 lit. a)-c)", in care nu se includ drepturile banesti enumerate in continuarea aceluiasi articol, de la lit.a) la lit.p).
Art.40 pct.5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica art.29 din Legea nr.223/2015, in sensul diminuarii procentului din baza de calcul in functie de care se calculeaza cuantumul pensiei de serviciu.
Astfel, daca in redactarea initiala art.29 alin.(l) din Legea nr.223/2015 prevedea un cuantum de 80% din baza de calcul, in forma modificata prin art.40 pct.5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 s-a prevazut un cuantum de 65% din baza de calcul.
Art.40 pct.6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica art.30 din Legea nr.223/2015. In forma initiala, art.30 prevedea conditiile acordarii procentelor pentru activitatea desfasurata in conditii deosebite, speciale sau alte conditii, in timp ce, prin modificarile aduse prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 prevede plafonarea pensiei stabilite, recalculate si actualizate la 85% din baza de calcul.
Art.40 pct.20 modifica art.108 din Legea nr.223/2015 referitor la acordarea sporurilor aferente contributiei pentru pensia suplimentara. Initial,art.108 a prevazut ca „militarii, politistii si funcponarii publici cu statut special care au platit contribupe la Fondul pentru pensia suplimentara §i/sau contributria individuala la bugetul de stat beneficiaza   de un spor procentual la cuantumul
pensiei stabilite in conditile art. 29, 30 si 39, astfel: a)3% pentru o vechime acontribupei intre 5-15 ani; b)6%pentru o vechime a contribupei intre 15-25 ani;c)9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani", in timp ce, in forma modificata, a prevazut ca „pentru militarii, politistii si functonarii publici cu statut special care au platit contribupe la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contribupa individuald la buget la stabilirea, recalcularea sauactualizarea pensiei militare se acordd un spor de: a)3% pentru o vechime a contribupei intre 5-15 ani; b)6% pentru o vechime a contribupei intre 15-25 ani;c)9% pentru o vechime a contribupei peste 25 de ani. "

In nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2015 s-a prevazut ca modificarile operate Legii nr.223/2015 sunt justificate de faptul ca in dispozitiile acestei legi „exista prevederi arbitrare in interpretare care pot determina diferentieri de tratament aplicabil pensionarilor in etapa de stabilire, recalculare §i/sau actualizare a pensiilor militare de stat", iar „in 
conditiile neadoptarii masurilor de modificare §i completare a Legii nr. 223/2015, este imposibila emiterea normelor juridice de rang inferior si exista riscul aparitiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012." De asemenea, s-a aratat ca la data intrarii in vigoare a Legii nr.223/2015, „dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizatiei sociale pentru pensionari, aprobata prin Legea nr.196/2009, cu modificarile ulterioare,
nu mai sunt aplicabile pensiilor militare, ceea ce conduce la diminuarea drepturilor aflate in plata, stabilite la nivelul pensiei minime garantate, respectiv diminuarea cuantumului pensiei sub nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari".
-Art.40 pct.21 si 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica dispozitiile art.109 si art.l 10 din Legea nr.223/2015, care se refera la recalcularea pensiilor stabilite in temeiul legislatiei anterioare acestei legi.
Principalele diferente de reglementare se refera la baza de calcul al pensiei,
care este stabilita potrivit art.28 din Legea nr.223/2015, asa cum a fost modificat
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015.
Jurisprudenta Curtii Constitutionale:
Prin Decizia nr.349 din 22 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, par.17, Curtea a respins criticile referitoare la posibilitatea Guvernului de a reglementa in domeniul rezervat legilor organice, retinand ca „interdictia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului §i asupra domeniului legilor organice este prevazuta, in
mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constitutie, in care se arata ca "Parlamentul poate adopta o lege speciald de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice." Aceste prevederi constitutionale nu au in vedere insa si ordonantele de urgenta, al caror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie."
Prin aceeasi decizie, par.21, Curtea a retinut ca „potrivit prevederilor art.47 alin. (2) din Constitutie, "Cetdtenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenfa medicaid in unitdple sanitare de stat, la ajutor de somaj si laalteforme de asigurari socialepublice sauprivate, prevdzute de lege.
[...]". Aceste prevederi au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale in sensul ca acorda in exclusivitate legiuitorului "atributia de a stabili conditiile §i criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cuefecte numai pentru viitor. Prin urmare, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor." (a se vedea in acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007)."
Fata de cele de mai sus, propunem fixarea termenului dejudecata si citarea
partilor.
JUDECATOR-RAPORTOR,
ATTILAVARGA

