Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3573 articles
Browse latest View live

Urmașii nostri să nu ajungă să spună/audă asemenea povești

$
0
0


POVESTE DIN CARPAŢI. A FOST O DATĂ UN GUVERN CARE…


f_350_200_16777215_00_images_banner1_manifestatii_ordonante.jpgOnce upon a time in Romania.
Era anul de graţie 2017, iarna.
România îşi pierduse întreaga autonomie, fiind condusă de capitalul străin prin intermediul funcţionarilor de rang inferior de la Bruxelles, care la rândul lor controlau ţara cu sprijinul serviciilor secrete, al procurorilor şi judecătorilor fără Dumnezeu. Principalele ramuri industriale erau în mâna multinaţionalelor, pământul agricol era înstrăinat hectar cu hectar. Nici în sfera serviciilor românii nu mai aveau loc, iar orice întreprinzător cu buletin românesc era vânat în câmp deschis de Instituţiile de Forţă.
Era ca în Jocurile Foamei.
Nivelul de trai era la pământ, cu mult sub cel din ţările occidentale. Clasa politică ajunsese în ultimul grad de degradare morală, la fel şi presa.
În această situaţie disperată, un mic grup de politicieni decid să îşi purifice conştiinţa deloc curată, să îşi salveze sufletele deloc fără păcat, propunând românilor un program economic de recuperare parţială a industriei, agriculturii şi serviciilor din mâinile corporaţiilor străine şi de creştere a nivelului de trai. Au câştigat alegerile în mod copleşitor.
Era însă prea târziu. În România se investise prea mult capital străin şi erau încă multe bogăţii de acaparat. Cu asemenea coloşi financiari a fost o iluzie că poţi lupta.
Noii stăpâni ai ţării îşi puseseră un preşedinte marionetă, suficient de corupt încât să fie prizonier al serviciilor secrete şi al justiţiei intrată în putrefacţie. Preşedintele, serviciile şi justiţia formau ceea ce numeam pe atunci Sistemul.
Folosind frustrarea întregii populaţii şi confuziile de valori, Sistemul a scos în stradă grupuri de manifestanţi pe care s-au sprijinit pentru a da o lovitură de stat. Nu a fost deloc greu, nici măcar costisitor.
România s-a întors la starea din care aproape că nici nu plecase, dar mult mai slăbită, mai supusă, mai distrusă. Nimeni nu a mai încercat vreodată să răstoarne această ordine zisă şi a statului de drept.
Iar România este acum un teritoriu prosper, atâta doar că nu mai e a românilor.
Am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.
O poveste din Carpaţi.

România, anul de graţie 2027, 2028, 2029, 2030... iarna, primăvara, vara, toamna.

1/3 din pensiile militare din MApN, recalculate

$
0
0
SITUAŢIA SĂPTĂMÂNALĂ CU NUMĂRUL PENSIILOR RECALCULATEÎN BAZA PREVEDERILOR ART. 109 ALIN.(1) SAU ART. 110 ALIN.(1), DUPĂ CAZ, DIN LEGEA NR. 223/2015 PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT,
CU MODIFICĂRILE 




DataNumăr pensii recalculate
06.02.201727.159
DataNumăr pensii recalculateObservaţii
26.01.201724.791-
DataNumăr pensii recalculateObservaţii
17.01.201722.972-

DataNumăr pensii recalculateObservaţii
12.01.201722.170-

DataNumăr pensii recalculateObservaţii
09.01.201721.638-

DataNumăr pensii recalculateObservaţii
03.01.201721.635-
DataNumăr pensii recalculateObservaţii
27.12.201621.326
DataNumăr pensii recalculateObservaţii
19.12.201620.409-=

Cum se încalcă SECURITATEA ROMANIEI iar SRI şi Parchetul General tac

$
0
0

Pentru a înţelege de ce comunitatea de informaţii a României este complet paralizată în aceste zile, să vedem care sunt misiunile organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, conform legii cadru, actualizată în 2014, şi de ce ele lasă să fie subminat statul prin acţiuni care vizează înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice. 

Că SRI este condus în acest moment după alte acte normative decât cele publice este ilustrat şi de faptul că, pe site-ul său, nu găseşti legea cadru a securităţii naţionale.
Articolul 3 din lege reglementează principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale pe care instituţiile de informaţii, indeosebi SRI, trebuie să le cunoască,  să le prevină şi să le înlăture (art.2).


 privind securitatea naţională a României* 
EMITENT: PARLAMENTUL 
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 18 martie 2014 
Data intrării în vigoare: 18 Martie 2014
 Formă consolidată valabilă la data de 11 Septembrie 2014

