Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3576 articles
Browse latest View live

Câinii sunt mai simţiţi decât aceste scursuri umane!

$
0
0
O haită de „câini până la moarte” se schelălăie pe stadionul din Voluntari, în timp ce oamenii inteligenți și care știu să aprecieze valorile țineau un moment de reculegere pentru comentatorul sportiv Cristian Țopescu.
Din cauza unor asemenea fanatici, în stare să și omoare, Cristian Topescu a refuzat să mai comenteze partide de fotbal după anul 1994, când sălbaticii mafiei  columbiene l-au împuscat pe fundașul naționalei, Escobar , pentru că a înscris un autogol în meciul cu SUA, după ce în primul meci Columbia pierduse cu 1-3 cu România.
Este că nesimțiții par a fi dintr-o instituție MAI?


Decizie de actualizare cu baza de calcul, nu numai cu cuantumul soldei de funcţie, mai mică decât câştigul minim brut garantat, emisă cu încălcarea art. II din Legea nr. 152/2017 alin. (7) pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, alineat introdus prin OUG nr.56-2017

$
0
0
Solda de funcţie la care se aplică majorarea de 15%, potrivit Legii 152/2017, trebuia majorată şi cu 5%, pentru anul 2016, conform art. 14 din OUG nr. 57/2015.




Art. II al Legii nr. 152/2017 după modificările şi completările aduse de ordonanţele de urgenţă nr. 56 şi 62 din 2017 şi prin legile lor de adoptare .

$
0
0
Aceasta lege, cu modificările si completările ulterioare, trebuie aplicată de Casele Sectoriale şi în actualizarea pensiilor militare în plată la 30 06 2017, aşa cum a dost aplicată de Direcţiile Financiare  în salarizarea cadrelor militare în activitate.  

Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare

Art. II
(3) De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal:

b) cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

alineate introduse prin OUG nr. 56/2017, modificată prin legea de aplicare cu nrLegea nr. 207/2017 

(5) Începând cu data de 1 octombrie 2017 se majorează cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile/instituțiile/structurile aflate în subordinea sa, cu excepția celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016.


(6) Începând cu data de 1 octombrie 2017 se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, precum și a celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016.

(7) Majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) și (6), se aplică la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta."
alin introdus prin OUG nr. 62/30 08 2017
(8) Prevederile alin. (5) și (7) se aplică în mod corespunzător și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare."

Misogin, dar....iubitor de câini

$
0
0
Prin 2006 s-a adresat femeilor liberale din Alba Iulia cu învăţăturile sale de misogin bădăran:

Nu trebuie sa treceti patul nici unui sef, daca vreti sa ajungeti in functii publice"

In 2018, la 3 zile după ce BND-ul i-a creat culoarul spre o intâlnire cu Merkel a Germaniei, Orban a găsit altă femeie, nimeni altă decât Premierul României,  pe care a găsit de cuviință s-o înjosească, denunțând-o pentru infracțiunea de Inaltă Trădare pentru că în această calitate și-ar fi permis să inițieze demersuri pentru mutarea Ambasadei României din  Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. 
S-o fi intrebat trubadurul Mandolică in favoarea cărei puteri a trădat Dăncilă?

Liceenii din Constanța

$
0
0
Bucuria absolvirii liceului.
In fiecare an, dupa Sf. Constantin și Elena, liniștea stațiunii Mamaia este alungată câteva  zile de zgomotul unor coloane de autoturisme de la ale căror ferestre deschise flutură esarfe  și se aud țipete stridente ale  tinerilor absolvenți de liceu din Constanța.
Ritualul transmis din generație în generație 
își consumă ultimele clipe de bucurie  în parcările din nordul stațiunii Mamaia, lângă Năvodari, înainte ca tinerii să facă întoarsă calea   spre liceele lor. 
Iată un asemenea moment "războinic":
U

Plaja H2O, mai 2018

$
0
0
Filmare cu drona. Drept de autor Marius Mirea

Deputatul PSD Solomon a scos rezerviștii din fire. Cerem intervenția de urgență a domnlui Dragnea.

Jurnalist american: Departamentul de Stat este soros-ist și tratează România ca pe o colonie

$
0
0

Jacob Grandstaff, jurnalist american: În ultimii 10 ani, Departamentul de Stat a tratat România ca pe o COLONIE. Dacă românii vor continua să creadă că nu sunt suficient de deștepți sau abili să-și conducă țara, atunci vor fi tratați la fel ca până acum


https://capitalresearch.org/tag/soros-in-romania/


ActiveNews l-a contactat pe jurnalistul american pentru a afla mai multe despre realitatea românească, așa cum este ea percepută prin ochii unui tânăr cercetător din capitala Statelor Unite ale Americii. A rezultat un dialog viu, pasionant, de aproape 2 ore. Din păcate, difuzarea întregului dialog ar fi însemnat un adevărat foileton, așa că ne-am rezumat la esențiale.