Leicester, imagini în atenţia helicopteriştilor

$
0
0
Asa a cazut patronul echipei de fotbal din Leicester, Anglia, cu elicopterul, săptămâna trecută.

O lege care a micşorat cuantumul recalculat la 68% dintre pensiile militare în plată este o lege proastă

$
0
0
Intrebari multe şi corecte din partea Forumului structurilor asociative, răspunsuri puţine din partea doamnei Andriţoiu.

„În data de 30 octombrie a.c. a avut loc „o AUDIENȚĂ” la directorul Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap.N., activitate solicitată (dar nu sub aceasta formă) de Forumul structurilor asociative, atât ministrului apărării cât și secretarului de stat și șef al Departamentului pentru relația cu Parlamentul, încă din luna iulie a.c.
Au participat din partea FORUMULUI: Gl.(rtr) Nicolae GROPAN (președinte în exercițiu), Col. ( r ) Marian TUDOR (președinte ROMIL), col (r) Vasile IOSIF (AORR) și col( r) Ion TOADER (ADMRR).
Directorul CPS, d.na col. Mihaela ANDRIȚOIU a făcut, de la început, câteva precizări:
- Comisia de contestații „NU ESTE în SUBORDINEA CPS ci execută verificarea activității CPS;
- Referitor la dirijarea celor 2% din impozitul pe pensii, începând cu 2019, se vor depune formularele, INDIVIDUAL, nu prin asociații, având în vedere faptul că au existat foarte multe reclamații privind nerecunoașterea semnăturilor și chiar acuzarea acestor structuri de fals în documente;
- CPS nu are atribuții pe linia propunerilor legislative, nu a primit solicitări de la conducerea ministerului pe aceasta linie, limitând-si acțiunile numai spre informare.
Nu dorim să „BIFĂM„ această acțiune ca pe ceva „făcut obligatoriu (spre satisfacția denigratorilor tuturor acțiunilor FORUMULUI ), ci ca o acțiune NECESARĂ, în lămurirea multor aspecte privind implicarea factorilor de conducere ai MApN, ÎN SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR REZERVEI ARMATEI.
În acest sens vă prezentăm setul de întrebări transmise CPS, precum și răspunsul primit:
PROBLEME PROPUSE DE MEMBRII AORR ȘI SUSȚINUTE DE CELELALTE STRUCTURI ASOCIATIVE:

CAPITOLUL I

Actualizarea pensiilor militare de stat
  1. Cum se face concret actualizarea pensiei militare de stat cu 15%, prevăzută de Legea 152/2017? Exemplu de calcul .
  2. Este adevărat ca la CPS a MAI se menține indexarea - majorarea din 2016 și se anulează numai indexarea din 2017, conform art.60 alin.3 din L223/2015?
Și dacă DA, de ce nu se aplică legea unitar în tot sistemul de apărare?
  1. Cum e posibil ca o majorare de 15% să aibă efecte pozitive numai pentru 100 de pensionari militari din 25.000 cărora li s-au actualizat pensiile – conform datelor comunicate de CPS - și acestora să li se cuvină numai o creștere medie de 7%?
  2. Trebuie depuse cereri de actualizare sau se face din oficiu?
  3. Care este stadiul, în acest moment, al operațiunii de actualizare a pensiilor militare?


