Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3574 articles
Browse latest View live

Ciobanii au pus cojoacele pe tehnocrati

$
0
0
Auzi ce zice purtatorul de vorbe al tehnocratilor! Guvernul nu poate modifica legea oierilor adoptata de Parlament.
Mai sa fie, dar cum a putut sa dea alaltaieri o ordonanta de urgenta prin care a facut cacareze pensiile militarilor, modificând o lege organica adoptata de Parlament? E drept ca legea a fost introdusa in Parlament de guvern.
Oierii, stapâni ai muntilor, au luat cu asalt gardurile Parlamentului.



Sa vedem cum rezista cladirea „guvernului meu” asaltul potecarilor de munte, o categorie mai aparte a celor care cutreiera muntii.

Pierderi si câstiguri la pensii militare, dupa cum cuantumul este calculat in baza Legii 223/2015, OUG nr.57/2015 sau Legii 164/2001

$
0
0
In conditiile in care baza de calcul a unei pensii militare este cam aceeasi, solda lunara bruta fiscalizata, indiferent cum a fost denumita, sa vedem care ar fi cuantumul unei pensii militare calculat in sistemul Legii 223/2015, Legii 164/2001 si Ordonantei nr. 57/2015, raportat la constanta B=baza de calcul.

Sistemul de calcul in Legea 223/2015

Procentul de pensie pleaca din 80% si se adauga 1% pentru fiecare an peste 25 ani vechime cumulata, fara a depasi limita de 100% din B. La acest cuantum se adauga sporurile pentru pensia suplimentara si Ordinul Meritul Militar.
1. Misu, cadru militar cu 20 ani vechime in serviciu si 25 ani vechime cumulata,  20 ani contributie pentru pensie suplimentara si Ordinul Meritul Militare clasa a II-a.
80%.B + 6% x 80%B= 84,8% B ( procentul de pensie suplimentara se inmulteste cu procentul de vechime)
84,8%B x 15% x 84,8B= 84,8%B + 12, 72%B =97,52%B Procent FINAL
2. Bubu, cadru militar cu 26 ani vechime in serviciu, din care 20 in alte conditii si 45 ani vechime cumulata, 26 ani contributie la fondul de pensie/bugetul de stat, OMM clasa I.
80%.B +20%B=100%B procentul pentru vechime in munca
100%B +9 % x 100%B =109%B procentul de pensie, cu pensia suplimentara adaugata
109%B + 20% x 109%B =109%B+21,8%B= 130,8%B- Procent FINAL


Sistemul de calcul potrivit OUG 57/2015- Ciolos

Procentul de pensie pleaca din 65% din Baza de calcul,  se adauga 1% pentru fiecare an peste 25 ani si sporul pentru pensia suplimentara, astfel incât procentul de calcul al pensie sa nu depoaseasca 85% din B. La acest cuantum se adauga sporul pentru OMM.
Sa vedem ce procente finale de pensie obtin Misu si Bubu pentru aceleasi valori de calcul.
1. Misu
65% B procent vechime in serviciu
65%B + 6% B= 71%B procent dupa adaugarea sporului pentru pensie suplimentara
71%B + 15% x 71%B = 71%B + 10,65%B= 81,5% B Procent FINAL, pierdere 16,02B 
2. Bubu
65% + 20% +0.B PS= 85%B  procentul limita din baza de calcul, in care Bubu pierde total sporul pentru pensia suplimentara.
85%B + 20% x 85%B=  85%B+17% B= 102%B  Procentul FINAL, pierdere 28,8%B


Sistemul de calcul al Legii 164/2001

Ne raportam si la acest sistem pentru ca inca sunt mii de pensii in plata potrivit L 241/2013, al caror cuantum este calculat in baza acestei legi abrogate.
Aceste pensii se indexeaza in 2016 si probabil in 2017, dar din 2018 vor ramâne  din nou blocate la indexare si actualizare, pentru ca majoritatea vor avea un cuantum in plata mai mare decât cel calculat pe Ordonanta Ciolos, dupa cum vom vedea  la Misu si Bubu.
In acest sistem procentul de pensie pornea din 60%, 62% sau  64%, diferentiat de conditiile de munca, se adauga 2% pentru fiecare an
1.Misu
60% B procent pensie de serviciu in conditii normale
60%B + 6%B=66%B procent dupa adaugarea sporului pentru pensia suplimentara
66%B + 15% x 66%B =66%B+ 9,9%B = 75,9%B- Procent FINAL,una din putinele situatii in care cuantumul pe OG nr. 57 este mai mare decât cel pe Legea 164/2001
2.Bubu
64%B +4 2 % B + 9% B >100% limita ceruta de lege.
100% B + 20% x 100%B= 120%B Procent FINAL, pierdere 10,8 fata de  Legea 223/2015, câstig de 18% fata de Ordonanta Ciolos.


Pentru a le compara pe toate cu cuantumul pensiei militarilor, stabilit  in puncte de pensie, in baza Legii 263/2010, nu avem alt termen de comparatie decât acela ca numarul  pensiilor contributive este in proportie de  80% mai mare decât cel al pensiilor stabilite in baza Legii 164/2001.

Concluzia se impune de la sine, in conditiile in care majoritatea pensiilor stabilite in baza Legii 164/2001 sunt mai mari decât cele stabilite pe OUG Ciolos.



In loc sa fie Comisie raportoare pe legea de adoptare a OUG nr.57/2015, prin care au fost macelarite pensiile militare, Comisia de Aparare din Senat este lasata sa doarma

$
0
0
Ordonanta a primit deja avizele necesare adoptarii

Cine-l trezeste pe domnul senator Obreja Marius-Lucian, presedinte al Comisiei de Aparare din Senat?