CAP. I
 Dispoziţii generale 
 ART. 1 Prin securitatea naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie. 
 ART. 2 (1) Securitatea naţională se realizează prin cunoaşterea, prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1. 
 (2) Cetăţenii români, ca expresie a fidelităţii lor faţă de ţară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea securităţii naţionale. 
 ART. 3 Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: 
 a) planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român; 
 b) acţiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil,înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvârşi oricare din aceste fapte; 
 c) trădarea prin ajutarea inamicului; 
 d) acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat; 
 e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţa în păstrarea acestora; 
 f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale; 
 g) acţiunile prin care se atentează la viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcţii importante în stat ori a reprezentanţilor altor state sau ai organizaţiilor internaţionale, a căror protecţie trebuie să fie asigurată pe timpul şederii în România, potrivit legii, tratatelor şi convenţiilor încheiate, precum şi practicii internaţionale; 
 h) iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept; 
 i) actele teroriste, precum şi iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvârşirea de asemenea fapte; j) atentatele contra unei colectivităţi, săvârşite prin orice mijloace; 
 k) sustragerea de armament, muniţie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unităţile autorizate să le deţină, contrabanda cu acestea, producerea, deţinerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, precum şi portul de armament sau muniţie, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol securitatea naţională; 
 l) iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii. 
 ART. 4 (1) Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de altă natură, garantate prin Constituţie sau legi. 
 (2) Nici o persoană nu poate fi urmărită pentru exprimarea liberă a opiniilor sale politice şi nu poate face obiectul unei imixtiuni în viaţa sa particulară, în familia sa, în domiciliul sau proprietăţile sale ori în corespondenţă sau comunicaţii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaţiei sale, dacă nu săvârşeşte vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o ameninţare la adresa securităţii naţionale. 
 ART. 5 Securitatea naţională se realizează în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligaţiile asumate de România prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului la care este parte. 
 ART. 6 (1) Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: 
-Serviciul Român de Informaţii, 
-Serviciul de Informaţii Externe, 
-Serviciul de Protecţie şi Pază, 
-precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate. 
 (2) Activitatea pentru realizarea securităţii naţionale este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Judecătoarea Dana Girbovan, președinta UNJR, lovește în moalele capului Binomul instigator la mișcări de stradă

$
0
0
Despre punerea în acord a infracțiunii de abuz în serviciu, art. 297 Cod penal, cu Decizia 405/15 06 2016. 



Dana Girbovan
5 ore
Despre necesitatea punerii in acord a abuzului in serviciu cu decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016
Un stat de drept presupune, prin definitie, respectul fata de lege. Iar legea fundamentala, Constitutia adica, spune ca deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca legile neconstitutionale - chiar partial - trebuie puse in acord cu Constitutia, exact prin prisma considerentelor retinute de Curtea Constitutionala.
Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definita infractiunea de abuz in serviciu pentru a fi in acord cu Constitutia.
In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni:
- incalcarea unei dispozitii exprese din lege,
- necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si
- definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative.
1. Incalcarea legii
Primul dintre ele este si cel mai evident: "Curtea constată că sintagma 'îndeplineşte în mod defectuos' din cuprinsul dispoziţiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează 'prin încălcarea legii'”. "Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului."
Trebuie prevederea legala sa fie expresa?
Raspunde tot Curtea: "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (...) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice"– par.61 din decizie.
Cu alte cuvinte, incalcarea legii trebuie sa fie flagranta – legea iti interzice sau, deopotriva, iti impune sa faci ceva; nefiind permis ca intelesul unei norme sa poată fi clarificat prin decizia judecatorului, "deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor".
2. Nevoia stabilirii intensitatii vatamarii produse prin infractiune pentru a se justifica aplicarea unei sanctiuni penale.
Paragraful 69: "Curtea reţine că din perspectiva principiului „ultima ratio” în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală".
Paragraful 71: "Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale cu privire la „abuzul în serviciu”, „abuz de putere” şi expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice ş.a.m.d.".
Paragraful 76. Plecând de la cele expuse anterior, "Curtea constată că, în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat şi reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecinţelor unor fapte care, deşi, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale".
Altfel spus Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de “ultima ratio”, a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile.
Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili.
CCR sublinieaza ca "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind „abuzul în serviciu”, ţine (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern)".
3. Definirea notiunii de act
"Curtea observă că noţiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracţiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanţiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observă că această noţiune poate fi interpretată fie în sensul de act material realizat de o persoană, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, învestite cu competenţe normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecătoreşti. Din această perspectivă, Curtea observă că modalitatea de interpretare a noţiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, într-o anumită măsură, interferează cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr-o legislaţie distinctă celei penale, cum ar fi procedura excepţiei de nelegalitate sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti."– par 79
Acest paragraf este foarte important, pentru ca, desi nu o spune expres – in conditiile in care nu a fost sesizata cu aceasta – Curtea Constitutionala lasa se se inteleaga ca extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv altor puteri – cea judecatoreasca si cea legislativa – pune si ea o problema de constitutionalitate. Tema este de actualitate si merita o atentie sporita.
In final, va invit pe fiecare sa cititi decizia Curtii Constitutionale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar daca este scrisa intr-un limbaj juridic, ea este accesibila celor interesati de problema.

Aşadar, cine a încălcat Legea Securităţii Naţionale prin abuz în serviciu?