CAPITOLUL II
Pensia suplimentară
  1. Pensia suplimentară este o pensie CONTRIBUTIVĂ, bazată pe contribuțiile reținute din salariul militarilor?
  2. La recalcularea pensiei militare de stat, de ce nu se ia în calcul și nu se relevă în decizia de pensie, separat de pensia militară de stat, pensia suplimentară, care, conform „Decretului nr.141/1967 privind pensiile militare de stat și PENSIA SUPLIMENTARĂ”:
- se instituie DIN CONTRIBUȚIA PERSONALĂ A CADRELOR MILITARE ,
- la art. 58 se prevede ca pensia suplimentară „SE INSTITUIE ÎN AFARA pensiei militare de stat,
- la art. 59 se prevede ca pensia suplimentară „se formează din CONTRIBUȚIA tuturor militarilor din cadrele permanente”,
- la art. 60 se prevede că „au DREPT la pensia suplimentară pensionarii care au CONTRIBUIT, în timpul activității salariate, la fondul pentru pensia suplimentară,
- la art. 63 se prevede ca „pensia suplimentară se plătește deosebit de pensia militară de stat, INDIFERENT DE CUANTUMUL ACESTEIA DIN URMĂ?
  1. De ce nu se respectă art.108/L.223/2015 care prevede ca SINGURUL CRITERIU ce trebuie a fi îndeplinit pentru acordarea pensiei suplimentare este „militarii….care AU PLATIT CONTRIBUȚIE LA FONDUL PENTRU PENSIA SUPLIMENTARĂ ȘI/SAU CONTRIBUȚIE INDIVIDUALĂ LA BUGETUL DE STAT’’ ?
  2. Art. 30/L223/2015 modificat prin OUG 57/2015 face trimitere la pensia militară de stat care nu poate fi mai mare de 85% DIN BAZA DE CALCUL PREVĂZUTĂ LA ART. 28 iar la ART. 28 modificat se spune că „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare este media soldelor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar….”
UNDE SE VORBESTE ÎN TEXTUL DE LEGE DESPRE INCLUDEREA PENSIEI SUPLIMENTARE ÎN BAZA DE CALCUL PENTRU CALCULUL PENSIEI MILITARE, CA ELEMENT AL ACESTEIA ?
  1. Dacă nu este un element al bazei de calcul atunci de ce se aplică și pensiei suplimentare limitarea la 85% din BAZA DE CALCUL ?
  2. SUNT CONTRIBUȚIILE LA PENSIA SUPLIMENTARĂ UN ELEMENT DE SALARIZARE, AL BAZEI DE CALCUL, CA SPORUL DE RADIAȚIE, INDEMNIZAȚIA DE COMANDĂ, SOLDĂ DE FUNCȚIE, SOLDĂ DE GRAD ETC. sau au un regim special CONSTITUȚIONAL, PATRIMONIAL, conform jurisprudenței CCR și CEDO?
  3. Care sunt criteriile obiective, legale și constituționale pe baza cărora pensia suplimentară se acordă unor militari iar altora nu, ÎN AFARA CONTRIBUȚIILOR PLĂTITE? Ce justifică această DISCRIMINARE a unor militari aflați în situații juridice identice, respectiv AU PLATIT CONTRIBUȚII CONFORM LEGII?

