↧
Statul Paralel şi-a luat şi DGIA ca aliat
↧
Abordare corectă a USR referitoare la pensiile speciale
Deputatul USR, Cristian Siedler a spus la interviurile DCNews că este un mare dușman al pensiilor speciale, care în opinia sa, sunt total imorale. Siedler spune în schimb că este de acord cu pensiile speciale ale personalului militar și ale magistraților.
↧
↧
Analfabeții erei digitale
Şcolile britanice renunţă la ceasurile de tip analog din sălile de examen din cauză că adolescenţii nu sunt capabili să citească ora, a anunţat Uniunea cadrelor didactice, citată de The Telegraph, scrie News.ro.
![]()
Profesorii instalează acum ceasuri digitale, după ce elevii s-au plâns că în timpul testelor nu reuşeau să citească ceasul în mod corect.
Un director de şcoală, a subliniat că profesorii vor ca elevii lor să fie relaxaţi pe durata examenelor. Având un ceas tradiţional în clasă ar putea constitui o cauză de stres inutil.
"Nu ne dorim ca elevii să ridice mâna şi să întrebe cât timp mai au la dispoziţie", a spus el.
Un medic pediatru senior a avertizat că, din cauza utilizării excesive a tehnologiei, copiii se descurcă din ce în ce mai greu să folosească pixuri şi creioane.
Eu cred că mulți elevi nu știu să citească cifrele romane de pe ecranele ceasurilor tradiționale..
↧
O Justiţie Militară de 99 de ani! Cu ei va confruntaţi în instanţele de judecată
Am sărbătorit astăzi, alături de juristii militari, 99 de ani de la înființarea primei structuri juridice din Armata României.
Juriştii în uniformă au vegheat la dezvoltarea şi corecta aplicare a normelor legale interne, a reglementărilor fără de care Armata nu poate funcţiona.
Felicit întregul corp profesional care activează în cadrul armei Justiție militară pentru modul în care asigură instituției militare cadrul de manifestare ca partener corect, onest și transparent al societății civile românești.
↧
Decretul Lege nr.485/07 10 1944, semnat de Regele Mihai - Dizolvarea Grupului Etnic German și confiscarea bunurilor sale
Reactualizare din data de 06 11 2014, din campania în urma căreia românii l-au votat preşedinte pe Iohannis, preşedintele Forumului Democrat German, succesor al unei organizaţii naziste.
Sa nu ne mai miram de unde apar reminiscențele antisemite ale lui Iohannis, apropo de "înțelegerile secrete ale lui Dăncila cu evreii"
Potrivit art.15 din Armistitiul de capitulare,, din 12 sept 1944, România era obligata sa desfiinteze toate organizatiile naziste de pe teritoriul sau.
„15. Guvernul Roman se obliga sa dizolve imediat toate organizatiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul romanesc, atit cele politice, militare sau paramilitare, cit si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice, nepermitand in viitor existenta unor organizatii de acest fel.”
Astfel, Guvernul Sanatescu a emis Decretul Lege nr. 485/2010 prin care a dizolvat organizatia nazista Grupul Etnic German din România si a confiscat toate proprietatile pe care le avea in România
Cititi mai jos decretul semnat de Regele Mihai, in copie de pe Monitorul Oficial al vremii.
Primaria Sibiu nu si-a aparat interesele si instanta a fost obligata sa constate continuitatea de drepturi, nu si de doctrina nazista, ale Forumului Democrat German. Vezi aici
Ramâne de vazut câte proprietati si-a tras Johannis, in folosul Forumului, prin hotarâri judecatoresti sau prin dispozitii de Primar.
↧
↧
Cine-l mai poate împinge pe Iohannis din cătarea TT-ului. Cereri devastatoare la CCR
Doar demisia Luluței il mai salvează pe Iohannis!
![]()
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a sesizat Curtea Constituţională cu un posibil conflict de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, ca urmare a refuzului preşedintelui Iohannis de a da curs cererii de revocare a şefei DNA.
Ministrul Toader nu a dorit să facă public textul sesizării, însă acesta s-a "scurs" totuşi în presă. Ziarul „Adevărul“ a obţinut sesizarea trimisă de Guvern la Curtea Constituţională.