$
0
0
Valer Dorneanu, preşedintele CCR, le-a spus-o clar lui Iohannis, Augustin Lazăr, procuror general, Codruţa Kovesi, şefa DNA şi Mariana Ghena, preşedinta CSM, că au abuzat de funcţii pentru a bloca, prin incitarea la manifestaţii de stradă, activitatea uneia din  componentele Puterii Executive, Guvernul României.
Acuzarea poate indica Legea 51/1991 art. 3, lit. f) ca act juridic încălcat de cei menţionaţi mai sus. 
Declaraţia lui Valer Dorneanu:
Am constatat că nu există un conflict, între Parlament și Guvern. Subliniez că acesta a pornit de la OUG 13 / 2017 și subliniez că abrogarea acesteia nu poate opri procesul constituțional în curs de derulare, pentru că așa cum s-a pronunțat și CCR în mai multe cazuri, renunțarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din procesul acesteia. Deci abrogarea OUG nu are sens. Cât despre natura conflictului dintre Parlament și Guvern – s-a spus că Guvernul și-a arogat un drept de legiferare pe care nu îl are. Este adevărat că Parlamentul are aceste drepturi. Guvernul, de regulă, nu are o astfel de competență. În mod excepțional, Guvernul poate fi delegat să emită astfel de ordonanțe. În cazul ordonanțelor de urgență, delegările sunt mai largi și se aplică în situații excepționale. În această privință, nu există un conflict. Guvernul a acționat legal. Urgența și oportunitatea actului normativ nu este de competența Curții să o verifice în această sesizare. Deci aici suntem în materia unui conflict de competență, nu analizăm actul normativ, cu acțiuni care încalcă prerogativele puterii. Este dreptul Guvernului să aprecieze urgența și conținutul ordonanței și aceste lucruri potfi verificate prin control a priori sau litera d) legată de neconstituționalitate. Mâine ne vom pronunța cu privire la sesizarea Avocatului Poporului Cât despre conflictul cu autoritatea judecătorească, acesta ar fi fost valabil, dacă Guvernul ar fi nesocotit decizia legală, ori CSM apreciază excesiv textul din lege care se referă la avizarea acelor.”, a spus Valer Dorneanu, după ședința CCR.

Din 09 02 primim pensii neCASS-izate

$
0
0
Incepând de mâine, pensiile  vor intra în cardurile  celor care au incheiat contracte potrivit cărora Casele Sectoriale virează pensiile  în conturile deschise la băncile din România. 
Pensia brută nu crește, în schimb, grație Legii nr. 2/2017, crește  valoarea netă pentru pensiile mai mari de 918 lei, valoarea unui punct de pensie. Incepând cu luna februarie, CASS-ul(contribuția pentru sănătate)  nu se mai plătește de pensionar, ci de către stat, de la buget. 
O a doua sursă de creștere a pensiei nete, tot de la 01 02 2017, este  pentru pensiile brute mai mari de 1200 lei, dar mai  mici de 2000 lei, pentru care nu se mai plătește nici impozitul de 16%. Doar partea din pensie care depășește 2000 lei va mai fi impozitată cu 16%.

Nemotivarea jotărărilor judecătorești echivalează cu nepronunțarea

$
0
0
Ce șanse are Liviu Dragnea să-i fie rejudecat procesul in care a fost condamnat la 2 ani cu suspendare de judecătoarea Livia Stanciu?


Legea obligă ca magistratul care a pronunțat hotărârea și a judecat să o și redacteze, iar în acest caz, hotărârea nu poate fi redactată și semnată de toți judecătorii, așa cum prevede legea. Livia Stanciu nu avea cum să o semneze, decât prin abuz în serviciu, pentru că acum este la Curtea Constituțională, iar în oricare dintre cazuri, fie că a fost semnată de altcineva în locul ei, fie că au semnat doar ceilalți membri ai completului de judecată, această motivare este nelegală, deci nulă, trăgând după sine și hotărârea judecătorească.
„Motivarea hotărârii și hotărârea sunt nule, pentru că motivarea face parte din hotărâre, deci nu produce efecte juridice. Nu-i poate lua locul nimeni unui judecător care a făcut parte din completul care a judecat. Greșeala este că Livia Stanciu, înainte de a pleca, trebuia să-și redacteze toate hotărârile. Greșeala îl avantajează pe Liviu Dragnea, pentru că în acest moment nu mai are condamnare penală. Niciun judecător care părăsește sistemul sau este transferat nu poate pleca până nu își încheie toate dosarele. Există precedent în acest sens și chiar am avut cauze care s-au rejudecat, tocmai pentru că judecătorii au plecat la pensie fără să redacteze motivarea, iar astfel au fost anulate hotărârile”, explică avocatul Bogdan Bărbuceanu, profesor de Procedură Penală la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, informează Jurnalul.

„Ca atare, instanta de recurs va face aplicarea aceluiasi principiu conform caruia nemotivarea echivaleaza cu nepronuntarea, întrucât judecatorul sindic nu a analizat motivele invocate de contestator în cererea formulata si probele anexate acesteia, încalcând dreptul partii în cauza la un proces echitabil prevazut de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.304 pct.7 raportat la art.304 pct.9 coroborat cu art.312 si art.315 Cod procedura civila, vazând si art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea va admite recursul declarat si va casa sentinta atacata în tot, trimitând cauza spre rejudecare aceleiasi instante.”

Publicitate pentru Domeniul privat schiabil de la Surianu

$
0
0
Domeniul Schiabil Surianu este situat la18 km de Lacul Oaşa de pe partea nordică a soselei Transalpina.
10 02 2017 în plină criză politică; unii protestează, Iohannis schiază.