CAPITOLUL III

PENSIA CIVILĂ CONTRIBUTIVĂ CUVENITĂ PENTRU STAGIUL CIVIL ADĂUGAT
  1. Este pensia civilă cuvenită pentru stagiul civil adăugat după trecerea în rezervă și încetarea raporturilor de muncă cu M.Ap.N., O PENSIE CONTRIBUTIVĂ CA A ORICARUI CETATEAN ROMÂN, apărată de jurisprudența CCR și CEDO ca drept patrimonial câștigat, nediminuabil, neatacabil, neconfiscabil, drept corelativ obligației de plata a contribuțiilor la Bugetul de asigurări sociale de stat?
  2. De ce își extinde CPS competenta asupra activității civile a foștilor militari activi, de după încetarea raporturilor de munca cu M.Ap.N., în condițiile în care sistemul de pensii militar nu mai este integrat sistemului public?
  3. De ce nu este înscrisă și ce text de lege interzice înscrierea în decizia de pensie militară a valorii în puncte de pensie CONTRIBUTIVĂ și a CUANTUMULUI cuvenit acestora pentru stagiul civil adăugat, pretins a fi „valorificat” în decizia de pensie militară?
  4. În baza cărui text constituțional o pensie CONTRIBUTIVĂ CIVILĂ este inclusă în BAZA DE CALCUL A PENSIEI MILITARE ȘI SUPUSĂ LIMITĂRII DE 85% DIN BAZA DE CALCUL REZULTATĂ DIN DOSARUL MILITAR ?
  5. De ce nu se iau în calcul veniturile reale din activitatea civilă la care s-au raportat contribuțiile plătite și se valorifică numai vechimea civilă raportată la baza de calcul a soldelor militare?
  6. Care este, COMPARATIV, valoarea cuantumului pentru un stagiu civil adăugat al unui militar, „valorificat” la CPS față de valoarea cuantumului aceluiași stagiu civil adăugat, calculat la casele civile de pensii ? Dați un exemplu.
  7. Care sunt criteriile obiective, legale și constituționale care DISCRIMINEAZĂ MILITARII AFLATI ÎN ACEEAȘI CATEGORIE SOCIALĂ ȘI ÎN SITUAȚII JURIDICE IDENTICE – AU PLĂTIT CONTRIBUȚII LA BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT - în ceea ce privește modul de valorificare a stagiilor civile adăugate, respectiv:
- cei care au declarat stagiile civile adăugate la CPS, în intervalul 2010 – 2015
- cei care nu au declarat stagiile civile adăugate la CPS în intervalul 2010-2015
- cei care au realizat stagii civile înainte de 2015 și le-au valorificat la Casele de pensii civile
- cei care au realizat și vor realiza stagii civile adăugate după 2015 ?
  1. Care a fost și este poziția CPS față de proiectul de lege 475/2016, inițiat de dl. ministru Fifor în calitate de senator PSD, aprobat de Senat și aflat la Camera Deputaților cu nr. Pl-x 39/2017 privind modificarea art.110 din L223/2015?

CAPITOLUL IV

ALTE PROBLEME

  1. Care este poziția CPS în legătură cu corelarea salariului minim cu solda de funcție, având în vedere precedentul juridic creat prin Hotărârea 940/13.07.2018 a Tribunalului Ialomița în procesul intentat de sindicatul „Diamantul” în contradictoriu cu Inspectoratul de politie județean Ialomița în care se spune:
„Admite cererea reclamanților…… și obligă pârâtul IPJ Ialomița să se conformeze prevederilor HG nr.1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul recalculării și acordării reclamanților, de la data de 01.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei pe care îl echivalează cu salariul de funcție al fiecărui reclamant, fără alte sporuri și adaosuri incluse în acesta”. ?
  1. Care sunt măsurile pe care CPS intenționează să le propună decidenților politici pentru transpunerea în practică a principiilor consacrate de Legea 223/2015 și necontestate de nimeni privind :
- principiul UNICITĂȚII = sistem de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept pentru toți participanții la acesta,
- principiul EGALITĂȚII = tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în ACEEAȘI SITUAȚIE JURIDICĂ ?
  1. Există discuții, intenții, informații privind o eventuală includere a pensiilor speciale, inclusiv cele militare de stat, în noua Lege a pensiilor?
  2. Ce masuri intenționează sa adopte CPS pentru o mai buna comunicare și informare a pensionarilor militari, astfel încât întregul cadru normativ privind pensiile militare de stat sa fie unul transparent, accesibil tuturor părților interesate ?