Citiți neapărat ultimele 2 pagini
↧
Casele de pensii sectoriale includ in mod abuziv si sporul pentru OMM in noua plafonare a pensiilor militare instituită de art. VII al OUG nr. 59/2017
In deciziile de pensie militară emise după intrarea în vigoatre a OUG nr. 59/2017 a apărut o nouă rubrică:
Pensia netă cf. art. 60 din L 223/2015
Articolul 60 din Legea nr. 223/2015, modificat prin art. VII al OUG nr. 59/207
"La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."
Potrivit Legii 223/2015, pensia militara de stat este cea calculată potrivit articolelor 28, 29, 30 și 108, in care intra si sporul pentru pensia suplimentară si plafonarea la 85% din baza de calcul. Mai nou, dupa OUG nr. 59/2017, in calculul cuantumului pensiei militare intră și art. 60, potrivit caruia pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor nete din baza de calcul.
Deci, în nicio dispoziție din legea pensiilor militare nu se reglementează modul de acordare sau de calcul al sporului pentru OMM, asa cum nu se reglementează nici modul de acordare a indemnizației de 50% din pensia militară pentru militarii din uniunile de creatie.
Conform acestor reglementari , sporul de 10%,15%, 20% pentru OMM, reglementat de art. 11 al L 80/1995, se aplică dupa calculul cuantumului pensiei militare de stat, plafonat la 85% din baza de calcul.
De ce noul plafon, cel cu pensia netă, include si dreptul acordat militarilor prin altă lege?
Aceasta plafonare, aplicata gresit de casele sectoriale, este echivalentă cu diminuarea sau anularea unui drept cuvenit militarilor decorați cu ordine militare, așa cum plafonul instituit de art. 30 din L 223/2015, modificat de OuG nr. 57/2015 a anulat pentru mulți pensionari militari pensia suplimentară, pensie contributivă.
Legal și logic ar fi ca sporul pentru OMM să se aplice după calculul cuantumului pensiei militare de stat plafonat conform art. 60.
Modul de calcul al Sporului pentru OMM/SOPS, operat de gulerele albe, este și discriminatoriu pentru cei care au ieşit la pensie dupa data de 15 sept. 2017, pe lângă ca excede chiar înțelesului textului adoptat prin Ordonanța 59/2017.
Iata cum, cadrelor militare în activitate le este încalcat un drept în plus, printr-o dispozitie de ordonanță de guvern, aplicata gresit de casele sectoriale, motiv pentru care sunt si mai îndreptățite sa conteste deciziile de pensionare la Tribunal, sau să conteste în contencios administrativ, la Curțile de Apel, articolul VII al OUG nr. 59/2017, având ca temei juridic art. 9 din Legea nr. 554/2004 .( in curs de redactare)
Pensia netă cf. art. 60 din L 223/2015
Articolul 60 din Legea nr. 223/2015, modificat prin art. VII al OUG nr. 59/207
"La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."
Potrivit Legii 223/2015, pensia militara de stat este cea calculată potrivit articolelor 28, 29, 30 și 108, in care intra si sporul pentru pensia suplimentară si plafonarea la 85% din baza de calcul. Mai nou, dupa OUG nr. 59/2017, in calculul cuantumului pensiei militare intră și art. 60, potrivit caruia pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor nete din baza de calcul.
Deci, în nicio dispoziție din legea pensiilor militare nu se reglementează modul de acordare sau de calcul al sporului pentru OMM, asa cum nu se reglementează nici modul de acordare a indemnizației de 50% din pensia militară pentru militarii din uniunile de creatie.
Conform acestor reglementari , sporul de 10%,15%, 20% pentru OMM, reglementat de art. 11 al L 80/1995, se aplică dupa calculul cuantumului pensiei militare de stat, plafonat la 85% din baza de calcul.
De ce noul plafon, cel cu pensia netă, include si dreptul acordat militarilor prin altă lege?
Aceasta plafonare, aplicata gresit de casele sectoriale, este echivalentă cu diminuarea sau anularea unui drept cuvenit militarilor decorați cu ordine militare, așa cum plafonul instituit de art. 30 din L 223/2015, modificat de OuG nr. 57/2015 a anulat pentru mulți pensionari militari pensia suplimentară, pensie contributivă.