Reporter: Jacob, lumea te cunoaște doar după articolele din seria „Soros in Romania”, publicate pentru Capital Research Center. Spune-ne ceva mai multe despre tine

Am intrat la Facultate cu gândul de a mă specializa în istorie și apoi am devenit masterand în cadrul Universității North Alabama. Apoi am avut ocazia de a mă muta la Washington pentru a lua parte la cursurile organizate de National Journalism Center (Centrul Național pentru Jurnalism, NJC, – o organizație specializată în pregătirea studenților pentru meseria de jurnalist, la care a conferențiat chiar actualul vicepreședinte al SUA, Mike Pence – n.r.). Așa că am întrerupt cursurile de master – pe care intenționez să le finalizez – și m-am mutat la Washington. Cei de la NJC m-au plasat în cadrul think-thank-ului Capital Research Center  și am lucrat timp de opt luni alături de această organizație.

Ce te-a făcut să scrii despre România? Am văzut că ai locuit la noi în țară pentru o perioadă. Această experiență a avut ceva de-a face cu decizia ta?

Ei bine, la Capital Research Center am făcut o mulțime de cercetări cu privire la activitățile lui Soroș în Statele Unite și am scris destul de mult despre lucruri pe care le-a făcut în SUA, despre activitățile pe care le-a finanțat aici. Unul dintre articole privea controversa de anul trecut, atunci când o lege din Ungaria amenința să închidă Universitatea Central Europeană de la Budapesta. La acel moment nu știam că Soroș și-a început activitatea în Europa de Est înainte să-și mute finanțările politice în SUA. Și făcând cercetare, am dat peste o imagine din România, în care cineva ținea un mesaj în care îl critica pe George Soroș , ceea ce mi s-a părut ciudat, pentru că mă gândeam: De ce e Soroș criticat în România, doar își concentrează activitatea în Ungaria. Așa că am început să citesc mai mult, să investighez și am aflat că Departamentul de Stat a finanțat ajutorul acordat Macedoniei prin fundațiile lui Soroș.
Am văzut că spre diferență de Ungaria și Polonia, acolo unde există o opoziție serioasă la Soroș și la centralismul european, în România nu este cazul. Și m-am gândit că trebuie să existe o influență masivă a ONG-urilor pentru ca asta să se întâmple.

În ceea ce privește cealaltă întrebare, da, am stat patru ani în România . Un prieten de familie l-a rugat pe tata să vină să-l ajute cu o tabără pe care o organiza acolo în anii ’90 și așa am ajuns. Dacă nu aș fi trăit în România, nu aș fi putut să recunosc articolul despre Soroș de care ziceam, și care era scris în românește. Și evident, nici nu aș fi scris despre asta.

În România, în anii ’90, opoziția la ceea ce a fost perceput drept continuatorul comunismului ceaușist, FSN și ulterior PSD,  a fost reprezentată de ONG-urile lui Soros, astfel încât în percepția publică s-a împământenit ideea că liberalismul progresist este echivalent cu Occidentul și SUA. Azi, la București este un ambasador democrat care îi împărtășește și susține ideile domnului Soroș, iar acțiunile sale dau naștere la reacții negative, care se resfrâng asupra imaginii SUA în România. Crezi că e interesată administrația americană să schimbe această percepție, ca între politicile lui Soroș și politicile SUA să nu mai existe un semn de egalitate?

Activitatea ambasadei de la București și de oriunde este condusă de Departamentul de Stat, iar ideologia dominantă este foarte apropiată de cea a lui Soroș. Mai bine spus, este aliniată cu ideologia Partidului Democrat, acolo unde Soroș este la în extrema stângă a acestuia. Deci, nu, nu e interesată să schimbe percepția de care vorbeai, pentru că majoritatea personalului din Departamentul de Stat este formată din democrați. Cineva din administrația SUA mi-a spus că e vorba despre 80-90%, deci e vorba despre zeci de mii de oameni.  În 2017, Departamentul de Stat avea 75.000 de angajați. Deci chiar dacă vine un președinte american, el n-o să dea afară zeci de mii de oameni și să angajeze alții peste noapte. Așa că o schimbare în România n-o să vină din SUA, ci numai din interior.

Ai auzit, poate, că în România s-a declanșat o inițiativă cetățenească de modificare a Constituției, pentru definirea căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. Deși s-au strâns 3 milioane de semnături, după mai bine de doi ani, Parlamentul încă nu a votat legea care să permită desfășurarea Referendumului. Voci din zona politică afirmă că Departamentul de Stat, prin intermediul ambasadei de la București, a făcut presiuni asupra liderilor politici români ca acest Referendum să nu aibă loc. Crezi că e un scenariu posibil?

Departamentul de Stat a tratat România ca pe o colonie. A tratat țara voastră ca pe o colonie de-a sa din Estul Europei. Și până când românii nu se vor sătura de asta și vor dori să-și conducă propria țară, Departamentul de Stat va continua să trateze România ca pe o colonie. Dacă românii vor continua să creadă că nu sunt suficient de deștepți sau abili să conducă țara, atunci Departamentul de Stat îi va trata așa cum a făcut-o și-n ultimii zece ani. Departamentul de Stat nu tratează Ungaria și Polonia ca pe colonii, pentru că popoarele respective nu suportă așa ceva. Pe scurt, dacă România pune în practică Referendumul pentru căsătorie sau nu depinde doar de ea. Politicienii care se opun desfășurării Referendumului trebuie penalizați la vot, la fel și partidele respective.

Faci niște afirmații dure. Problema e că dacă le spunem noi, ca români, vom fi acuzați că suntem „unelte rusești”. 