 
Obreja Marius-Lucian 

Preşedinte
din data de 31.03.2015
grup PNL
Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

Număr de înregistrare Senat:L665/2015
Număr de înregistrare Camera Deputaților:
Adresa:E200/2015
Prima cameră:Senat
Tip inițiativă:Proiect de lege
Inițiatori:Guvernul României
Număr de articole:1
Avizul Consiliului Legislativ:1286/10.12.2015
Procedura de urgență:Da
Stadiu:în lucru, la comisiile permanente ale Senatului
Caracterul legii:-
Termen adoptare:Termenul de adoptare tacită este de 30 de zile și se calculează de la data de 11.12.2015.
Termenul urmeazã sã se împlineascã dupã vacanta parlamentarã, la 19 zile de la reluarea activitãtii Senatului.
Termenul este calculat conform art. 75 alin.(2) și art. 115 alin(5) din Constituția României, republicată, coroborat cu art. 113-115 din Regulamentul Senatului.
Opiniile persoanelor interesate asupra propunerilor legislative aflate în consultare publică:Opinii trimise


Derularea procedurii legislative:
DataAcțiunea
11-12-2015Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b687 (adresa nr.E200/11/12/2015)
14-12-2015cu nr.L665 prezentare în Biroul permanent; Senatul e prima Cameră sesizată
14-12-2015trimis pentru raport la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital (TERMEN: 14/12/2015)
14-12-2015trimis pentru aviz la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială (TERMEN: 14/12/2015)
14-12-2015Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială transmite avizul cu nr. 449-FAVORABIL

 - adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere
 - forma iniţiatorului
 - expunerea de motive la iniţiativa legislativă
 - avizul Consiliului Legislativ
 - avizul Consiliului Economic şi Social
 - Ordonanţa Guvernului
 - hotărârea de Guvern
 - aviz - Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Pregatiti-va tehno-cratitele pentru protest impotriva OUG Ciolos, de taiere din drepturile acordate militarilor prin Legea 223/2015

$
0
0

SCMD pregateste manifestatii de protest





                              
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE (SCMD)
Imagini pentru sigla scmdAdresa: Bucuresti, Str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152,
E-mail sindicatulmilitarilor@gmail.com Tel. 0736600961
Site http://sindicatulcmd.blogspot.com      Fax  0314379581  
Nr. 1181/16.12.2015

                                                                                                      

Catre,
PRIMARIA GENERALA A MUNICIPIULUI BUCURESTI

DOMNULE PRIMAR GENERAL,
         
Va aducem la cunostinta ca in perioada 28-30.12.2015intre orele 11.00-24.00 se vor desfasura in Bucuresti - Piata Victoriei, manifestatii de protest, organizate de catre SCMD, la care vor participa circa 1.000 de rezervisti si delegati din sindicatele si ONG-urile partenere (CNSC).


Scopul actiunilor este:

(1)   Retragerea de catre Guvern a Art. 40 privind modificarea Legii pensiilor militare de stat din OUG 57/2015;

(2)   Reluarea in procedura parlamentara de urgenta a Legii sistemului unic de salarizare;

(3)   Stabilirea prin HG a salariului minim pe economie la 1200 lei;

(4)   Acordarea celei de a 13-a pensie pentru pensionarii cu venituri minime.


Din partea noastra sunt imputerniciti sa asigure si sa raspunda de masurile privind buna organizare, col. (r) dr. Mircea DOGARU – tel. 0736601.020 si col. (r) Mihail–Adrian STEFAN – tel. 0736600973, astfel incat actiunile sa se desfasoare in conditii pasnice, civilizate si sa nu degenereze in acte de violenta. Personalul desemnat de noi sa execute masuri de ordine pe parcursul desfasurarii adunarilor va purta insemnele distinctive ale SCMD.


Pentru asigurarea sonorizarii, organizatorii vor folosi urmatoarele mijloace tehnice proprii: autoturismul Dacia B-188-SCM, statie de amplificare mobila, boxe audio.


In sprijinul bunei desfasurari a actiunilor, solicitam din partea Primariei si a organelor de Politie si Jandarmerie sa ia urmatoarele masuri:


·aprobarea locului de desfasurare a actiunilor;

·asigurarea locului de desfasurare a actiunilor.


Cu stima si multumiri,

PRESEDINTE,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Promisiunea domnului senator Obreja, presedintele Comisiei de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Senat

$
0
0
Domnul senator  Obreja alaturi de militari
Articolul„In loc sa fie Comisie raportoare pe legea de adoptare a OUG nr. 57/2015, prin care au fost macelarite pensiile militare, Comisia de Aparare din Senat este lasata sa doarma” a fost postat  pe pagina de Facebook a domnului senator Obreja Marius-Lucian, .
Domnia sa, liberal fiind, nu s-a suparat prea tare si mi-a dat un raspuns din care redau:

„Comisia pentru Aparare NU a fost sesizata de catre Biroul Permanent al Senatului in legatura cu acest proiect, lucru observat si de mine si echipa mea astazi inainte de postarea dumneavoastra. Voi face demersurile pentru ca si Comisia de Aparare sa dea raport pt aceasta lege si vom avea in vedere ca forma finala a acesteia sa fie corecta fata de toate cadrele militare asa cum am facut si inainte......”