Legal și logic ar fi ca sporul pentru OMM să se aplice după calculul cuantumului pensiei militare de stat plafonat conform art. 60.
Modul de calcul al Sporului pentru OMM/SOPS, operat de gulerele albe, este și discriminatoriu pentru cei care au ieşit la pensie dupa data de 15 sept. 2017, pe lângă ca excede chiar înțelesului textului adoptat prin Ordonanța 59/2017.
Iata cum, cadrelor militare în activitate le este încalcat un drept în plus, printr-o dispozitie de ordonanță de guvern, aplicata gresit de casele sectoriale, motiv pentru care sunt si mai îndreptățite sa conteste deciziile de pensionare la Tribunal, sau să conteste în contencios administrativ, la Curțile de Apel, articolul VII al OUG nr. 59/2017, având ca temei juridic art. 9 din Legea nr. 554/2004 .( in curs de redactare)
↧
CPS a MAI ignoră OUG 56/2017 şi Legea 207/2017 şi actualizează pensiile militare în baza unor comunicate lipsite de valoare juridică
Instituţiile militare care coordonează Casele Sectoriale de Pensii nu reuşesc să se pună de acord în emiterea unor instrucţiuni comune, care să completeze Anexa 2 a Ordinului M25/2016 privind actualizarea pensiilor militare, urmare a majorării soldelor de funcţie ale ( acesta este acordul corect între soldele de funcţie şi cadrele militare, nu a, domnilor de la CPS) cadrelor militare în activitate începând cu 30 06 2017 prin Legea 152/2017, completată de OUG nr. 56/04 08 2017 aprobată prin Legea nr. 207/2017.
In locul unor astfel de instrucţiuni oficiale, Casele Sectoriale ale MAI şi MApN au dat mai multe comunicate cu conţinut contradictoriu, după cum i-a dus mintea pe funcţionarii Caselor Sectoriale, iar Casa Sectoriala a SRI a tăcut mâlc.
Repet, singurul document juridic privind actualizarea pensiilor militare, publicat în MO, opozabil atât Caselor Sectoriale cât şi beneficiarilor de pensii militare este Anexa 2 din Ordinul M25/2016(pentru MApN), Ordinul 31/2016(pentru MAI), care nu poate fi modificată şi nici completată prin Comunicate de presă ale MApN sau MAI.
(articol în curs de redactare)
![]()
![]()
In locul unor astfel de instrucţiuni oficiale, Casele Sectoriale ale MAI şi MApN au dat mai multe comunicate cu conţinut contradictoriu, după cum i-a dus mintea pe funcţionarii Caselor Sectoriale, iar Casa Sectoriala a SRI a tăcut mâlc.
Repet, singurul document juridic privind actualizarea pensiilor militare, publicat în MO, opozabil atât Caselor Sectoriale cât şi beneficiarilor de pensii militare este Anexa 2 din Ordinul M25/2016(pentru MApN), Ordinul 31/2016(pentru MAI), care nu poate fi modificată şi nici completată prin Comunicate de presă ale MApN sau MAI.
(articol în curs de redactare)
↧
Vatamarea unor drepturi de pensie prin ordonanţe de urgenţă se reclamă la Curtea de Apel, nu la Tribunal
Prezint ca material de studiu un punct de vedere formulat în instanţă de însuşi directorul CPS a MAI cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. VII din OUG nr. 59/2017.
Pe obligaţia de a face actualizarea pensiei militare conform Legii 152/2017 şi OUG 56/2017 are şanse de câştig la Tribunal oricare pensionar militar, mai puţin poliţiştii şi cei de la penitenciare, căruia nu i s-a actualizat până în prezent pensia militară.
Pe obligaţia de a face actualizarea pensiei militare conform Legii 152/2017 şi OUG 56/2017 are şanse de câştig la Tribunal oricare pensionar militar, mai puţin poliţiştii şi cei de la penitenciare, căruia nu i s-a actualizat până în prezent pensia militară.