Cine, cine zice asta?

Păi mass-media corporatistă, politicieni, lideri de opinie care se recomandă a fi pro-occidentali.  Dacă ești conservator, tradiționalist sau naționalist român, riști să te trezești cu eticheta de „colaborator al Rusiei”, ceea ce este aberant, pentru că naționalismul românesc este are o doză mare de anti-rusism, bazată pe ocupația Basarabiei și pe introducerea comunismului după al doilea război.

Nu pot să-mi imaginez că pot exista oameni care gândesc așa. Dar pentru cei care o fac, le recomand o frază spusă de Obama, poate cea mai reușită și motivul pentru care a fost reales președinte în 2012. (Îmi dă un link de la o dezbatere Obama – Mitt Romney: https://www.youtube.com/watch?v=e7PvoI6gvQs&app=desktop 

Trecând peste...Ai studiat atent mișcările de protest din ultima vreme din România. Chiar ai publicat o fotografie în care Patriarhul României era alăturat unor politicieni considerați corupți. Ai simțit cumva, așa cum spun unii de pe la noi, că aceste proteste reprezintă echivalentul românesc al mișcărilor studențești din Europa și SUA din anii ’60 ai secolului trecut?

O mare parte din mișcările de stradă din România își au rădăcinile în mișcarea „Occupy Wall Street”. Nu aș spune că au amploarea mișcărilor din anii ’60, dar o parte dintre cei care au participat la proteste și-a dorit asta. Voiau să transforme protestele într-un fel de re-editare a mișcărilor din anii ’60. Dar nu s-a transformat și nici nu cred că o va face.
În protestele de după Colectiv, majoritatea participanților nu erau împotriva Bisericii Ortodoxe, ci doar o minoritate care încerca să acapareze discursul public.  Ceea ce găsesc amuzant este că la protestele de după Colectiv au participat exact aceiași oameni care au luat parte la protestele împotriva Roșiei Montană, împotriva gazelor de șist, iar acum sunt parte a mișcării #rezist. Majoritatea protestatarilor susțin că se opun comunismului, dar metodele, tacticile și retorica lor sunt identice cu cele ale revoluționarilor comuniști. E înfricoșător că sunt oameni care provin dintr-o țară cu un trecut comunist, dar vorbesc despre comunism fără să știe ce este de fapt comunismul.

Că veni vorba de incendiul de la Colectiv. Ce poți să ne spui despre acel moment foarte important?

În primul rând, am citit toate teoriile care s-au vehiculat despre cauza incendiului. Nu am la îndemână resursele criminalistice pentru a investiga aceste teorii, dar cred totuși că a fost un accident. Un accident ce a fost speculat de ONG-urile lui Soroș pentru a submina democrația și a instala tehnocrația, Guvernul Cioloș. De fapt, despre asta va fi și următorul episod ce va apărea pe Capital Research Center, voi arăta cum s-a făcut acest lucru. 

Apropo de Cioloș, te anunț că și-a lansat noul partid acum o zi-două...
N-am știut!

Da, dar altceva voiam să te întreb. Ce știi despre domnul Cioloș? Este omul birocraților de la Bruxelles, este de dreapta, de stânga?

Este evident un anti-democrat. Aș spune că e de dreapta, dar într-un sens birocratic. Dacă ar fi american, ar avea o carieră stelară în birocrația de la Washington.

Sfârșitul primei părți

Mircea Dogaru a obținut audiența la ministrul Tudorel Toader pentru valorificarea Deciziei nr. 20/2000 a CCR referitoare la egalitatea de tratament între militari si magistrati privind pensiile de serviciu

$
0
0
Aflat in studioul Realitatea Tv, intr-o emisiune în care ministrul Justiției,  domnul Tudorel Toader, a intervenit telefonic pentru a da lămuriri în lagătură cu efectele deciziei CCR,  referitoare la conflictul de natură constituțională pe care președintele Iohannis l-a generat,  prin scoaterea șefei DNA de sub autoritatea constituțională a ministrului justiției, domnului Mircea Dogaru i-a străfulgerat o idee genială, când l-a auzit pe TT spunând că nicio decizie a CCR nu rămâne fără efecte... și a întrebat:
MD: -Ce facem domnule ministru cu deciziile CCR care nici după 20 de ani nu sunt aplicate, așa cum este Decizia nr. 20/2000, care a statuat egalitatea de tratament intre magistrați și militari atunci când când legiuitorul a fost pe cale să dsființeze pensiile de serviciu ale magistratilor?
TT:- Asta este o problema care necesită o discuție separată.
MD:- Bine domnule ministru, o să vin la d-voastră cu tot materialul.

Redau mai  jos doar partea din Decizia nr. 20/2000, în care Curtea expune considerentele sale privind egalitatea de tratament între pensiile militare si pensiile de serviciu ale magistraților.