Autostrada Sibiu-Pitesti trece prin statiunea Calimanesti

$
0
0
Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a anuntat vineri, 18 decembrie 2015, ca in urma unor consultări publice a fost stabilit traseul autostrăzii, respectiv varianta trei din cele cinci propuse, marcata cu culoarea albastru deschis pe harta. A cazut varianta 5, cu culoare verde, pe traseul Tigveni- Runcu-Daesti- Calimanesti, cea care iesea in Valea Oltului la câtiva km la nord de Rm Valcea.
Intregul traseu de la Sibiu la Pitestisi cele cinci variante din care s-a ales varianta finala AICI
Traseul autostrazii strabate Valea Oltului de la Boita, judetul Sibiu, trecând prin Câineni, Racovita si Brezoi(aici are legatura cu statiunea Voineasa, la 40 km, si cu pârtia de schi Transalpina, la 70 km). Trece, apoi, pe lânga mânastirea Cozia si la Calimanesti paraseste Valea Oltului, cotind spre Est, la sud de Vârful Cozia, prin localitatile Salatrucel si Berislavesti, catre Valeni, Suici, pe Valea Topologului, judetul Arges.
Autostrada Sibiu-Piteşti, unul din cele mai aşteptate proiecte de infrastructură, ar putea fi finalizată în 2020, studiul de fezabilitate urmând să fie realizat anul viitor, iar construcţia să dureze 3 sau 4 ani.

Apel catre cei 31 000 de utilizatori ai blogului, din ultima luna

$
0
0
Rapoarte Analitics:
Perioada 20 nov-20 dec.
Sesiuni
93.506
Utilizatori
31.626
Afişări de pagină
286.627
Participati la mitingul organizat de SCMD, in data de 28 12 2015, in Piata Victoriei.
Nu uitati de tehnocratite!


Manifestatia de protest in fata Guvernului, organizata de SCMD, luni 28.12.2015

· In atentia rezervistilor, membri sau nu ai SCMD si a aliatilor SCMD (CNSC) -
In urma negocierilor purtate astazi, 18.12.2015, la Primaria Generala a Capitalei, cu reprezentantii institutiilor abilitate, s-au convenit urmatoarele:


  • Manifestatia impotriva masurilor nelegale luate de Guvernul Ciolos, prin incalcarea acordului de legitimare cu Parlamentul se va desfasura luni, 28.12.2015, intre orele 11.00 - max. 17.00, in Piata Victoriei, in fata parcului;
  • La manifestatie vor participa delegati ai filialelor SCMD, ai altor asociatii ale rezervistilor, ai sindicatelor si ONG-urilor partenere;
  • Intre orele 12.00-13.00, o delegatie va prezenta la Guvern lista revendicarilor axata pe urmatoarele probleme:
o   Retragerea Art. 40 din OUG 57/2015; intrarea in vigoare a Legii 223/2015, prin Ordinul comun al ministrilor care va preciza in urma negocierilor cu SCMD, suma veniturilor intamplatoare ce nu vor intra in baza de calcul;
o Reintroducerea in procedura de urgenta parlamentara a Legii salarizarii, care intereseaza si pe militari si politisti, activi sau in rezerva si retragere;
o   Acceptarea, de la 1 ianuarie, prin HG, a salariului minim pe economie de 1200 lei;
o   Acordarea catre pensionarii cu venituri minime a celei de-a 13-a pensii si in SCMD fiind membri cu pensii de urmas, intre 248 si 498 lei;
·    
     Suplimentar, SCMD va solicita retragerea OUG 95/2014, insultatoare pentru toti romanii, in mod deosebit pentru militari.
Daca sunt si alte revendicari, va rugam sa le transmiteti catre Secretariatul General al SCMD pana la 24.12.2015, ora 13.00. Tot pana la aceasta data, va rugam sa transmiteti, in situatia in care veniti cu autocare, datele acestora pentru parcarea lor in alveolele de pe Sos. Kiseleff.
Consider ca lectia pe care au dat-o poporului roman, in numele democratiei, crescatorii de animale, a fost mai mult decat stimulativa. Numai daca vrei si daca te mobilizezi, poti! Datorita lor am aflat, de la cea mai autorizata voce a Guvernului, ca o ordonanta de urgenta nu poate modifica o lege organica.
Va asteptam, asadar, luni, 28.12.2015, cu incepere de la ora 10.00, ora de afluire, in Piata Victoriei.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU         

Motocul Apararii nu a aflat ca pensionarii militari au si pensie suplimentara

$
0
0

(reeditat)
In emisiunea TVR,  PRO PATRIA, de astazi, 20 decembrie 2015, ministrul Mihnea Motoc a cuvântat, in limbajul de lemn specific perioadei post-comuniste, despre modificarea legii pensiilor militare prin OUG nr.57/2015.
A spus de ce s-a scazut procentul de pornire la 65% la care se adauga  sporul suplimentar de 1% pentru fiecare an vechime peste 25, pâna la limita de 85%, si sporurile de 10%, 15% si 20%, respectiv pentru stabilitatea militarilor in cariera militara. Cu alte cuvinte, era teama ca militarii rupeau portile cazarmilor, pentru a iesi la pensie, daca se pastra procentul de pornire de 80% si limitarea de 100% din baza de calcul, ca in Legea 223/2015, nemodificata.
A mai cuvântat despre necesitatea mentinerii unui echilibru intre drepturile cadrelor care vor iesi la pensie si cele ale pensionarilor in plata.
Din monologul lemnos al ministrului lipseste orice referire la sporul pentru pensia suplimentara, asa cum, de fapt si de drept, este eliminat si de OUG nr.57, prin impunerea plafonului cuantumului calculat potrivit Ordonantei la 85% din baza de calcul.
Este adevarat ca din 01 01 2011, cadrele militare nu mai platesc contributie pentru pensia suplimentara, dar de ce trebuie penalizati la pensie militarii care au platit aceasta contributie din 1968 pâna in 2010, cu specificul includerii acesteia in contributia indivuduala la bugetul de stat, de Legea 164/2001.
Ministrul pare a face confuzie intre dreptul pensionarilor in plata de a pastra cuantumul mai avantajos, aplicabil doar  o data, la recalcularea pensiei,  si dreptul cadrelor active care-si vor deschide dreptul la pensie in urmatorii ani de a opta intre sistemul mai avantajos de calcul, cel al Legii 263/2010 sau cel al Legii 223/2015, modificata prin OUG nr.57/2015.
Domnilor tehno-politicieni!
-Legal, puteti sa micsorati cât vreti procentele din baza de calcul pentru vechimea muncii cumulate, ca sa legati cadrele active de cazarmi, dar nu va puteti atinge de sporul pentru  pensia suplimentara, pentru care noi am platit zeci de ani contributie.
-De asemenea, nu va da nimeni dreptul sa indisponibilizati pentru pensie vreun an din vechimea cumulata de militari, potrivit legilor anterioare, prin munca in conditii speciale si alte conditii sau prin stagii ulterioare pensionarii, acestea din urma incluse deja in calculul cuantumului, potrivit Legii 263/2010
-Nu intelegeti acest lucru, vom apela pentru dobândirea acestor drepturi prin instante si CCR .
.
-De ce nu explicati pensionarilor militari ca pastrarea cuantumului mai avantajos, aflat in plata in baza Legii 263/2010 sau a Legii 241/2013, implica blocarea acestui cuantum  la indexari si actualizari, pentru o buna perioada de timp, pâna când actualizarea cuantumului recalculat potrivit OUG 57 depaseste cuantumul in plata?