Tribunalul nu poate să judece peste dispoziţiile unei legi sau ale unei ordonanţe de guvern, aşa cum corect a motivat directorul Casei Sectoriale a MAI în intâmpinarea depusă la dosar.
In schimb, Curtea de Apel, dacă este sesizată în condiţiile art. 9 din Legea 554/2014, cu vătămarea unor drepturi prin dispoziţii de ordonanţă şi cu excepţia de neconstituţionalitate a acelor dispoziţii de ordonanţă, poate să repare drepturile vătămate dacă CCR admite excepţiile de neconstituţionalitate înaintate de Curtea de Apel.
Chiar dacă pe fond cererea de actualizare este corect respinsă de Tribunal, domnului poliţist, care a formulat actiunea, trebuia să i se admită excepţia de neconstituţionalitate, pentru că, în cazul său, neactualizarea pensiei este cauzată chiar de OUG 59/2017 care a intrat în vigoare înainte de majorarea cu 10% salariilor de baza ale poliţiştilor, dispusă de la 01 01 2017 prin OUG nr. 56/2017. Deci, anularea actualizării pensiei prin art. VII din OUG nr. 59/2017 are legătură cu cauza dedusă judecăţii de către reclamant, indeplinind şi a 3 condiţie de admisibilitate din art. 29 alin.1 al Legii de funcţionare a CCR.
Considerentele formulate de domnul sef al Casei de Pensii a MAI cu privire la excepţia de neconstituţionalitate sunt greşite şi nu ar fi trebuit admise de Tribunal.
Doar dacă acţiunea pe obligaţia de a face actualizarea pensiei potrivit Legii 152/2017 este formulată de mine sau de către alt militar, beneficiar al acelei legi, nu se poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a art. VII din OUG nr. 59/2017, pentru că, în astfel de situaţii, intr-adevăr, dispoziţia de ordonanţă nu are legătură cu acţiunea formulată.
Dacă acţiunea principală se referă la vătămarea dreptului de pensie prin neactualizările trecute şi viitoare, urmare a majorărilor soldelor de funcţie prin art. 38 al Legii 153/2017, ea are legătură cu OUG 59/2017 pentru că dreptul este vătămat chiar prin această ordonanţă.
O astfel de acţiune o introduc însă la Curtea de Apel impotriva Guvernului şi a CSP fără să mai parcurg procedura prealabilă de a cere mai întăi Guvernului să-şi modifice ordonanţa.
După ce ordonanţa de urgenţă este aprobată prin lege, acţiunea în contencios administrativ îşi pierde din eficienţă.
Doar dacă acţiunea pe obligaţia de a face actualizarea pensiei potrivit Legii 152/2017 este formulată de mine sau de către alt militar, beneficiar al acelei legi, nu se poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a art. VII din OUG nr. 59/2017, pentru că, în astfel de situaţii, intr-adevăr, dispoziţia de ordonanţă nu are legătură cu acţiunea formulată.
Dacă acţiunea principală se referă la vătămarea dreptului de pensie prin neactualizările trecute şi viitoare, urmare a majorărilor soldelor de funcţie prin art. 38 al Legii 153/2017, ea are legătură cu OUG 59/2017 pentru că dreptul este vătămat chiar prin această ordonanţă.
O astfel de acţiune o introduc însă la Curtea de Apel impotriva Guvernului şi a CSP fără să mai parcurg procedura prealabilă de a cere mai întăi Guvernului să-şi modifice ordonanţa.
După ce ordonanţa de urgenţă este aprobată prin lege, acţiunea în contencios administrativ îşi pierde din eficienţă.
Pe 25 mai se judecă contestatia în anulare formulată de reclamant.
Informaţii dosar
Informaţii generale
|
↧
↧
Rapiţă energizată eolian în Dobrogea
↧
Teorie despre neretroactivitatea deciziilor Curții Constituționale.
↧
Eroul de le Sevilla, dezamăgit de Armată. Cine va rămâne o ruşine a istoriei?
se simte dezamăgit.Acum 32 de ani, eram fericit. Azi, din pacate, sunt suparat si dezamagit.
Pentru niste orgolii personale, si a unui om frustrat, azi suntem dezbinati.