Vizita Tarului Nicolae al II-lea la Constanţa, în 1914

$
0
0
La numai câteva luni de la intrevederea de la Constanţa, dezamăgit de declaraţia de neutralitate a Guvernului României, în pofida înţelegerii pe care el o avea cu Germania,Carol I avea să moară la Castelul Peles pe 10 oct. 1914.
Familia tarului Nicolae al II-lea avea să piară tragic în Revoluţia bolşevică din Octombrie 1917.

Reglementare ambiguă privind validarea unui referendum

$
0
0
Care e Șeful?

Legea nr. 3/2000 actualizată  
Dispoziţii generale
Art. 5
(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Art. 10
Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

COMUNICAT AEP
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 10 februarie 2017 este de de 18.871.639


-Prima condiție pentru ca un referendum să fie valabil este ca la vot să se prezinte 30% din cetățenii înscriși în listele electorale permanente, adică 5 661 492 cetățeni.

-A doua condiție este ca numărul voturilor valabil exprimate să reprezinte 25% din numărul cetătenilor înscriși în listele electorale permanente, adică 4 717 910 voturi valabil exprimate. Deci numărul voturilor nule trebuie să fie mai mic de 5% din numărul cetățenilor înscriși în listele permanente.
-A treia condiție este ca majoritatea voturilor valabil exprimate să spună DA la întreabarea pusă de organizatorul referendumului.
Ce se întâmplă dacă la referendum participă mai puțin de 30% din numărul cetățenilor înscriși în listele permanente, dar numărul voturilor valabil exprimate reprezintă mai mult de 25% din cei înscriși în listele permanente? Iată încă o reglementare ambiguă. 
Legea ar trebui să precizeze: cele două condiții din alin. (2) și (3) ale art. 5 sunt cumulative.  

Armata rezervistă îl atenţionează pe Comandantul Forţelor Armate

$
0
0
Un comunicat atipic a fost publicat în data de 31 01 2017  pe pagina Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere -ANCMRR- în legătură cu mitingurile de stradă ale noii clase muncitoare din România, clasa corporatiştilor,  care a găsit un pretext  pentru nesocotirea rezultatului VOTULUI din 11 decembrie 2016.
Curios este că acest COMUNICAT nu a atras atenţia vigilentei prese a noului proletariat deşi, contrar banalelor sale comunicate, de data aceasta ANCMRR transmite trei puternice mesaje:
-1. Reaminteşte rolul constituţional al Armatei, prevăzut în Art. 118 din Constituție;
ARTICOLUL 118
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale
-2. Dezavuează comportamentul preşedintelui Iohannis;
-3. Justiția nu se înfăptuiește în stradă;


Extrase din COMUNICAT
 Dragi camarazi,
„De la încheierea ciclului electoral din 11 decembrie 2016 asistăm la o serie de evenimente în viața politică și socială pe care nu le anticipam, crezând că nu vor fi escaladate la o asemenea amploare ce poate periclita configurarea, în mod legitim, a ordinii constituționale rezultată din alegerile generale de anul trecut.
Așa după cum știți Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere   Alexandru Ioan Cuza” (A.N.C.M.R.R.) prin statut, prin obiective și în final prin menirea sa reprezintă o platformă  prin care membrii săi își exprimă neîngrădit un spectru larg de opinii și atitudini ce au ca numitor comun participarea noastră în mod democratic și activ la viața cetății”, la promovarea civismului autentic, la prezervarea valorilor democratice ce au fost dobândite , înfăptuite și prin efortul membrilor noștri.
Mai mult decât atât, ca al doilea  pilon important al Armatei Române , noi rezerviștii militari, prin jurământul militar ne considerăm solidari cu misiunea –  „Armata Română, subordonată exclusiv voinței poporului, va rămâne garantul suveranității, al independenței și al unității statului, al integrității teritoriale a țării și a democrației  constituționale” –( Constituția României art. 118, alin. 1)”