                                                  .............Decizia CCR
2.b) Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curții Supreme de Justiție este criticat textul art. 198, prin care se abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului că în România, ca și în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, "dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice - armata, poliția și serviciile speciale". În acest sens, se arată că justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună, astfel cum se arată în sesizare, pentru întregul personal al forțelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.
Din această argumentare rezultă ideea inegalității de tratament între magistrați și cadrele militare. Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprimă magistraților dreptul de a li se stabili, în condițiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua să beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusă, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispozițiile normative ce se abrogă la data intrării în vigoare a legii.
Decretul nr. 214/1977 este aplicabil nu numai cadrelor din armată, ci și celor din sistemul Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției etc.
Examinând cel de-al doilea aspect al criticii de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este întemeiată.
Astfel pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementărilor menționate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a activității meritorii de ordinul "Meritul Militar", conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrați
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta. În cazul magistraților, Constituția însăși, prin art. 124 alin. (2) și prin art. 131 alin. (2), prevede, ca o garanție a imparțialității magistraților, că funcția de judecător și, respectiv, aceea de procuror "[...] este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior". În același timp art. 112 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede că magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile, precum și participarea la administrarea unor asemenea societăți.
Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniformă și dreptul de a folosi, în condițiile legii, arme, iar, în mod corespunzător, în cazul magistraților, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede dreptul acestora și al familiilor lor de a fi protejați în situațiile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor amenințări. De asemenea, art. 129 din Constituție prevede că "Instanțele judecătorești dispun de poliția pusă în serviciul lor", iar în aplicarea acestor dispoziții constituționale art. 143 din Legea nr. 92/1992, republicată, stabilește obligația Ministerului de Interne în acest sens. În sfârșit, art. 239 din Codul penal, reglementând infracțiunea de ultraj, prevede în alineatul final agravarea pedepsei în cazul în care infracțiunea este "[...] săvârșită împotriva unui magistrat, polițist sau jandarm, ori alt militar".
Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri.
În această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că principiul egalității în drepturi își găsește expresia în numeroase acte internaționale la care România este parte, printre care unul dintre cele mai recente este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 și ratificată de România prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999. Astfel această cartă, care prin art. 12 al părții a II-a reglementează între altele "Dreptul la securitate socială", prevede, de asemenea, la art. E al părții a V-a, denumit "Nediscriminarea", că "Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, sănătate, apartenență la o minoritate națională, naștere sau orice altă situație". În vederea interpretării acestui text anexa (intitulată "Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privința persoanelor protejate"), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeași forță juridică în sensul că "O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie".
De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferență. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994; Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
În același timp Curtea Constituțională constată că, față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abrogă reglementarea privind pensia de serviciu a magistraților. Așa fiind, se impune concluzia că este nejustificată abrogarea prin art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a dispozițiilor art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată.
Într-adevăr, diferența de regim juridic ce se creează între pensia magistraților și pensia militarilor constituie, în condițiile înfățișate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalității de tratament juridic, ceea ce, în absența unei determinări obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în înțelesul conferit acestui text constituțional prin dispozițiile actelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. Între acestea figurează și prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al căror cuprins, conturat prin dispozițiile corespunzătoare ale anexei, cuprinde și dispoziția conform căreia "O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie". Din aceste dispoziții, care sunt obligatorii pentru statul român, făcând parte din dreptul intern, conform art. 11 din Constituție, ca urmare a ratificării Cartei rezultă că este discriminatorie diferența de tratament juridic ce nu se întemeiază pe un motiv obiectiv și rezonabil.
În același sens este de altfel și jurisprudența îndelungată a Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin hotărârea pronunțată în cazul "Marks contra Belgiei", 1979).
De asemenea, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a stabilit că "un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice". De asemenea, prin Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a reținut că "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite".
Constatând neconstituționalitatea dispozițiilor art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, Curtea Constituțională observă totodată că această abrogare a reglementării legale referitoare la pensia de serviciu pentru magistrați este contrară exigențelor actuale pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile magistraților, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
Astfel, "Principiile fundamentale privind independența magistraturii", adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delincvenților (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) și confirmate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluțiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 și nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres prin art. 11 că "durata mandatului judecătorilor, independența acestora, siguranța lor, remunerația corespunzătoare, condițiile de muncă, pensiile și vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege".
În mod asemănător, "Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independența, eficacitatea și rolul judecătorilor", adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, subliniind importanța independenței judecătorilor în scopul întăririi preeminenței dreptului în statele democratice și în considerarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a "Principiilor fundamentale [ale Organizației Națiunilor Unite] privind independența magistraturii", anterior menționate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, și pe aceea "de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilităților pe care și le asumă".
De asemenea, art. 6.4 din "Carta europeană privind statutul judecătorilor", adoptată în anul 1998, prevede că "În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională".
Din examinarea documentelor internaționale menționate, Curtea Constituțională reține preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independența și imparțialitatea judecătorilor, ținând seama că judecătorii se pronunță asupra vieții, libertăților, drepturilor, îndatoririlor și bunurilor cetățenilor. În acest context, o importanță deosebită o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remunerații și a pensiei adecvate pentru magistrați, precum și a garantării prin lege a acestora. De asemenea, Curtea Constituțională constată că în toate aceste documente principiile și măsurile stabilite cu privire la statutul și drepturile magistraților sunt puse în relație directă cu prevederile art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege.
În aceste condiții, Curtea Constituțională constată că, deși unele dintre documentele internaționale menționate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conțin și prin finalitățile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte și în tratate la care România este parte și, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 și 20 din Constituție.
Totodată, Curtea Constituțională reține că rațiunile pe care se întemeiază prevederile din actele internaționale avute în vedere în considerentele anterioare ale acestei decizii se află în convergență cu dispozițiile art. 123 alin. (2) din Constituție, conform cărora "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii". Într-adevăr, aceste dispoziții constituționale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzută prin art. 1alin. (3) din Constituție. Așa fiind, abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, contravine și principiului stabilit prin art. 123 alin. (2) din Constituție.
În sfârșit, Curtea Constituțională constată că argumentele care conduc la admiterea sesizării de neconstituționalitate formulate de Curtea Supremă de Justiție se regăsesc și în poziția Guvernului care, în calitatea sa de inițiator al proiectului noii legi a pensiilor, nu a realizat nici o deosebire de tratament juridic între pensia de serviciu a magistraților și aceea a cadrelor militare, menținând ambele categorii. De asemenea, Guvernul, prin reprezentantul său, ministrul muncii și protecției sociale, în cadrul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului legii, a combătut propunerea făcută de unii parlamentari de a se abroga dispozițiile legale care reglementează pensia de serviciu pentru magistrați, atât prin argumente de drept comparat, cât și prin invocarea asemănărilor cu pensia de serviciu a militarilor, astfel cum rezultă din stenograma ședinței Senatului din 30 octombrie 1999. De altfel, Senatul a adoptat art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale în redactarea cuprinsă în proiectul înaintat de Guvern, așadar fără abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, ceea ce a determinat consecința aplicării dispozițiilor art. 76 din Constituție, referitoare la desfășurarea procedurii de mediere între cele două Camere ale Parlamentului.
De asemenea, în punctul de vedere comunicat Curții Constituționale cu ocazia soluționării de către aceasta a sesizării de neconstituționalitate formulate de Curtea Supremă de Justiție, Guvernul a considerat că sesizarea este întemeiată, concluzionând în sensul că "prevederile art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care privesc abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale [...]".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 11, al art. 16 alin. (1), al art. 20 alin. (2), al art. 123 alin. (2), al art. 144 lit. a) și al art. 145 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 2 alin. (3), al art. 17 și următoarele din Legea nr. 47/1992, republicată,
C U R T E A
În numele legii
D E C I D E:
1. Constată că dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sunt constituționale.
2. Constată că dispozițiile art. 198 din aceeași lege, prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, sunt neconstituționale.
Decizia se comunică Președintelui României, președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului, în scopul deschiderii procedurii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Constituție, precum și Curții Supreme de Justiție, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivă și obligatorie.
Deliberarea a avut loc la data de 2 februarie 2000 și la ea au participat: Lucian Mihai, președinte, Costică Bulai, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Ioan Muraru, Nicolae Popa, Lucian Stângu, Florin Bucur Vasilescu și Romul Petru Vonica, judecători.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI

„Motivația”(sic) Diplomei Franz Josef Straus pe anul 2018 pentru Klaus Werner Iohannis

$
0
0
Premiul Jozef Strauss, acordat  Klaus Werner Iohannis de Fundația Hanns Seidel a Partidului Creștin Democrat German ARE O VALOARE DE 10 000 DE EURO. 
Pe site-ul oficial al fundației sunt date informații despre acest premiu și motivele pentru care a fost ales președintele României. El este prezentat ca un lider al opoziției în Parlament(!!), care se lupă pentru statul de drept., un apărător al șefei DNA, Codruța Kovesi. De asemenea este apreciat pentru că a atacat la Curtea Constituțională ORDONANȚA 13. 
Premiul va fi donat unei fundații pentru ajutorarea copiilor bavarezi. 
Festivitatea se desfășoară în 2 iunie. Materialele de presă sunt deja difuzate pe site-ul fundației. Iată atașată diploma pe care o va primi K. W. Iohannis.

Ce face domnul Iohannis? 
După ce primește mâine premiul pentru susținerea Luluței, vine în țară și o revocă?

TT îi demonstrează judecătorului propagandist din CSM, vâlceanul Bogdan Mateescu, că nu știe drept

$
0
0
Bogdan Mateescu, din Băile Govora
G4Media a pus sub semnul întrebării legalitatatea deciziei CCR privind revocarea şefei DNA, în contextul în care, din luna martie, un judecător CCR funcţionează ilegal, punându-se în discuţie însăşi legalitatea constituirii Curţii.    Lăzăroiu a fost numit în funcţie în 2008 pe un rest de mandat şi reinvestit în 2010, dar CCR a decis în martie că judecătorii nu pot adăuga un mandat întreg la un rest de mandat şi că limita maximă este de 9 ani.  
 În urma acestor acuzaţii, Tudorel Toader a explicat sâmbătă, pe Facebook, că legea din martie nu a fost promulgată şi se află sub reexaminare, fiind trimisă la Senat. 
În plus, ministrul Justiţiei precizează că „decizia Curţii produce efecte numai pentru viitor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, fără să afecteze mandatele în curs“.   
 Redăm integral mesajului ministrului:  
 „Decizia nr.136 din din 20 martie 2018, prin care Curtea a stabilit că «dispoziţiile legale criticate, care reglementează posibilitatea înnoirii în funcţie, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deţinut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.142 alin. (2) referitoare la interdicţia înnoirii mandatului şi în art.1 alin.(5) din Constituţie. (...). Nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituţionale, legiuitorul să eludeze o interdicţie de natură constituţională. Mai mult, acesta are obligaţia de a elimina din dreptul pozitiv soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională, precum cea care se regăseşte în actualul art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată» a fost pronunţată în controlul de constituţionalitate a priori, preventiv, înainte de promulgare.  
 Efectele deciziei 
– legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.   Astfel, legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se află în procedura de reexaminare pentru punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale, fiind trimisă în data de 23 mai 2018 la Senat.
 Astfel cum se poate constata studiind fişa actului, la adresa http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect…, în forma proiectului adoptată de Camera Deputaţilor apare :”2. La articolul 68, alineatul (3) se abrogă”.   
Prin urmare, Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale nu a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, aceasta putând fi contestată numai în temeiul şi în condiţiile prevăzute de art.146 lit.d) din Constituţie.  Legea nr.47/1992, în integralitatea ei, se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate, care se ataşează oricărui act de reglementare ce face parte din dreptul pozitiv.   
Altfel spus, procedura constituţională şi legală este în curs, iar până la adoptarea şi intrarea în vigoare a normelor de modificare a Legii nr.47/1992, aceasta continuă să se aplice în redactarea în vigoare.