In linkul emisiunii, referirile la pensiile militare le gasiti intre minutele 9 - 14.

Formula Trofin de calcul al pensiei militare stabilite de Legea 223/2015 modificata

$
0
0
V.Trofin, specialistul in formule de calcul pentru pensii, a lansat pe roarmy230 migaloasa sa lucrare de care a amintit si intr-o postare pe acest blog.
Gasiti date importante despre baza de calcul si coeficientii de ierarhizare.
Pentru doritorii de calcule, public linkul cu Foile de calcul Google AICI sau AICI

Formularul unei petitii catre Avocatul Poporului. Cine, cum, unde se adreseaza petitiile

$
0
0
Laudabila initiativa Federatiei Militarilor din Romania de a obtine o audienta la Avocatul Poporului pentru a solicita promovarea de catre acesta a unei exceptii de neconstitutionalitate a OUG nr.57/2015, de modificare a legii 223/2015, lege organica.
Domnul Victor Ciorbea a dat solutia legala. Sa i se prezinte o petitie in care sa se expuna motivele de neconstitutionalitate. 
Federatia urmeaza sa prezinte petitia saptamâna viitoare. Nu trebuie lasata singura. Oricare rezervist care se considera lezat de OUG nr.57/2015 poate adresa o petitie cu motivele de neconstitutionalitate pe care le considera, respectând instructiunile de pe site-ul Avocatul Poporului.
Cu cât mai multe si mai bine motivate petitii, cu atât mai mare succesul in a convinge Avocatul Poporului sa atace Ordonanta la CCR.

  

89 a insemnat si astfel de traume

$
0
0


Ana R

SUNT FIICA UNUI TERORIST!