„Deși, în istoria recentă au mai existat unele evenimente tensionate în viața politico-socială  dar niciodată atât de virulente în tendința de răsturnare a rezultatului unor alegeri libere, corecte, a votului popular, A.N.C.M.R.R. militează și se situează pe o poziție de promovare a dialogului și a dezbaterilor în limitele cadrului legal precum și de manifestare în toată plenitudinea lor a drepturilor inalienabile la libera exprimare a ideilor și convingerilor fiecăruia.
Acestea sunt numai câteva elemente care ne pun pe noi, membrii Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere  Alexandru Ioan Cuza”, în situația de a ne poziționa ferm și să dezavuăm manifestările stradale neautorizate,  așa-zis spontane, organizate și manipulate de către  interese străine de neînțeles pentru noi,  care prin virulența discursului și a atacului la instituțiile fundamentale ale statului au fost disproporționate ca amploare și mai ales ca motivare în raport cu obiectul protestului.
O astfel de modalitate de manifestare publică cu evidentă tentă de erodare a rezultatului legitim al votului exprimat în decembrie și al procesului de implementare a programului de guvernare rezultat din acel vot, ne îngrijorează, în mod îndreptățit  cu privire la securitatea,  stabilitatea politico-socială din țară și a perspectivelor de funcționare a mecanismelor democratice consacrate deja.
În acest sens ne exprimăm surprinderea și dezaprobarea fermă pentru implicarea,  în afara cadrului legal constituțional, de la cel mai înalt nivel în derularea manifestațiilor stradale. Totodată ne exprimăm dezamăgirea că cea mai înaltă autoritate militară a statului român, care exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate dă girul și se poziționează ilegal, în detrimentul calității sale de Comandant al Forțelor Armate.
Consecventă cu pozițiile publice de până în prezent, A.N.C.M.R.R. lansează către toate instituțiile abilitate, organizațiile de orice natură, persoanele publice, simpli cetățeni să se abțină de la orice escaladare a discursului și atitudinii publice pentru rezolvarea unor probleme de interes general și să se comporte numai în limitele cadrului constituțional, să apeleze la calea dialogului și dezbaterii decente în cadrul asigurat de mecanismele instituționale consfințite prin lege.
Stimați camarazi este timpul ca toți actorii politici și sociali să pună în interesul demersului lor numai și numai interesele cetățeanului, indiferent de orientarea și opțiunile politice și sociale ale acestora iar nu interesele lor de grup sau partinice.
Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere  Alexandru Ioan Cuza”  combate și dezavuează orice manifestare  excesivă, nelegitimă, violentă sau de orice natură ce excede cadrul ordinii constituționale statuate prin votul liber exprimat al tuturor cetățenilor precum și orice atingere a drepturilor și libertățiilor democratice ca urmare a acestor manifestări.
În același timp ne pronunțăm pentru o justiție puternică, independentă pusă în slujba tuturor cetățenilor și nu numai a celor care se manifestă vocal în stradă și nu la urne.
Justiția nu se înfăptuiește,  iar votul popular nu se schimbă, – în stradă ! ”     .
BIROUL  PERMANENT  CENTRAL

CA Alba Iulia a pus în libertate un condamnat, considerând că abuzul în serviciu este dezincriminat

$
0
0
Stirea a fost publicată astăzi în Lumea Justiției. Vezi și articolul Senzațional....
Dezincriminarea rezultă din împrejurarea că autoritatea legiuitoare din România nu a modificat, în termen de 45 de zile,  art. 297 Cod penal privind abuzul în serviciu, modificare care se impunea conform Deciziei 405/15 07 2016 a Curții Constituționale.
Deci, dosarele penale, indiferent de stadiu, care nu au definită infracțiunea de abuz în serviciu conform deciziei CCR, adică fapta funcționarului să fi încălcat o lege, să fi produs un prejudiciu într-un anumit cuantum sau o vătămare gravă a drepturilor omului  se inchid .
Pentru asta a incitat președintele la manifestații de stradă?


Monica din Consiliul de Administraţie al UCE finanţată de Soros

$
0
0




Regizorul Vaeni despre „ober-figurantul” Johannis

$
0
0
Cum adica : Johannis isi "pregateste" cel de-al doilea mandat ?.. Care "mandat"..
- de la cine l-ar lua ?.. cine sa i-l dea ?!..- fiindca e a nu stiu cata oara auzim cum.. pe la tot felul de emisiuni tv.- d'astea in care se mesteca vidanje intregi de vorbe, se mesteca, mai nou, si idiotenia asta ! - probabil ca de dragul.. conversatiei !..
Ce fel de "mandat" ?..- poate.. "de aducere" - desi asta, "de aducere", ar fi trebuit sa fie deja.. in curs !.. Da' si chiar daca asta ar fi in capul plavanului.. si-al unora dintre puzderia de chelnerii si de lustragii care roiesc prin preajma lui,.. pai da - mai servitorilor ! -.. la viitoarele alegeri prezidentiale,.. adica, hat !.. peste doi ani,.. va-nchipuiti ca vor vota numai astia cu "luminitele" in maini, de prin p.ta Victoriei, sau de pe unde-or mai bate ei strazile.. pentru "un viitor luminos" al Romaniei ?!
Asa va inchipuiti voi, toti cei care "dezbateti" aceasta.. < ipoteza > bezmetica ?..
Pai si-atunci ce-ar trebui sa intelegeaga lumea.. si "sa accepte" ?.. - ca pentru
"un al doilea mandat" al unuia.. Johannis,.. din Sibiu -pe dreapta,.. o intreaga tara trebuie sa se lase impinsa in.. dezmat stradal,.. in balamuc social si politic,.. si intr-un tambalau inept,.. intretinut de o masa amorfa de figuranti.. care habar n-au in ce film fac ei figuratie, nici cine sunt : "scenaristul, regizorul si producatorul" filmului cu pricina, desi n-or fi ei chiar toti doar "figuranti de rand" - sunt si o intreaga sleahta de samsari de figuranti, care-i aduna.. - "convocandu-i la filmare" si manandu-i din spate, ca la "defilare", prin fata camerelor televiziunilor.. ca turmele de oi la pascut, ori la tuns ?!..- behaind "Imnul national" si fluturand - in mod nerusinat si.. aiurea.. - Tricolorul Romaniei, de ca si cum ei "ar fi" Romania ?!..- alaturi de.. culmea !.. steaguri d-ale .. UE,.. SUA , Canadei si dracu mai stie de-ale cui ?!..
Asta ce-o mai fi ?!..
Oare cine-ar mai avea, be fapt, nevoie de "ober-figurantul".. Johannis.. si de ce ?!.. penru inca un "mandat" ?!..
Romania ?!..