Citeste mai mult: adev.ro/p9p7ef

CCR l-a extras pe președinte din șantaj

$
0
0
Așa a funcționat până în prezent relația instituțională dintre președintele Țării și șefa DNA.
CCR i-a luat Hansseidelului premiat( capacitat?) o piatră de pe inimă: 
Poate să semneze revocarea cucuvelei cu inima împăcată; nimeni nu-l mai poate învinovăți că nu a apărat-o până în pânzele albe. CCR -ul este de vină,nu?

Intrebari pentru ministrul Fifor la Răspunsul dat de MApN unei interpelări din Senatul Romîniei

$
0
0
      1.Care este temeiul juridic în baza căruia OUG nr. 56/2017, de completare a Legii 152/2017, Art. II, pct.3,  nu este aplicată în actualizarea pensiilor militare, potrivit art. 60 din L 223/2015 nemodificat de OUG nr. 59/2017. Fără o explicație juridică, măsura este un abuz.
      2. Care este temeiul juridic în baza căruia sporul pentru OMM este inclus în plafonarea pensiei militare nete, câtă vreme acest spor este acordat de altă lege, nu de legea pensiilor militare.  Logic, conform art. 11 din L80/1995, sporul pentru OMM se acordă după ce se calculează cuantumul net plafonat al pensiei militare. De ce nu introduceți în plafonarea pensiei nete și indemnizația de 50% din pensia militară acordată cântăreților și ziariștilor militari?  Chiar în răspunsul dat domnului Senator Mihu spuneți că OMM nu se include în plafonarea de 85%. De ce este inclus OMM în plafonare dacă art. 60 modificat prin Art.VII al OUG nr. 59/2017 are următoarea formulare:

art. 60
„La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

Nu este clar că OMM se adaugă după stabilrea pensiei mlitare conform legii pensiilor militare?

      3. Ministerul Apărării a auzit și de Decizia CCR nr. 872/2010 care nu premite reglementări prin care  „s-ar crea o diferenta de tratament nepermisa intre pensiile aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate”, decizie care a fost invocată, anul trecut, în Camera Deputaților, pentru eliminarea suspendării actualizării pensiilor militare prevăzute în proiectul guvernamental al Legii salarizării? Dacă a fost invocată pentru suspendarea temporară a actualizării pensiilor militare și speciale, cu atât mai mult are aplicabilitate și în eliminarea definitivă a  actualizării pensiilor militare, reglementată ulterior prin OUG nr. 59/2017. A se vedea articolul de pe blog, aici.









Eșecuri pe bandă rulantă la CCR pentru Elena-Simina Tănăsescu, consiliera presedintelui Iohannis.

$
0
0

Elena-Simina TĂNĂSESCU este profesor de drept constituţional şi european la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de drept constituţional şi instituţii politice. Din 2008 este responsabil pedagogic pentru Collège juridique d’études éuropéennes de Bucarest şi preşedinte al Asociaţiei franco-române a juriştilor. Profesor invitat la numeroase universităţi din Europa şi America Latină a participat ca cercetător sau raportor naţional în multiple proiecte cu finanţare internaţională; a fost aleasă membru în Comitetul executiv al Asociaţiei internaţionale de drept constituţional. A desfăşurat activitate profesională sau de reprezentare a statului român în cadrul mai multor instituţii europene (Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, Grupul de experţi independenţi al Consiliului Europei) şi a fost reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2009–2011. În 2011 a fost decorată de Preşedintele Republicii franceze cu „Ordre national pour mérite în grad de Chevallier”.

După ce, in calitate de consilier prezidential, l-a introdus pe Iohannis în teribilul conflict constituțional pe tema revocării Laurei Codruța Kovesi, CCR  a respins ca inadmisibile alte două obiecții de neconstituționalitate ridicate în numele președintelui. Mai bine îl sfătuia pe Iohannis să nu întârzie promulgarea legilor. 
Doamna profesor universitar de drept constituțional, Tănăsescu, trebuia să știe că, după  termenul legal de promulgare, legile nu mai pot fi trimise  la CCR pentru controlul de constituțional anterior promulgării.