Peste doua zile, CSA, va cere 37 de milioane de euro, pentru performantele obtinute de sportivii militari de-a lungul istoriei.
Am contribuit si eu, cu o mica particica, la aceaste performante: doua titluri de Campion al Romaniei, Cupa Romaniei, castigarea CCE. Cum am fost rasplatit de Armata Romana: dupa doua saptamani de la castigarea CCE, am fost interzis in Complexul Ghencea, deoarece nu am vrut sa particip la un meci aranjat la Craiova, si amenintat cu Tribunalul Militar. Dupa operatia din 1986, nemaifiind de folos, am fost dat afara din Armata.
Am si eu cateva intrebari pentru cei care au condus Armata Romana, ministri, generali si, nu in ultimul rand, pentru dl. Talpan: unde ati fost in perioada 1986-1994, cand am fost obligat sa cresc caini de rasa, pentru a-mi putea intretine familia? Unde ati fost intre anii 1994-2001, cand am fost nevoit sa apelez la Ministerul de Interne, pentru a obtine un loc de munca? Dar intre 2001-2018?
Aveti tupeul sa cereti o suma uriasa in numele multor sportivi de care v-ati batut joc de-a lungul anilor.
In ultimii 32 de ani, am trecut prin 5 operatii grele, dar nu v-am cerut niciodata nimic, asteptam poate doar un telefon, pe care nu l-am primit niciodata.
Poate veti reusi sa distrugeti aceasta echipa de fotbal, dar nu veti reusi sa ne luati amintirile frumoase!
Iar voi, cu siguranta, veti ramane o RUSINE a istoriei!
Pentru niste orgolii personale, si a unui om frustrat, azi suntem dezbinati.
Peste doua zile, CSA, va cere 37 de milioane de euro, pentru performantele obtinute de sportivii militari de-a lungul istoriei.
Am contribuit si eu, cu o mica particica, la aceaste performante: doua titluri de Campion al Romaniei, Cupa Romaniei, castigarea CCE. Cum am fost rasplatit de Armata Romana: dupa doua saptamani de la castigarea CCE, am fost interzis in Complexul Ghencea, deoarece nu am vrut sa particip la un meci aranjat la Craiova, si amenintat cu Tribunalul Militar. Dupa operatia din 1986, nemaifiind de folos, am fost dat afara din Armata.
Am si eu cateva intrebari pentru cei care au condus Armata Romana, ministri, generali si, nu in ultimul rand, pentru dl. Talpan: unde ati fost in perioada 1986-1994, cand am fost obligat sa cresc caini de rasa, pentru a-mi putea intretine familia? Unde ati fost intre anii 1994-2001, cand am fost nevoit sa apelez la Ministerul de Interne, pentru a obtine un loc de munca? Dar intre 2001-2018?
Aveti tupeul sa cereti o suma uriasa in numele multor sportivi de care v-ati batut joc de-a lungul anilor.
In ultimii 32 de ani, am trecut prin 5 operatii grele, dar nu v-am cerut niciodata nimic, asteptam poate doar un telefon, pe care nu l-am primit niciodata.
Poate veti reusi sa distrugeti aceasta echipa de fotbal, dar nu veti reusi sa ne luati amintirile frumoase!
Iar voi, cu siguranta, veti ramane o RUSINE a istoriei!
↧
Când nu tace, Mutu ia amenda.
Comunicat de presă referitor la hotărârea adoptată de Colegiul director al CNCD în ședința din data de 09.05.2018
Category: Noutati, Published on: 09 May 2018
Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, întrunit în cadrul ședinței de soluționare a petițiilor din data de 09 mai 2018, a adoptat următoarea hotărâre:
Utilizarea termenului “penali” de către președintele României, Klaus Iohannis, reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate a persoanelor care se află în procedură judiciară fara a fi condamnați, potrivit art. 2, alin. 1, si art 15. din O.G. 137/2000, republicată. S-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 2000 lei.
Vot 5 la 4
Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
09.05.2017
București
Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
09.05.2017
București
↧
↧
CCR decide mâine soarta cucuvelei roz din cuibul statului vertical
CCR
Şedinţa de plen 10 mai 2018, ora 12
1. Dosar nr.589E/2018 - Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Justiției, pe de o parte,
și Președintele, României, pe de altă par în principal, și
între Guvernul României și Președintele României, în
subsidiar, cerere formulată de primul-ministru al
Guvernului.