Pensiile militare în secolul al XIX-lea(1800-1900)

$
0
0


PENSIILE MILITARILOR ROMÂNI ÎN LEGISLAŢIA SECOLULUI AL XIX-LEA 
Dr. Veronica BONDAR

În actuala societate, guvernată de organizaţii, nu se mai concepe, în decursul evoluţiei personale a individului, etapa de bătrâneţe, fără remuneraţia numită pensie. Mai mult, noile reglementări începând cu anul 2007, permit o nouă opţiune numită pensie privată. Dar cum orânduirea socială nu a fost guvernată de la început de stat, problema pensiilor a evoluat împreună cu acesta. De aceea, schimbarea majoră în acordarea acestui drept a survenit odată cu noile viziuni despre stat și cetăţean, adoptate în urma Revoluţiei Franceze. 
Un scurt istoric al evoluţiei modului de acordare al acestui drept, am regăsit în lucrarea Pensiunile civile și militare, comentariu teoretic și indicator practic, pentru aranjarea drepturilor de pensiuni a tuturor funcţionarilor publici, semnată de int. colonel Remus R. Opreanu, licenţiat în drept și căpitan Pascal Georgescu, licenţiat în drept, editată în anul 1929, la Tipografi a Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale din București, în care este redat discursul senatorului G.N. Popovici susţinut în Parlament pentru a stabili proiectul „Legii pensiilor” din anul 1925. 
Înainte de acest moment, Revoluţia Franceză, pensia constituia un act de umanitate, un act de milă, soldaţi care în timpul regilor Franţei și ai Prusiei se eliberau după 7, 10, 12 ani din serviciu și mai mult chiar, primeau în loc de pensie un brevet, un pitac, care le dădea dreptul de a cerși. În unele ţări, noul funcţionar, era obligat a da celui care-l înlocuia, o parte din salariul ce primea. În alte ţări, ca și la noi, exista o „casă sau o cutie a milelor” unde se depuneau sume, ce serveau la ajutorarea celor nevoiași, printre care fi gurau, în prima linie chiar și vechii și bătrânii slujbași2 . 
Conform expunerii de motive din „Legea pensiilor” din 22 august 1790: statul trebuia să răsplătească serviciile aduse corpului social, când importanţa și durata lor merita recunoștinţă. Naţiunea trebuia să răsplătească cetăţenilor ei sacrifi ciul ce aceștia au făcut, spre folosul public. Singurele servicii, pe care se cuvenea ca statul să le răsplătească, erau numai acelea care interesau societatea, în întregul ei. Sacrifi ciile, al căror preţ, naţiunea avea datoria să le plătească, erau acelea care se nășteau din pierderile, pe care cineva le încerca apărând patria, sau aducându-i servicii reale și bine constatate. Orice cetăţean, care a servit, a apărat, a ilustrat, sau a luminat patria lui, ca și acela, care a dat strălucite exemple de devotament și de sacrifi ciu, pentru binele public, căpăta, sau avea drepturi, la recunoștinţa naţiunii și poate, după natura, însemnătatea și durata serviciilor aduse, să pretindă recompense3 . La nivel naţional Domnitorul era stăpân a toate bunurile și el împărţea din acestea, numai celor cărora el voia. Și dacă la noi, unii mari Domnitori, au răsplătit, prin daruri de moșii, pe căpitanii viteji, nu este mai puţin adevărat însă, că în ultimele vremuri ale domnilor fanarioţi aceștia împărţeau, din bunurile ţării, numai favoriţilor lor, acelor „obraze știute sau feţe simandicoase”4 ale epocii. Introducerea „Regulamentelor Organice” (1831) în cele două principate, relevă faptul că pensia era considerată o recompensă din partea statului. 
Articolele 7 și 8 din anexa literei B, a „Regulamentului Organic din Moldova”5 relevă faptul că pensiile variau după anii de serviciu și după infi rmităţile care făceau funcţionarii improprii serviciilor. Drepturile urmașilor nu erau recunoscute decât cu excepţia văduvelor și copiilor membrilor corpului didactic, măsură care a fost generalizată în anul 1879. „Regulamentul Organic din Moldova” a suferit modifi cări între anii 1851 și 1863. În ceea ce privește vârsta de retragere, ea a fost fi xată la 60 de ani împliniţi, iar pensiile ce se mai acordau erau: de răsplătire pentru acei care aduceau servicii extraordinare statului și pensii de ajutor, ce se acordau familiilor scăpătate ale slujbașilor ţării. Cu începere de la 1864 se făceau reţineri de 10% din salarii și pensii6 . 
Conform articolelor 29 și 30, din capitolul III, secţia II din „Regulamentul Organic al Valahiei”7 , condiţiile P...............
citiți în continuare AICI

De când e navigabilă Dunărea la Cazane?