Habar nu aveam că Ana R. poate să scrie şi în felul ăsta. Aveţi mai jos un text emoţionant, despre decembrie ’89, văzut din alt unghi decât cele cu care ne-am obişnuit.
…………………………………………………………………………………………
Sunt fiica unui terorist! Cel puțin așa a crezut multă lume. Restul, cei care îl cunoșteau pe tata, știau că e doar un angajat în trupele USLA, cu o inimă mai mare decât toți mușchii lui de luptător. Apoi a venit decembrie ’89.
Prietenii lui, împreună cu colonelul Trosca, au murit. Iar oamenii i-au scuipat şi și-au stins țigările în găvanele ochilor scoși. Le-au întins mațele pe gard și le-au dat foc. I-au arătat cu degetul și au scris pe ei “terorişti”. Absolut nimeni nu se mai gândea că erau și ei soți și tați care juraseră, exact la fel cu cei care acum îi împuşcau, să-și apere țara. Și, până în ultimul moment, chiar asta au crezut că fac. Soțiilor celor morţi li s-a permis după multe zile să îi adune de pe caldarâm, în saci de iută, și să-i înmormânteze. Una dintre ele, rămasă văduvă cu cinci copii, s-a dus cu fiul cel mare să își ridice bărbatul mort de pe un trotuar. Copilul ăla nu va uita niciodată chipul torturat, până dincolo de moarte, al tatălui său.
Aveam nouă ani în decembrie ’89. Am venit de la școală și am auzit copiii care chirăiau pe holul blocului şi strigau că e program la televizor. M-am uitat și eu, dar nu am înțeles mare lucru, lumea vorbea despre o revoluţie. Cu doar o săptămâna mai înainte îl întrebasem pe tata, de față cu un coleg de-ai lui, care e diferența dintre comunism și capitalism. Amândoi au zâmbit amar și au schimbat subiectul. Habar nu aveam că acolo, în piață, se întâmplă exact asta.
Apoi a venit mama acasă, s-a uitat la televizor și a început să plângă în hohote. Ultima oară o văzusem așa la înmormantarea bunicului, tatăl ei. Abia atunci am înțeles că e ceva grav și, în mintea mea de copil, m-am întrebat ce oare e atât de rău de plânge mama așa tare? Doar libertatea e bună, că citisem despre ea la istorie, unde mai auzisem despre alte revoluții sau răscoale. Mama mi-a spus că libertatea e întotdeauna bună, numai că serviciul tatălui meu este să lupte fix cu ei, cu cei ce își doreau libertatea.
Nu am plâns, îmi era prea frică să plâng, îmi era frică de faptul că atunci când plângi sigur moare cineva. Că doar așa văzusem că se întâmplase la bunicul. Nu voiam să moară nimeni și, mai ales, știam că tata e prea curajos că să pățească ceva.
Spre seară a venit tata acasă, după ce stătuseră toată ziua în unitate cu armele închise în rastel. Au jucat șeptică, popa prostul și au băut nechezol. În schimb, nu se dezlipiseră de televizor.
La intrarea în bloc o vecina, cea pe al cărei fiu îl ducea tata împreună cu mine la școală, cea care mâncase masa de Paște la noi și cu care glumisem și zâmbisem ani întregi, a început să-i țipe în faţă ca apucată de streche: “teroristul, teroristul”. A urlat la el că e nomenclaturist, că e comunist. Şi toate astea în timp ce bărbatul ei era colonel de armată.
În noaptea aceea am dormit toţi îmbrăcați în pat. Iar mama a făcut o bocceluță cu strictul necesar, în caz că trebuia să fugim. Trasoarele au zburat până în zori pe lângă geam. Ai mei nu au închis un ochi. Dimineață am încuiat ușa cu gândul că poate nu vom mai ajunge toți înapoi.
Am mers, pe jos, s-o ducem pe mama la serviciu, apoi tata a plecat la unitate şi ne-a promis cu cerul și cu pământul că o să fie bine, deși numai el ştia ce era în inima lui.
Seara am mers cu mama și colegii ei la metrou. Au făcut un cordon uman care să-i controleze pe toţi cei ce foloseau metroul. Asta în urma anunţurilor la televizor care spuneau că teroriștii vor să plaseze bombe în metrou, ca să distrugă liniile. Nimeni nu se întreba de ce ar fi făcut una ca asta, dacă au spus la tv atunci trebuia să fie adevărat. Am înghețat, cu un maldăr de geci în brațe, până la unsprezece noaptea pe treptele de la Unirii. Eram singurul copil și simțeam revoluția cu fundul înghețat pe ciment.
Apoi am plecat la nașii mei, pentru că acasă ne-a fost frică să mergem. Nu aveam cum să riscăm, dacă ar mai fi existat vecini binevoitori dispuși să îl linșeze pe tata.
Am stat acolo până după Crăciun. Tata a venit o singură data, deși ne suna de două ori pe zi. Era murdar și obosit. Stătuseră tot timpul închiși în unitate. Au scos ușile din țâțâni și au dormit cu rândul pe ele și pe mese. De mâncat, mâncau ce dădea Dumnezeu. Era neras și avea o barbă imensă. În seara aia am zărit primele fire albe la tâmplele tatălui meu.
Se amuza de barba lui crescută, mai ales că în mod normal nu ar fi avut voie să-şi lase nici măcar mustață. Așa era ordinul de la tovarășu’ Postelnicu. Când eram mică de tot, îl prinseseră odată cu mustața crescută și i-au ordonat să o dea jos. A venit acasă proaspăt ras şi eu am început sa plâng şi să-i spun că nu e tatăl meu. Acum era bărbos și se distra copios că nu mai e nimeni care să-l sancționeze.
Nu ne-a povestit nimic de Trosca și de ceilalți, nu ne-a spus nici că i-a salvat Generalul Ardeleanu de două ori de la moarte. Nici că au primit ordin să se îmbrace în echipament de luptă și să mărșăluiască spre stadionul Ghencea. Că au fost îmbarcați în autobuze și trimiși în pădure. Sau că nu au avut voie să atingă nicio armă în toate zilele acelea. Ne-a spus doar că au început să plângă că niște copii, când au văzut că Generalul Militaru îi vrea pe post de țapi ispășitori. Şi nu pentru că le-ar fi fost frică, doar fuseseră antrenaţi pentru luptă şi război, plângeau pentru că le era ruşine de ce-ar fi fost nevoiţi să vadă şi să îndure copiii lor. Copii crescuți cu cântece patriotice și cu dragoste de țara, care ar fi urmat să le adune în saci, de pe trotuare, trupurile scuipate şi batjocorite. Oricare dintre ei ar fi preferat să primească un încărcător întreg în piept, dar să nu treacă familiile lor prin drama de a-i vedea umiliţi, pe nedrept, chiar şi după moarte.
Mă întreabă lumea de ce nu își scrie tata povestea. N-o scrie pentru ca nu poate. Refuză şi în ziua de astăzi să vorbească despre subiectul ăsta. Gândiţi-vă că nu scris nimic nici măcar Șoldea, singurul uslaș supavieţuitor al măcelului de la Ministerul Apărării Naționale, cel torturat și tratat ca prizonier de război de către  trupele militare. Cel ce fusese trimis acolo, sub comanda colonelului Trosca, din ordinul Generalului Militaru. Cel care și-a văzut colegii masacrați, apoi a stat cu o gaură în gât timp de zece zile şi cu gloanțele rămase în plăgile sângerânde din corp, până după Crăciun. Cel interogat de însuși generalul care dăduse infamul ordin de măcelărire.
Generalul Militaru a murit, de cancer, câțiva ani mai târziu. Un preț prea mic pentru cei unsprezece copii rămăși orfani. Un preț prea mic pentru firele albe de pe tâmplele U.S.L.A.-şilor ce și-au văzut atunci moartea hâdă în faţă şi au trăit cu teroarea că vor fi torturaţi şi umiliţi în faţa mulţimilor şi a propriilor familii.
Da, sunt copilul unui terorist.
Cadavrele USL-silor lasate de criminali in strada, sub eticheta de teroristi, pentru a prosti multimile de curiosi

- See more at: http://mihaivasilescublog.ro/2015/12/22/sunt-fiica-unui-terorist/#more-10207

Biroul Permanent al Senatului a amânat termenul de depunere a Raportului pe legea de adoptare a OUG nr.57/2015

$
0
0
11-12-2015Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr.b687 (adresa nr.E200/11/12/2015)
14-12-2015cu nr.L665 prezentare în Biroul permanent; Senatul e prima Cameră sesizată
14-12-2015trimis pentru raport la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital (TERMEN: 14/12/2015)
14-12-2015trimis pentru aviz la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială (TERMEN: 14/12/2015)
14-12-2015Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială transmite avizul cu nr. 449-FAVORABIL
21-12-2015prezentare în Biroul Permanent (termenul de depunere a raportului este 16.02.2016)