RĂSPUNSUL CASEI DE PENSII SECTORIALE

CAPITOLUL IV

Actualizarea pensiilor militare de stat
  1. Din datele statistice, reiese că: în urma procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, s-au înregistrat scăderi ale cuantumului pensiei recalculate la 68% dintre beneficiari. dar nicio pensie nu s-a diminuat, rămânând în plată cuantumul mai avantajos.
La diferența de 32% s-a înregistrat o creștere a cuantumului pensiei militare de stat recalculate, cuantumul fiind pus în plată, începând cu 01.01.2016.
Potrivit prevederilor art. 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care cuantumul pensiei. recalculate potrivit prevederilor Legii este mai mic decât cel aflat în plata la data de 01.01.2016. se păstrează în plata cuantumul avantajos. Așadar, în urma finalizării procesului de recalculare. nicio pensie militara de stat nu a fost diminuata.
  1. Potrivit prevederilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/201 ~ pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare de la data intrării în vigoare a acestei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate precum și ale soldelor/gradaților voluntari.
Trebuie observat faptul că prevederile legale menționate anterior se referă la majorarea cu 15% a sumei reprezentând solda de funcție precum și elementele însumate în solda de funcție.
Așadar, începând cu data de 30.06.2017, data intrării în vigoare a prevederilor legale mai sus menționate, se majorează cu 15% solda de funcție din baza de calcul utilizata la recalcularea pensiilor militare de stat.
  1. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu are competența de a analiza documentele emise de celelalte case sectoriale de pensii.
  2. Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează exclusiv pe baza documentelor justificative aflate la dosarul de pensionare al fiecărui titular în parte și nu prin comparație cu alte cazuri similare.
  3. Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzuta la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223 20/5. cu modificările completările ulterioare. se realizează de către casele de pensii sectoriale. de regula, din oficiu, fără a fi necesară depunerea de cereri din partea pensionarilor.
  4. Pana la data de 01.10.2018. în cadrul procesului de actualizare a pensiilor. În conformitate cu dispozițiile art. 60 alin. (I) și (3) din Legea nr. 223 2015. cu modificările și completările ulterioare (astfel cum erau în vigoare la data de 30.06.2017). Casa de pensii sectoriala a Ministerului Apărării Naționale a emis decizii de actualizare pentru aproximativ 65% din numărul total de pensionari aflați în plata la data de 30.06.2017. aspect prezentat și în Comunicatul de presa nr. 1 din 15.10.2018.

CAPITOLUL II
Pensia suplimentară
  1. Potrivit prevederilor art. 70 din Legea nr. 21/ 1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară (act normativ abrogat în prezent), contribuția pentru pensia suplimentară s-a plătit de către cadrele militare, de la data de 1 ianuarie 1967, până la data de 1 aprilie 2001.
Începând cu data de 10 aprilie 2001, contribuția pentru pensia suplimentară a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și s-a plătit de către cadrele militare pânaâă la data de 31 decembrie 2010.
De la data de 1 ianuarie 2011, o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, și până în prezent. personalul militar plătește contribuția individuală de asigurări sociale.
  1. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu poate formula un punct de vedere referitor la punerea în aplicare a unor prevederi legale abrogate.
8*, 9 și 10. Plafonarea la 85% a cuantumului pensiei militare de stat.
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare. cuantumul pensiei de serviciu actualizate se determină în procent de 65% din baza de calcul pentru 25 de ani din vechimea cumulată, iar pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adăuga câte 1% din baza de calcul.
Potrivit prevederilor art. 108 din actul normativ menționat. la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare de stat se acordă un spor de 3%, 6%, 9% în funcție de tranșele de vechime a contribuției la Fondul pentru pensie suplimentară și/sau contribuția individuală la buget.
Însă potrivit prevederilor art. 30 din același act normativ, pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile Legii, având deja incluse sporurile prevăzute la art. 108. Nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul folosita la stabilirea pensiei militare.
  1. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu gestionează prevederile legislative privind salarizarea personalului.
  2. Instituția noastră nu poate formula un răspuns cu privire la problematica semnalată, deoarece la acest moment, pensia suplimentară se acordă tuturor persoanelor beneficiare. în baza prevederilor art. 108 din Legea nr. 223/2015.