COMUNICAT DE PRESĂ

05.06.2018
I. În ziua de 5 iunie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra următoarelor obiecții de neconstituționalitate:
A. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi,
1. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I pct.8 și ale art.II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României sunt constituționale în raport de criticile formulate;
2. A respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate referitoare la celelalte dispoziții criticate din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.
B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională,  cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii  pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat depășirea termenelor de sesizare a Curții Constituționale, deoarece sesizarea a fost înregistrată pe rolul instanței constituționale în data de 11 mai 2018, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de art.77 alin.(3) din Constituție, care, în speță, a început să curgă din data de 30 martie 2018, când Parlamentul a trimis legea spre promulgare, ulterior reexaminării acesteia întemeiate pe Decizia Curții Constituționale nr.61 din 13 februarie 2018.  Prin urmare, Curtea a constatat că sesizarea nu întrunește condițiile prevăzute de lege și Constituție pentru a putea fi analizată pe fond, fiind depășit stadiul procedurii constituționale în care ar fi putut fi formulate critici de neconstituționalitate cu privire la prevederile legale reexaminate. De asemenea, întrucât o parte din criticile formulate de Președintele României vizează conținutul normativ al unor dispoziții ale legii în forma adoptată inițial de Parlament, care nu au fost supuse procedurii de reexaminare, pentru care termenul de 20 de zile de exercitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale a început să curgă din data de 27 decembrie 2017, dată la care legea a fost trimisă Președintelui spre promulgare, în temeiul art.77 alin.(1) din Constituție, Curtea a reținut că termenul în care Președintele României putea solicita verificarea constituționalității respectivelor dispoziții a expirat, astfel că instanța de contencios constituțional nu este îndrituită să efectueze un atare control.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale

CCR a decis că femeile pot opta la împlinirea vârstei de 63 de ani pentru continuarea contractului de muncă până la vârsta standard de pensionare pentru bărbați.

$
0
0

COMUNICAT DE PRESĂ

05.06.2018

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 - Codul muncii și ale art.53 alin.(1) teza întâi din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 - Codul muncii și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
Pentru a decide astfel, Curtea a apreciat că încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru femei la o vârstă mai mică decât cea a bărbatului poate dobândi valențe discriminatorii pe criterii de sex și încalcă dreptul la muncă al femeii, atât timp cât nu rămâne o opțiune a acesteia să înceteze raporturile de muncă la o vârstă mai mică decât bărbatul, respectiv la vârsta când poate solicita deschiderea dreptului la pensie. Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă și pentru bărbați, respectiv 65 de ani,  potrivit ipotezei art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003.
Prin aceeași decizie, Curtea, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.53 alin.(1) teza întâi din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, considerând că soluția legislativă care prevede o vârstă de pensionare diferită pentru femei în raport cu bărbații este constituțională.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. 
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale


Noua lege a pensiilor civile ar putea reduce stagiul complet de cotizare din formula de calcul la 25 de ani

$
0
0

În momentul de față, punctajul în funcție de care este calculată pensia unei persoane la ieșirea din activitate este dat de o împărțire a totalului punctajelor lunare din toată perioada cât respectiva persoană a muncit, împărțit la 35 de ani cât este în acest moment stagiul complet de cotizare pentru bărbați, în timp ce la femei împărțirea se face la 30 de ani și 10 luni.

Reduc stagiul complet de cotizare cu 10 ani!
Potrivit jurnaliștilor de la România TV, însă, în noua Lege a pensiilor, stagiul complet de cotizare va fi redus, atât pentru femei cât și pentru bărbați, la 25 de ani, ceea ce înseamnă că pensiile vor crește substanțial.
„Pensiile bărbaților cu stagiu de 35 de ani vor crește cu 40% , iar în cazul femeilor care acum au un stagiu de 30 de ani și 10 luni, creșterea va fi de 24%”, a spus, în direct la postul tv, Doina Pârcălabu, fostă șefă a Casei de Pensii.

Marea găselniță introdusă de Solomon în Art. VII al OUG nr. 59/2017

$
0
0
Parlamentul României
Camera Deputaţilor
Comisia pentru muncă şi protecţie socială
                                      RAPORT DE ÎNLOCUIRE
asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare, proiectul de Lege privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2017 privind modificarea şi
completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost
retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa
nr. PLx 310/2017 din 20 decembrie 2017, în vederea reexaminării şi
întocmirii unui nou raport.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi
completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru
anumite categorii socio-profesionale, în sensul ca pensiile de serviciu şi pensiile
de urmaş să se actualizeze, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a
inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care
se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
În urma reluării dezbaterilor în şedinţa din 5 iunie 2018, membrii
Comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi (3 abţineri), adoptarea
proiectului de lege cu amendamente.
Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte raportul comisiei
depus anterior cu nr. 4c-7/1020 în data de 27 noiembrie 2017.
La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere:
• avizul favorabil al Consiliului Legislativ (nr.644/07.08.2017)