Dupa cum se vede in caseta de mai sus  aL665, pe data de 21  12 2015 a avut loc o prezentare in Biroul Permanent al Senatului in urma careia termenul de depunere a Raportului pe lege, de catre Comisia Raportoare, a fost amânat pe 16 februarie 2016. Termenul initial fusese 14 12 2015, preconizat pentru o adoptare rapida a proiectului de lege, pâna la incheierea sesiunii parlamentare.
Nu stim, pâna la publicarea stenogramelor sedintei din 21 12 2015, daca amânarea s-a datorat interventiei Comisiei de Aparare prin care aceasta ar fi solicitat calitatea de comisie raportoare pentru art. 40 din megaordonanta.
Termenul de adoptare tacita a Ordonantei este 14 03 2016.
Oricum, fata de graba initiala a Biroului Permanent, amânarea poate sa fie de bun augur. Este timp de interventie cu amendamente la ordonanta tehnotrucilor de prin conducerile MApN, MAI si SRI si ale asociatiilor de rezervisti. 

Face parte sporul pentru Ordinul Meritul Militar din cuantumul pensiei militarilor?

$
0
0
Este ca si când ai intreba daca indemnizatia de revolutionar acordata pensionarilor revolutionari  face parte din pensie.
Asa cum indemnizatia de revolutionar are un caracter juridic diferit de dreptrul de pensie, asa si sporul pentru Ordinul Meritul Militar este un drept acordat numai pensionarilor militari care indeplinesc conditiile din Legea 80/1995 si Legea 238/1998, drept care nu se confunda cu dreptul de pensie ci se adauga la cuantumul pensiei militare in procente diferentiate, dupa clasa Ordinului Meritul Militar. De altfel, nu toti beneficiarii de pensii militare pot fi decorati cu Ordinul Meritul Militar. Este cazul politistilor, care sunt functionari civili.
OUG nr.57/2015 este primul act normativ care incearca sa includa sporul pentru Ordinul Meritul Militar in cuantumul pensiei militare, pentru a justifica plafonarea cuantumului pensiei, calculat potrivit legii pensiilor militare, in  functie de vechimea cumulata si contributia pentru pensie suplimentara, la 85% din baza de calcul. In articolul 30 al Legii 223/2015, modificat prin OUG nr. 57/2015 este ascunsa mârsevia. In propaganda oficiala, vezi Comunicatul MApN si interviul acordat de ministrul Motoc in emisiunea PRO PATRIA, cât si in postarile pe Internet ale trompetelor propagandei oficiale, ni se spune direct, ca n-am pierde nimic, ca si asa pensionarii ajung la 100% din baza de calcul prin sporul pentru OMM, de parca toti pensionarii ar avea sporul de 20%, ca nu e corect ca pensia sa fie mai mare decât veniturile militarilor in activitate etc.
Cu alte cuvinte, potrivit art. 30, modificat prin OUG,  si propagandei puturoase, militarii decorati vor primi sporurile cuvenite din Legea 80/1995 si Legea 238/ 1998 dar, mai intâi, li se taie drepturile cuvenite din vechimea cumulata si sporul pentru pensia suplimentara care depasesc 85% din baza de calcul, astfel, incât, per total, drepturile primite sa fie echivalente cu 100% din baza de calcul.
Le reamintim facatorilor de ordonante abuzive si trompetelor lor negânditoare ca drepturile acordate militarilor decorati au fost adaugate la cuantumul de 100% din baza de calcul stabilita de Legea 164/2001 si la cuantumul calculat in puncte de pensie de catre actuala lege a pensiilor, Legea 263/2010, valabila si pentru militari.
In continutul respectivelor legi nu gasim nicio referire la sporul pentru OMM.
Negânditorii sa puna mâna sa-si citeasca propriile decizii de pensie! Vor constata ca sporul pentru OMM nu face parte din  cuantumul calculat in  puncte de pensie. Este un drept acordat peste pensia contributiva.
Iata dispozitiile actelor normative care reglementeaza sporul pentru OMM:

ART. 11
Pensionarii militari decorati cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei. 

Art. 4. - Pensionarii militari, veterani de război, decoraţi cu Ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, de 20% din cuantumul pensiei.

Cadrele didactice din invatamântul preuniversitar vor avea pensie speciala de 80% din veniturile brute

$
0
0



Pl-x nr. 886/2015
Propunere legislativă privind acordarea unor drepturi specific personalului didactic din învăţământul preuniversitar
Nr. înregistrare:
- B.P.I.:1149/16-12-2015
- Camera Deputatilor:886/21.12.2015
Procedura legislativa:cf. Constitutiei revizuita în 2003
Camera decizionala:Senatul
Termen adoptare:45 zile pentru Camera Deputatilor ca prima Camera sesizata
Data la care se împlineste termenul constitutional pentru dezbatere si vot final: 22.03.2016
Tip initiativa:Propunere legislativa
Procedura de urgenta:nu
Stadiu:în termenul acordat pentru avize şi puncte de vedere solicitate
Initiator:15 deputati+senatori, din care:
deputati - neafiliaţi:Petrescu PetrePopescu Florin Aurelian
deputati - PSD:Chiriţă DumitruMihăilescu Ion-BogdanTudorache Daniel
senatori - PSD:Bodog Florian DorelBumbu Octavian-LiviuCordoş AlexandruCroitoru Cătălin,Donţu Ovidiu LiviuFilip PetruPopa FlorianSavu DanielVasiliev Marian,Voinea Florea
Consultare publică:
Termen: 18.02.2016
Număr propuneri/sugestii depuse: 1
Consultati:
Format PDF - 148 kbExpunerea de motive
Format PDF - 21 kbForma iniţiatorului
Format PDF - 52 kbAvizul Consiliului Economic şi Social
Format PDF - 64 kbAvizul Consiliului Legislativ
Derularea procedurii legislative
Data     Actiunea
CD
21.12.2015   prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
Format PDF - 34 kbAdresa Senatului
Format PDF - 15 kbAdresa iniţiatorului
   înregistrat la Camera Deputaţilor pentru dezbatere
   solicitare punct de vedere de la Guvern
termen: 09-02-2016