CAPITOLUL III

Pensia civilă contributivă cuvenită pentru stagiul civil adaugat
13 și 14. În conformitate cu prevederile art. 109 alin. (1) și alin. (6) din Legea nr. 223/2015. cu modificările și completările ulterioare, pensiile militarilor recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensii lor revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1 201 / privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare. ordine publica și siguranța națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță cu modificările ulterioare, precum  și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, au devenit pensii militare de stat și se recalculează în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (care în unele situații cuprinde și stagiile adăugate, la cererea titularilor, realizate după trecerea în rezervă și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor la data intrării în vigoare a Legii.
După cum se poate observa vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie (care în unele situații cuprinde și stagiile adăugate, la cererea titularilor, realizate după trecerea în rezervă) utilizată la recalcularea pensiilor militare de stat este legiferată strict de Lege.
Mai mult, stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor menționate anterior, precum și cele realizate ulterior intrării în vigoare a legii se valorifică în sistemul public de pensii.
  1. Metodologia de acordare/recalculare a pensiilor militare de stat stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 223/2015. cu modificările și completările ulterioare, este diferită de cea a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii, în sensul că aceasta se bazează pe media soldelor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate la alegerea beneficiarului, precum și pe vechimea cumulată și nu pe punctajul mediu anual și valoarea punctului de pensie.
  2. Din analiza prevederilor Legii nr. 223/2015, nu se poate identifica vreun articol din cuprinsul căruia să rezulte o astfel de susținere eronată și anume că în formula de calcul a pensiilor militare s-ar include „pensia contributivă".
Potrivit dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul pensiilor stabilit în urma recalculării se compară cu cuantumul pensiilor aflate în plată, iar în situația în care se constată diferențe, se păstrează în plata cuantumul avantajos beneficiarului.
  1. Răspunsul se regăsește în conținutul formulat la nr. 13 și 14.
  2. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale se află în imposibilitatea obiectivă de a formula un răspuns la o întrebare care vizează o raportare/comparație la/cu sistemul public de pensii.
  3. Instituția noastră pune în aplicare prevederile legislative în materie de pensionare.
  4. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu este în măsură să se pronunțe în legătură cu subiectul întrebării formulate.

CAPITOLUL IV

Alte probleme
21 și 22. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale pune în executare hotărârile judecătorești potrivit prevederilor legale în vigoare, în care este parte/figurează.
  1. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu este în măsură să se pronunțe în legătură cu subiectul întrebării formulate.
  2. La nivelul instituției noastre se depun eforturi susținute pentru soluționarea în timp oportun a tuturor solicitărilor, în scopul punerii în aplicare a prevederilor legale în ceea ce privește acordarea drepturilor ce se cuvin tuturor beneficiarilor pensiilor militare de stat.
Subliniem faptul că îmbunătățirea și actualizarea permanentă a informațiilor adresate beneficiarilor drepturilor de pensie aflați în evidență, reprezintă o prioritate a conducerii Casei și contribuie la eficientizarea practicilor de transparență instituțională și la creșterea vizibilități activităților Casei de pensii sectoriale a Ministerul Apărării Naționale în domeniul aplicării legislației referitoare la pensiile militare de stat.
În relația cu beneficiarii drepturilor de pensie, instituția noastră a aplicat și va aplica în continuare principiul echidistanței. Mai mult, structura de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale a reținut toate solicitările transmise de pensionari, referitoare la modificările actelor normative din domeniul pensiilor militare de stat, care au fost promovate conducerii Ministerului Apărării Naționale

CONCLUZII ALE PARTICIPANȚILOR LA ACEASTĂ AUDIENȚĂ.

Considerăm că, din punct de vedere tehnic, la nivelul CPS, se fac eforturi pentru respectarea legii și intrarea în normalitate.
Exista însă, mari discrepanțe între înțelegerea legii și aplicarea ei în mod unitar la toate structurile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În acest sens considerăm că NU EXISTĂ o coordonare, unitară, a tuturor acțiunilor structurilor cu atribuții în domeniul pensiilor militare de stat, că se fac grave confuzii între diferite categorii de pensionari militari, că nu se înțelege faptul că magistrații militari sunt asigurați, logistic de CPS, PENSIILE LOR FIIND CALCULATE în BAZA ALTEI LEGI, LEGEA 303.
Această coordonare ar trebui să fie realizată de către conducerea ministerului apărării, conducere care are atribuții, clare, privind sistemul pensiilor militare de stat. S-ar elimina, astfel, permanenta aruncare a „pisicii în curtea vecinului” și găsirea „țapului ispășitor” în ,,CPS, STRUCTURA CARE SE LIMITEAZĂ LA INFORMĂRI, RAPOARTE, ETC. ȘI MAI PUȚIN LA SOLUȚII.
Nimeni nu intreabă: CE FAC SPECIALIȘTII DGFC, structura cu obligații în soluționarea gravelor probleme din sistemul pensiilor militare de stat, DAR CARE…SE DECLARĂ, BA CHIAR SUSȚINE, ABERANTELE PROPUNERI ALE MINISTRULUI MUNCII pe aceasta linie, fără a lua nicio măsură de contracarare a minciunilor acesteia, privind …„IMPACTUL BUGETAR DEZASTRUOS !!!!!! AL CREȘTERII PENSIILOR MILITARE DE STAT”.
Considerăm ca acțiunile comune ale tuturor structurilor asociative, POT INFLUENȚA, POZITIV, acțiunile clasei politice actuale, cea care de aproape 30 de ani, nu face altceva decât sa denigreze ARMATA ROMÂNIEI.
Sunt, însă, mari diferențe de opinii la nivelul tuturor structurilor asociative, diferențe susținute de cei care, acum câțiva ani, conduceau acest sistem de denigrare permanentă a factorului militar, diferențe care pot fi eliminate prin acțiune comună pentru binele comun.