Grefier şef, Floriana-Dorela Sandu
↧
CCR a stabilit că ocuparea funcției de polițist și raporturile de serviciu ale cadrelor militare nu pot fi reglementate prin ordine de ministru... ci prin legi organice.
COMUNICAT DE PRESĂ al CCR
08.05.2018
În ziua de 8 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:
1. Excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.10 alin.(5) din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.440 din 24 iunie 2002), modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.3/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.144 din 25 februarie 2016), având următorul conținut: „Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art.9 alin. (21), (22) şi (3) se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.” Întrucât, în speță, se critică reglementarea privind ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3), Curtea a reținut ca obiect al excepției dispozițiile art.10 alin.(5) teza a doua din Legea nr.360/2002.
În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispoziţiile art.10 alin.(5) teza a doua din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului sunt neconstituționale.
Cu titlu preliminar, Curtea a reținut că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr.360/2002, şi că, în conformitate cu art.2 alin.(1) din aceeaşi lege, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.
Întrucât, potrivit art.73 alin.(3) lit.j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică, şi ţinând cont de faptul că, pe de-o parte, textul de lege criticat vizează aspecte esențiale cu privire la ocuparea posturilor de execuție, iar, pe de altă parte, ocuparea posturilor de execuție duce la însăși nașterea raportului de serviciu, Curtea a constatat că aceste aspecte esențiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi” şi posibilitatea de contestare, trebuiau reglementate prin lege organică. Or, aceste aspecte esențiale nu erau reglementate prin lege, la data susținerii concursului a cărui anulare constituie obiectul cauzei în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate.
În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.j) din Constituţie.
De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile art.10 alin.(5) teza a doua din Legea nr. 360/2002 contravin și art.1 alin. (4) din Constituţie, referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat - prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului -, precum şi art.1 alin.(5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.
2. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5 alin.(2) și art.109 alin.(3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.155 din 20 iulie 1995), cu modificările și completările ulterioare și ale art.37 alin.(3) din Legea educației naționale nr.1/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.18 din 10 ianuarie 2011), cu modificările și completările ulterioare.
În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea:
- a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.37 alin.(3) din Legea educației naționale nr.1/2011 sunt neconstituționale;
- a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.5 alin.(2) și art.109 alin.(3) din Legea nr.80/1995.
Dispozițiile art.37 alin.(3) din Legea nr.1/2011 au următorul conținut: „Funcțiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competențele și responsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni proprii."
Curtea a constatat că prevederile mai sus redate încălcă dispozițiile art.73 alin.(3) lit.t), coroborate cu ale art.118 alin.(2) din Constituție, potrivit cărora statutul cadrelor militare se stabilește prin lege organică.
Curtea a reținut că funcțiile de instructori militari sunt prevăzute cu grade militare, iar aspectele esențiale privind raporturile de serviciu ale cadrelor militare, inclusiv accesul, promovarea și avansarea în grade militare, trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte normative de rang inferior legii.
În aplicarea art.37 alin.(3) din Legea nr.1/2011, se ajunge la situaţia în care un aspect esenţial, care vizează o modificare a raporturilor de serviciu ale cadrelor militare, să fie reglementat printr-un act administrativ. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp.
Prin urmare, Curtea a constatat că sunt încălcate și dispozițiile art.1 alin.(4) și (5) din Constituție.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ si fiscal și Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale
↧
Uncheselu, ocaua mica a presedintelui Johannis
Așa comentam pe 10 06 2015:
Ca sa intelegi un eveniment politic nu trebuie decât sa te intrebi: cui foloseste?
Raspunsul vine simplu, de la sine, ar zice prezidelul nostru.
In vremurile de glorie ale guvernarii Boc, Ion Oltean de la Bistrita, cel cu broscoiul in gât, si cu infuzia de Miss-uri pe la Retrocedari, facea celebra propunere ca unitatea de masura in PDL sa fie BOCUL.