Guvernul a atacat legea pensiilor alesilor locali la CCR

$
0
0

Duminică, 27 Decembrie

Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu unele aspecte ale Legii privind pensiile speciale

COMUNICAT DE PRESĂ

Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu unele aspecte ale Legii privind pensiile speciale
În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecțiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene (Legea de modificare și completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurararea finanțării pentru indemnizațiile nou create.
n forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. In plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat.


I

Rezervistii au dat tonul protestelor impotriva guvernului tehno-liberal Ciolos.

$
0
0
Miting micut, dar cu vizibilitate in media din lipsa de alte subiecte interesante, in aceasta perioada dintre Craciun si Anul Nou.
Daca deciziile de recalculare a pensiilor militare, emise pe baza facaturii din art. 40 al OUG nr, 57/2015, ar fi sosit acum, socul ar fi fost atât de mare incât Piata Victoriei  ar fi devenit neincapatoare de protestatari. Asa...socul se amâna peste 2 ani.  Militarii nu se dezmeticesc din lâncezeala decât când vad tidula in mâna, asa cum a fost in ianuarie 2011. 
Nu este oportun sa se ceara retragerea sau abrogarea art. 40 din OUG nr,57/2015, asa cum a rezultat din discursul domnului Dogaru, ci amendarea articolelor 29 si 30 din legea modificata, cele care micsoreaza, de fapt, cu pâna la 30% din baza de calcul, drepturile de pensie stabilite in vara prin Legea nr. 223/2015.
Trebuie sa recunoastem ca modificarile aduc si unele corecturi de tehnica de legiferare, strict necesare in textul neglijent al legii adoptate de Parlament.Am in vedere in special art. 109 si 110.
Presiunea cu protestele trebuie mentinuta in tot cursul lunii ianuarie astfel incât sa obtinem in Parlament modificarea art. 29 si 30 prin Legea de adoptare a OUG nr.57/2015. Prioritara este anularea limitarii neconstitutionale a cuantmului pensiei militare la 85%, cu revenirea la limita de 100% din baza de calcul.
Ascultati cel mai coerent discurs  al lui Dogaru.
 p://www.antena3.ro/actualitate/protest-de-amploare-in-fata-guvernului-332008.htmln

Va multumim, domnule deputat Ninel Peia!

$
0
0
Ninel Peia, deputat de Ilfov

Pensiile militare, vămuite de nişte mişei

 28/12/2015
Antiromânismul conţopiştilor lui Cioloş a atins cote deşănţate
Cea mai recentă ruşine aruncată de mercenarii conduşi de cel mai nerepezentativ premier din istoria postdecembristă a României, Julien Cioloş,  se numeşte Odonanţa 57. Mizeria vine să “reglementeze” , josnic, antipatriotic şi nedemn, pensiile militarilor în sensul că le reduce proporţionalitatea de la 80% la 65%. În plus, conform aberaţiei de ordonanţă, nu se mai iau în calcul nici un fel de sporuri. Pac, şi gata cu armata, a rezolvat, la ordinele lui Frau Merkel, Cioloş cel vestit. Ca să lămurim, pe cifre, situaţia, un subofiţer care ar fi avut un salariu, în ultimele şase luni, de 1050 lei ar trebui să iasă la pensie cu 680 de lei. Femeile de serviciu câştigă mai mult… Şi cred că atât ar merita şi voinicul Cioloş pe lună. Pe Pământ, poate chiar şi mai puţin.
După celebra “curbă de sacrificiu” impusă de Băsescu, reducere ce nu i-a ocolit, nici ea, pe militari, actul emis de gaşca lui Cioloş este al doilea într-o galerie a nesimţirii nemărginite şi mare motiv de mare bucurie pentru actorii nonstatali care sufocă adevărata societate civilă, Patria şi Neamul Românesc, simţind că a mai câştigat un pas în slăbirea, din interior, a Ţării.
Aşadar, şi aşa subţiată, Armata mai primeşte o lovitură, mare măiestrie antinaţională în conjunctura geopolitică internaţională, cu scutul de la Deveselu activ şi declaraţiile ruseşti care indică în clar România ca o ţintă. Nici nu ştiu cum să ilustrez mai bine această imensă ticăloşie…
Apoi, nici nu vreau să ştiu ce gândesc, acum, militarii români ce au fost, sunt şi vor fi în primele rânduri în zone de război precum Afganistan sau Irak. Aşa le răsplăteşte gloata de conţopişti coduşi de Cioloş clipele de disperare, momentele de sacrificiu, secundele când ştii că şansele de a-ţi revedea familia se apropie de zero absolut.
Parcă pot să aud blestemele urmaşilor celor căzuţi şi ale răniţilor şi invalizilor care ne-au reprezentat onoarea Neamului în lupte neştiute.
Cadoul otrăvit al unui guvern antinaţional pentru eroii noştri.
O şleahtă pe care nici nu merită să îi împarţi în smintiţi şi în mişei.
Dar ajunge cu atâta atenţie acordată viperelor ajunse slugi ale binomului Putin-Merkel şi scriu aici, conştient de această declaraţie că militarii români, apărători ai Ţării, paveze neclintite ale liniştii Neamului şi străjeri la frontierele istoriei naţionale au în mine un sprijin necondiţionat. Şi ca mine mai sunt parlamentari nevânduţi interselor potrivnice Românei, care simt încă româneşte şi apreciază jertfa şi recunosc valoarea armatei noastre naţionale, aşa mult diminuată şi subtehnologizată cum au dorit-o inamicii nostri mai noi sau mai vechi.
În felul meu,şi eu sunt un soldat arvunit Ţării în care m-am născut. Arvunit ca militar în termen,  în decembrie 89, pe strazile din Bucureşti, atunci când, parul mi-a albit pentru prima dată. Şi mă doare să îmi văd camarazii înjosiţi în aşa hal.
Ninel Peia va mărturisi oricând în favoarea Armatei Române, bastion neclintit al demnităţii şi onoarei Ţării!
Ninel PEIA
Deputat PSD Ilfov