Președintele FORUMULUI
Gl( rtr) Nicolae GROPAN
Purtătorul de cuvânt al FORUMULUI


Col(rtr) Marian TUDOR”

PMP nu a îndrăznit să propună desfiintarea pensiilor de serviciu pentru militari și magistrați

$
0
0
Proiectul de lege  B447/2018, depus la Senat de PMP în luna septembrie a.c, a primit aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social și defavorabil de la Consiliul Legislativ,
Principala hibă a proiectului propus este că nu prevede dispoziții tranzitorii de la pensiile speciale la pensiile plătite numai în baza Legii 263/2010.

In ce mă privește, decât pensie militară înghețată la nivelul anului 2017 prin OUG nr. 59/2017, prefer includerea și a Legii 223/2015 în categoria legilor abrogate prin acest proiect de lege și restabilirea modului de calcul al pensiei militarilor potrivit Legii unitare a pensiilor în forma care a fost în vigoare la data de 01 01 2016, când a intrat în vigoare Legea 223/2015.
Doar așa ar mai putea și militarii să beneficieze de creșterile valorii punctului de pensie  prevăzute pentru pensiile contributive din sistemul public.



Primele MRÎeli împotriva lui Iohannis

$
0
0
La DiGi-UM,  statul profund a dat semnalul că nu-l mai susține pe Iohannis.
Ciolos, liderul cvasi-necunoscutului MRÎ, a rostit primele critici la adresa celui care a fost obligat, de același stat profund, să-l ungă premier, când Ponta a primit ordin să demisioneze, după tragedia din clubul rokerilor de la Pionierul.

Iata câteva „învățături” pe care Cioloș i le transmite lui Iohannis:

„Eu ştiu că domnul Iohannis ţine foarte mult la a respecta Constituţia. E un om drept, e probabil şi caracterul dânsului şi profilul dânsului, şi apreciez asta, am apreciat asta de multe ori şi pe perioada în care am fost prim-ministru. Cred însă că Preşedintele României, în momentul de faţă, are nevoie să fie, sau românii au nevoie ca Preşedintele României să fie mult mai dătător de încredere că îşi foloseste prerogativele în aşa fel încât să apere cu toate mijloacele pe care le are statul de drept şi să dea acest semnal foarte mult. Poziţia de Preşedinte, aşa cum o simt eu, are nişte prerogative formale şi are nişte prerogative morale, lumea aşteaptă într-adevăr mult mai mult decât permite Constituţia de multe ori de la preşedinte, dar cred că preşedintele trebuie să găsească modalitatea prin care respectând Constituţia să dea în permanenţă acea încredere oamenilor care l-au investit”, a declarat Cioloş, într-un interviu acordat, sâmbătă, Digi 24.
În momentul în care Liviu Dragnea a venit cu propunerea Viorica Dăncilă la Palatul Cotroceni, dacă ați fi fost președintele României, ați mai fi dat o șansă PSD-ului? a fost întrebat Dacian Cioloș.
Dacian Cioloș: Nu i-aș fi dat această șansă doamnei Dancila, asta în mod clar. Eu, cel puțin, nu i-aș fi dat o șansă doamnei Dăncilă.

Viewing all 3585 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>