• avizul negativ al Consiliului Economic şi Social (nr.3860/04.08.2017)
• avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci
(nr.4c-2/904/03.10.2017)avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele
minorităţilor naţionale (nr.4c-5/399/12.10.2017)
• avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională (nr.4c-12/1033/24.10.2017).
La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 5 iunie 2018 au
participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei
Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare:
- d-l Nicea Mergeani – Secretar de Stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei
Sociale
- d-l Robert Stănescu – preşedinte, Casa Naţională de Pensii Publice.
La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 20 deputaţi, din totalul de
22 de membri ai comisiei.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie
2017.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform
prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.
Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor
art.75 din Constituţia României şi ale art.92 din Regulamentul Camerei
Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
 În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune Plenului Camerei
Deputaţilor, adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în
anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
 PREŞEDINTE,                       SECRETAR,
 Adrian Solomon                      Violeta Răduţ

La Art.VII

Articolul 59 se modifică şi
va avea următorul cuprins:
Textuldinordonanta
"Art.59. - Cuantumul pensiilor
militare de stat se actualizează,
din oficiu, în fiecare an, cu rata
medie anuală a inflaţiei,
indicator definitiv, cunoscut la
data de 1 ianuarie a fiecărui an
în care se face actualizarea şi
comunicat de Institutul Naţional
de Statistică. Dacă în urma
actualizării rezultă un cuantum

Pct.1 modificat de comisiaSolomon


"Art.59. - Cuantumul pensiilor militare de stat aflateînplată se actualizează, din 

oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se facea ctualizarea şi comunicat de Institutul
Naţional de Statistică.
Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată."



Marea precizare introdusă de Solomon poate fi interpretată în sensul că actualizarea se aplică doar pensiilor militare aflate în plată la data de 01 ianuarie, nu și drepturilor de pensie deschise în cursul anului la care se referă actualizarea.
Dacă folosea sintagma "cuantumul aflat în plată" s-ar fi înțeles că actualizarea se aplica la cuantumul aflat în plată, nu la cuantumul recalculat și actualizat  conform  L 223/2015 si Legii nr. 152/2017. Așa..... este clar că actualizarea se aplică la cuantumul recalculat/ actualizat și se compară cu cel în plată.
Asadar, cuantumul în plată al pensiilor militare recalculate, chiar dacă este de câteva sute de lei,  va rămâne blocat  la nivelul actual până când va fi depășit de actualizările din anii care vor să vină. Amin!

Din învățăturile Alecului pentru cadrele militare în activitate

$
0
0
Mos alecu
Și "mari" mitinguri de protest (cu cite 20-30 de mosnegi) , si scrisori adresate potentatilor vremii , si intilniri cu reprezentanti ai diverselor esaloane ale puterii , si ... , si ... , toate isi au utilitatea !
Numai ca , sa nu uitam , de prin 2009 , "puterea" s-a'nvățat cu protestele ca țiganu' cu scînteia ! Cauză pentru care cîinii latră ursu' trece !
Deoarece "marile" (dar , mai ales , mult prea multele) asociatii/comitete si comiții ale pensionarilor militari spre (numai) acele cai se/ne indreapta ... slabe sperante de oarece efecte !
Calea justitiei este o "fundatura" in care foarte multi s-au trezit
dupa ce sperasera "cite'n luna si in stele" !
Se uita un aspect important : trebuie convinsi cei in activitate ca cele ce ni se intimpla noua urmeaza sa li se intimple si lor !
- că , datorita neactualizarii pensiilor cu evolutia soldelor , pensiile celor "iesiti" in 2018 vor fi pururea (si din ce in ce) mai mici decit pensiile celor "iesiti" in 2019 , 2020 , 2021 , 2022
- că speranta "prinderii" unor sporuri (discretionare de altfel) nu le va crea pensii mai mari decit ale celor care vor "prinde" sporuri si mai mari ... pensii care , iarasi , vor "stagna" in veacul vecilor
- că cresterile de solde din anii 2019-2022 vor produce pensii mai mari , dar ca acele pensii vor "ingheta" la nivelul de la data stabilirii , chiar daca , si in anii urmatori , vor mai avea loc mariri de solde (soldate cu pensii mai mari pentru conditii de pensionare identice)
- că aminarea datei iesirii la pensie nu poate fi facuta "la nesfirsit" ... ca odata si odata tot vor fi nevoiti sa iasa la pensie ; iar pensia stabilita atunci va fi pentru totdeauna ...
- că "actualizarea" (de fapt o indexare/majorare) cu rata medie anuala a inflatiei va produce asupra pensiilor militare acelasi efect cu al unei frectii la un picior de lemn (pentru cei care nu au inteles : rata medie anuala a inflatiei nu este rata cresterii preturilor) ...
Toti mai avem cunostinte printre cei in activitate , sau printre pensionarii care mai au astfel de cunostinte ... Sa facem astfel ca "necazurile" noastre , si "previziunile" asupra viitorului lor
sa ajunga la cei in activitate

Sloane ii sopteste Simonei

$
0
0
Dr. Sholz (@SholzTalks10s) a dat Tweetul: Aww Sloane teaching Simona how to hold a Slam trophy ❤️ https://t.co/HsNOMICtJ8 https://twitter.com/SholzTalks10s/status/1005474249740562432?s=17
Video AICI

Klaus ohne Gesetz

$
0
0
Klaus a depus toate eforturile să citească şi să înţeleagă Decizia CCR care-l obligă s-o revoce pe Luluţa.
Nicht!
Aşteaptă publicarea deciziei în MO în limba germană.
Viewing all 3576 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>