CPS despre pensia suplimentara neobservabila si despre sporurile din baza de calcul potrivit OuG 57/2015

$
0
0
1. PRECIZĂRI PRIVIND  CONTRIBUŢIA PENTRU PENSIA SUPLIMENTARĂ

Contribuţia pentru pensia suplimentară s-a plătit de către cadrele militare, de la data de 1 ianuarie 1967, până la data de 1 aprilie 2001.
Începând cu data de 10 aprilie 2001, contribuţia pentru pensia suplimentară a devenit contribuţie individuală la bugetul de stat şi s-a plătit de către cadrele militare până la data de 31 decembrie 2010.
De la data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, până la data de 31.12.2015, personalul militar plăteşte contribuţia individuală de asigurări sociale.
Pentru perioadele sus-menţionate, conform dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea, actualizarea şi recalcularea pensiei se acordă un spor de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 - 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 - 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Prin instituirea plafonului de 85%, prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere condiţiile de muncă în care şi-a desfăşurat activitatea personalul militar, pentru o parte din acesta efectele nu mai pot fi observate.
Exemplu de folosire a pensiei suplimentare: unui cadru militar care şi-a desfăşurat activitatea 30 de ani în condiţii deosebite (spor de 3 luni la 1 an) şi a cărui vechime cumulată este de 37 de ani şi 6 luni, întregită la 38 de ani, i se majorează baza de calcul de la 65% la 78%. În această situaţie, foloseşte pensia suplimentară până se ajunge la plafonul de 85%, respectiv 7% din cei 9% de care beneficiază.

4. PRECIZĂRI PRIVIND SPORURILE ŞI ÎNDEMNIZAŢIILE LUATE ÎN CALCUL LA STABILIREA PENSIEI MILITARE
La calculul pensiei se au în vedere toate elementele care fac parte din solda lunară brută, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Exemple de sporuri, indemnizaţii etc. ce se iau în calcul: indemnizaţia de dispozitiv, solda de merit, spor pentru păstrarea confidenţialităţii, majorare pentru titlul de clasificare (toate introduse în solda funcţiei de bază), indemnizaţia de cifru, spor pentru complexitatea muncii (CFPP, audit) şi altele.

Modificari a la gâga ale art.122 din OUG nr.57/2015, care fac imposibila optiunea activilor pentru sistemul de calcul prevazut de legea 263/2010

$
0
0
Putini comentatori au observat ca punctul 24 al art. 40 din OUG nr,57/2015 a intrat in sedinta de guvern cu un text si a iesit cu altul, mult mai restrictiv, daca n-ar fi confuz, dupa cu se poate citi in textul publicat in MO. 
Acesta este textul din proiectul de ordonanta:   
 24. Articolul 122 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 122. - În termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide dreptul la pensie pot opta, o singură dată, pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei legi sau pentru cel prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.”
Acesta este textul adoptat in sedinta de guvern.
24. Articolul 122 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 122.

Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016."
Aceasta nu mai este o modificare izvorâta din gandirea obedientilor toba-hellvig-motoc-isti; este contributia tehnotrucilor din guvernul Ciolos.
Conform ultimei strigari tehnocrate, militarul trebuie sa indeplineasca in acelasi timp atât conditiile de pensionare prevazute in legea pensiilor militare, cât si pe cele prevazute de legea sistemului public de pensii, daca vor sa beneficieze de modul de calcul al Legii 263/2910.

Se stie ca Legea 223/2010 nu a abrogat nicio dispozitie referitoare la pensionarea militarilor din Legea 263/2010, nici Anexa 6 privind la vârsta standard de pensionare si stagiile complete si minime de cotizare.

Daca ne luam dupa un recent raspuns dat de Casa Sectoriala a MApN unui pensionar(vezi facsimil), rezulta ca stagiile de cotizare nevalorificare  la recalcularea pensiilor  si cele efectuate ulterior intrarii in vigoare se valorifica in sistemul public, adica in conditiile Anexei 5, la implinirea vârstei de 65 ani.
Grea dilema pentru cei cu vechime cumulata mai mare de 36 ani, neinclusa inca in in pensia contributiva:
-in cazul in care ar atasa-o la pensia militara, nu primesc nimic la pensie
-in cazul in care ar lasa valorificarea pentru dupa recalcularea pe Legea 223/2010, trebuie sa astepte pâna implinesc  65 ani, barbatii, si 60-63 ani, femeile.

Daca si in cazul art. 122 se aplica Anexa 5 din Legea 263/2010, cum ar putea un barbat militar sa indeplineasca  la 01 01 2016 atât vârsta standard de 56.3 ani, ca in Legea 223/2015 si in Anexa 6 a Legii 263/2010, cât si pe cea de 65 ani, ca in Anexa 5 a Legii 263/2010? Cum ar putea o femeie militar sa indeplineasca la 01 01 2016, concomitent, atât vârsta standard de 56,3 ani, ca in Anexa 6 cât si vârsta standard de 60,2 ani, ca in Anexa 5?  

Imagini   Manifestatia SCMD - 28 decembrie 2015, Bucuresti

Viewing all 3574 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>