$
0
0
ColoRoștariu
2 ore ·

 ........re doi pereti de stânca. Pasagerii care veneau dinspre Viena sau Budapesta cu vaporul traversau aceasta zona pe uscat dupa care erau transbordati pe alte vase care operau doar pe Dunarea de Jos (de la acest punct în aval). Practic Dunarea era rupta în doua pentru navigatie. Acest lucru a fost schimbat printr-un proiect grandios de amenajare a cursului, opera contelui Széchenyi István. Lucrarile au început în 1833 si au constat în dinamitarea stâncilor, degajarea albiei, realizarea unui canal navigabil de peste 3 kilometri si a drumului sapat în peretele defileului. Drumul a primit numele de "Drumul lui Széchenyi". Lucrarile au fost încheiate de abia în anii 1890, Dunarea devenind navigabila, în acest fel, de la Padurea Neagra din Germania pâna la Marea Neagra. Numele contelui Széchenyi a fost cioplit în stânca în 1886, spre aducere aminte, chiar deasupra drumului care-i purta numele. Din pacate astazi aceasta inscriptie este sub apele barajului de la Portile de Fier. Autoritatile române nu au considerat necesar sa o demonteze spre conservare. Ma jos avem o fotografie cu o parte din echipa ce a luat parte la acest proiect Grandios. Foto din 1892.
.



Cazanele Dunarii , in anii 1890 ! Cateva fotografii sunt facute in timpul amenajarii drumului fluvial inceput in anul 1833 pe celtuiala contelui Széchenyi István , intr-o fotografie apar bancurile de nisip ce faceau aproape imposibila navigarea pe Dunare in acesta zona ! Fotografii din albumul : Kasanpartie, al fotografului Geza Hutterer !

Decretul Lege nr.485/07 10 1944, semnat de Regele Mihai - Dizolvarea Grupului Etnic German

$
0
0
Reactualizare din data de 06 11 2014, din campania în urma căreia românii l-au votat preşedinte pe Iohannis, preşedintele Forumului Democrat German, succesor al unei organizaţii naziste.    

Potrivit art.15 din Armistitiul de  capitulare,, din 12 sept 1944, România era obligata sa desfiinteze toate organizatiile naziste de pe teritoriul sau.


„15. Guvernul Roman se obliga sa dizolve imediat toate organizatiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul romanesc, atit cele politice, militare sau paramilitare, cit si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice, nepermitand in viitor existenta unor organizatii de acest fel.”
Astfel, Guvernul Sanatescu a emis Decretul Lege nr. 485/2010 prin care a dizolvat organizatia nazista Grupul Etnic German din România si a confiscat toate proprietatile pe care le avea in România
Cititi mai jos decretul semnat de Regele Mihai, in copie de pe Monitorul Oficial al vremii.

Culmea tupeului si rapacitatii, in anul 2007, Forumul Democrat German, condus de Klaus Johannis, in fapt continuatorul Consiliului Oamenilor Muncii de Nationalitate Germana din perioada comunista, prin act aditional la Statutul sau, recunoaste, fara jena, ca este succesorul in drepturi al organizatiilor etnice germane desfiintate de statul român dupa 23 august 1944 si formuleaza o actiune in constatare in instanta, in contradictoriu cu Primaria Sibiu, condusa de acelasi Klaus Johannis, si cerea sa constate ca Forumul Democrat German este continuatorul in drepturi al organizatei naziste Grupul Etnic German din România. Scopul a fost intrarea in posesia proprietatilor pe care organizatia fascista le-a avut in România, chiar daca legea retrocedarilor stabilea 06 martie 1945 data limita a confiscarilor.
Primaria Sibiu nu si-a aparat interesele si instanta a fost obligata sa constate continuitatea de drepturi, nu si de doctrina nazista, ale Forumului Democrat German. Vezi aici

Ramâne de vazut câte proprietati si-a tras Johannis, in folosul Forumului, prin hotarâri judecatoresti sau prin dispozitii de Primar.

A plecat Comandorul CA de la ANCMRR?

$
0
0

PROPUNERILE ASOCIATIEI NATIONALE A CADRELOR MILITARE IN REZERVA SI IN RETRAGERE " Alexandru Ioan Cuza".
 Asociatia noastra a studiat cu atenţie modificările aprobate de Senatul României (ca primă cameră sesizată), pe data de 14.03.2016, la legea pensiilor militare de stat 223/2015, conform art. 40 al OGU 57/2015. In prezent, actul normativ menţionat se află la Camera Deputaţilor (camera decizională). Având în vedere că unele norme, stabilite prin art. 40 din OGU 57/2015, nu satisfac o parte din interesele cadrelor militare in rezervă şi retragere, cu respect vă rugăm să fie acceptate amendamentele de mai jos, care corespund prevederilor legii respective, dar şi actelor normative specifice ministerului Apararii Naţionale, astfel;
a). Sporul pentru ordinul Meritul Militar reglementat prin art. 11 al legii 80/1995 să fie calculat în afara cuantumului pensiei aflate în plată;
b). Dreptul individual la pensia suplimentară să fie acordat în afara cuantumului pensiei aflate în plată (pentru pensionarii militari care au acest drept);
c). Pentru baza de calcul a pensiei militare de stat să se aplice actualizarea la nivelul veniturilor cadrelor militare active, aşa cum se pronunţa art. 2 (b) din legea 223/2015 şi nu la nivelul datei la care a ieşit la pensie beneficiarul respectiv; în acelaşi sens se pronunţă si Decizia nr. 784/03.06.2010 a Curţii Constituţionale, care precizează că .....un act normativ nu este retroactiv atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior.....;
d). Art. 22 din legea 223 să rămână cum este prevăzut de lege (se referă la specialităţi militare cu risc mare);
e). Art. 28 al.1 să se reformuleze astfel: ,, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media veniturilor lunare brute realizate în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la nivelul veniturilor cadrelor militare active la data de 01.01.2016,,
f). Art. 29 să ramână ca în lege, cu următoarea modificare, la al.b),...pentru fiecare an care depăşeşte 25 de ani de vechime se adaugă câte 1% din baza de calcul, actualizată la nivelul din 01.01.2016...
 g). Art. 30 pct.6 să se reformuleze astfel; ,, pensia stabilită, recalculată şi reactualizată să nu fie plafonată,,.
 h). Art. 32 si art. 58 să rămână ca in lege ,, pensiile de invaliditate si cele de urmaş se stabilesc potrivit legii comune si normelor de aplicare a legii 223/2015,,...