Acum, când pedelistii se ascund pe sub fustele prospaturilor care au mai ramas din istoricul PNL, vechea unitate de masura, BOCUL, a fost asimilata de cei care vor sa defineasca incompetenta in politica.
Noii conducatori ai fostului PDL s-au straduit, s-au perpelit, s-au ...etc, etc, pentru a-i face pe plac Wernerului ales, sa-i daruiasca in prima parte a anului 2015 un guvern pe care sa-l poata nominaliza ca fiind al sau - guvernul român al neamtului Werner. Nu s-a putut pentru ca tânarul Cârlan social-democrat s-a imbatosat dupa pierderea alegerilor prezidentiale, aruncând pe piata cu masuri liberale, sprijinit de cel care pastreaza marca originala a fostului PNL. Ce program liberal alternativa la programul Micului Titulescu sa mai propuna Vasile, Alina si Catalin- candidat al presedintelui tacut?
Domnului presedinte nu i-a mai ramas decât posibilitatea sa masluiasca, „Pas cu Pas”, unitatea de masura a competitiei politice, delegând-o, in „Primul pas” pe Codruta sa gaseasca o masura cu care sa-l scoata de pe circuit pe copilotul Ponta.
Baschetbalista la origine, Codruta s-a executat si a gasit tot un sportiv, pe Uncheselu. E drept ca a fost doar profesor de sport prin câteva comune de pe lânga Craiova, inainte de a studia Dreptul de la distanta.
Profesorul de sport s-a rascracanat pe Noul Cod Penal si pe Noul Cod de Procedura Penala, asemenea vecinului sau Mircea Badea in emisiunile TV, si i-a trântit lui Ponta o Comanda(Ordonanta) de „stânga'mprejur” prin care l-a pus in disputa de interese cu avocatul Sova.
Dupa buimaceala din primele momente ale zilei in care Vasile si Alina se potrivisera in pasul Motiune cu Uncheselu, fostul procuror Ponta a rupt frontul si a iesit la contraatac. Zice ca o sa conteste la procurorul ierarhic ocaua mica cu care umbla Iohannis. Cam riscant! Daca se alege cu o noua invinuire de conflict de interese, de data asta cu ierarhica Codruta, pe care el a propus-o ca sefa la organul devenit anexa la noul PNL?
Sa urmarim Pasii urmatori ai competitorilor politici!
Dupa buimaceala din primele momente ale zilei in care Vasile si Alina se potrivisera in pasul Motiune cu Uncheselu, fostul procuror Ponta a rupt frontul si a iesit la contraatac. Zice ca o sa conteste la procurorul ierarhic ocaua mica cu care umbla Iohannis. Cam riscant! Daca se alege cu o noua invinuire de conflict de interese, de data asta cu ierarhica Codruta, pe care el a propus-o ca sefa la organul devenit anexa la noul PNL?
Sa urmarim Pasii urmatori ai competitorilor politici!
↧
CCR judeca pe 22 mai excepții de neconstituționalitate ridicate pe art. 28 din L 223/2015, modificat prin art. 40, pct. 4 al OUG 57/2015
Unii colegi au considerat că sunt neconstituționale dispozițiile care elimină din baza de calcul a pensiei militare următoarele venituri:
Art. 28
e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
Eu astept cu nerabdare judecarea excepțiilor ridicate pe art. 30 al Legii 223/2015, modificat prin art. 40, pct.6 al OUG 57ț2015, cel care prin plafonarea cuantumului pensiei militare la 85% din baza de calcul, diminueaza sau elimină pensia suplimentară, diminuează sau elimină sporul de vechime pentru condițiile de muncă sau vechimea pentru stagiile ulterioare pensionării.
↧
↧
Cu Lia Olguța Vasilescu, din nou despre cum au batjocorit gulerele albe cu cotiere pensionarii militari
Subiectul a fost dezbătut pe larg AICI.
Deosebirea fața de luna februarie a.c. este că, între timp, televiziunea care a realizat interviul cu LOV a indisponibilizat înregistrarea Youtube.
Noroc că a salvat-o @Leonard!
↧
Top 10 articole după 11 milioane de accesări
↧
Diplomații...
↧