PREȘEDINTELE ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE „Alexandru Ioan Cuza”
General (r) // prof. univ. dr. Mihai ILIESCU //


Spre deosebire de comandorul jurist, deși într-o exprimare mai greoaie, zice bine domnul Mihai Iliescu despre sporul pentru OMM și sporul pentru pensia suplimentară pe care Senatul le-a inclus în plafonul de 100% din baza de calcul al pensiei militare, în forma nefericită în care a modificat art. 30 al Legii 223/2015
Cum să ia în seamă Camera Deputaților niște propuneri care vin de la o organizație  a militarilor în rezervă care, la mai bine de un an de la intrarea în vigoare a OUG nr. 57/2015, n-a realizat că articolul 28 din Legea 223/2015, modificat, se aplică militarilor activi, care ies la pensie. Să li se actualizeze la toți soldele din cele 6 luni alese la data de  01 01 2016 ...și dacă ies la pensie prin 2030? Ar fi ca în celebrul banc cu milițienii care răspundeau că toți sunt născuți în luna septembrie, adică în luna a 9-a.
Pentru pensionarii aflați în plată la data intrării în vigoare a legii, articolul 28 este incident doar în măsura în care articolul 109 și următoarele fac referire la el în vederea recalculări pensiei militare.

Scandalul cu salarizarea si pensiile de la MAI

$
0
0
Home » Dezvaluiri » Catalin Tache » Se intra in pensiile MAI!

Se intra in pensiile MAI!

Autor: 

Iata ca, din nou, Ministerul de Interne tocmai ce sta pe un butoi cu pulbere gata sa explodeze in fiecare clipa. Si aceasta pentru ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, Corpul de control a finalizat de ceva vreme rapoartele incendiare cu privire la calcularea pensiilor in perioada in care trecerea la civilie a reprezentat o oferta de nerefuzat pentru mii de cadre ale MAI. Insa unii sefi se pare ca au stiut si s-au pregatit din timp pentru aceasta lasare la vatra. Astfel ca in ultimele luni de activitate acestia, alaturi de oamenii apropiati  si-au pus la greu sporuri peste sporuri si ore suplimentare de ziceai ca nici nu mai dorm, doar pentru a-si „umfla” astfel veniturile si a-si creste implicit pensia cu procente considerabile.




Comentati si cititi aici: http://www.national.ro/dezvaluiri/se-intra-in-pensiile-mai-571974.html/#ixzz4YvixGUFd



Din răspunsurile cititorilor:
Vali 
Domnule Tache, sunteti in eroare. Orele suplimentare se pot plati in limita a 8 ore peste ce trece peste 40 ore/saptamana, restul se acorda sub forma de timp liber corespunzator. Si oricum respectivele sume nu intra in baza de calcul pentru pensia militara de stat, ele nu sunt de natura salariala sau asimilate salariului. Calculul se face raportat la salariul functiei de baza, fara veniturile extra. La fel si la parasutistii sau pilotii militari, nu se iau in considerare numarul de salturi sau ore de zbor, la medicii militari nu se iau in calcul garzile, iar la profesorii militari calculul se face fara orele din afara normei didactice (asa numita “plata cu ora”). Cat despre trecerea in grila corespunzatoare a unor angajati MAI, iar ati fost indus in eroare. La mutarea pe o functie noua se emite un ordin de personal in care sunt scrise toate elementele de natura salariala aferente respectivei functii – incadrare, functie, coeficient, sporuri. Daca nu l-au citit, GHINION (ca sa citez un clasic in viata).

Vasile Vasile 
Aceeasi situatie se intampla si la SRI, toti cei care au iesit la pensie anul trecut au beneficiat de foarte mari sporuri, prima de excelenta cunoscuta drept “Oscar”, astfel ca sunt mari diferente intre persoane cu acelasi grad si functie care au iesit din sistem in anii trecuti si proaspetii pensionari. Cred ca nu este corect, Oscarul ar trebui anulat si scos din calculul pensiei.


Mai știți regulile de circulație?

$
0
0
În ce ordine vor trece vehiculele din imagine?

A. motocicleta, tramvaiul 1, tramvaiul 2, autocamionul;
B. Motocicleta, autocamionul, tramvaiul 2, tramvaiul 1;
C. tramvaiul1, tramvaiul 2, motocicleta, autocamionul;
D. tramvaiul 2, tramvaiul 1, autocamionul, motocicleta .
Viewing all 3573 articles
Browse latest View live