Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3585 articles
Browse latest View live

Adevaruri incomode despre Decembrie 1989

$
0
0

ASOCIAŢIA CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI IN RETRAGERE

            DIN SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII
ŞI  EDITURA SEMNE


                                            Vă invită vineri 22 noiembrie 2013, ora 16:00 la lansarea cărţii
                                           ADEVĂRURI INCOMODE - Decembrie 1989
                                                   în cdrul Târgului Internaţional de carte GAUDEAMUS,
                                                     ROMEXPO, Standul editurii Semne (Nr. 235, Inel 4.50)
                                          Evenimentul va fi onorat de prezenţa Acad, Dinu C. Giurescu

Proiectul Legii pensiilor militare, asa cum este pus in dezbatere, in prezent, in MAI

$
0
0
Proiectul este diferit de cel aflat pe site-ul SCMD.
Conform acestui proiect, pensiile stabilite potrivit Legii 119/2010, OUG nr.1/2011 si Legii 241/2013 devin pensii militare fara sa mai fie recalculate. Vezi art. 110
Pensiile militarilor stabilite in baza Legii 263/2010, pâna la data intrarii in vigoare a noii legi, se recalculeaza in termen de un an si devin pensii militare potrivit legii  pensiilor militare. Vezi art. 111.
Am putea concluziona ca pentru militarii care si-au deschis drepturile de pensie pâna la 31 12 2010 noua lege nu are niciun efect.
De prevederile ei, cum ar fi baza de calcul - solda de functie din ultima luna sau media a 6 luni din ultimii 5 ani de activitate- si procentele de pensie de 70, 72 sau 74 din baza de calcul si neimpunerea unei limite de cuantum la nivelul bazei de calcul, vor beneficia doar cei pensionati dupa 01 01 2011 si cei care-si deschid dreptul de pensie potrivit noii legi. Vezi art. 28-30.
Toate pensiile militare se actualizeaza anual dupa algoritmul stabilit si prin L 263/2010. Nu se actualizeaza in functie de soldele activilor. Vezi art. 60-61
Proiectul este actualizat cu ultimele reglementari referitoare la pensiile militare si, avand in vedere cine il semneaza, are toate sansele sa fie adoptat in aceasta forma, poate cu mici modificari.
Totusi, echipa care a redactat aceasta forma de proiect a uitat sa mentioneze in art. 125,  printre actele normative abrogate, ultima lege in domeniul pensiilor pentru militari, respectiv Legea 241/2013

Pentru a nu crea diferentieri intre militari, functie de perioada in care au iesit la pensie, normal si just ar trebui ca toate pensiile in plata sa fie recalculate potrivit prevederilor noii legi, pastrând principiul cuantumului mai avantajos.
Daca se mentinea obligativitatea platii contributiei individuale pentru pensie si a CAS-ului de catre angajator era de inteles diferentierea de statut juridic a pensionarilor  iesiti inainte de 01 01 2011 de cei care si-au deschis drepturile de pensie după. Asa...care ar fi justificarea diferentei de tratament?
Proiectul ii dezavantajeaza cel mai mult pe disponibilizatii beneficiari ai Legii 241/2013. Cand se va adopta noua lege ei vor porni din cuantumul existent in 2010, calculat la 60-64% din baza de calcul si neindexat, spre deosebire de cei pensionati pe L 263 care pot sa-si aleaga baza de calcul si  beneficiaza de pensie calculata cu 70-74% din baza de calcul.
Cine doreste poate sa citeasca acest proiect de lege, inclusiv expunerea de motive, AICI (deschideti cu Internet Explorer)


Câteva pagini care i-ar putea interesa mai mult pe pensionarii militari.



Pe 28 11 2013 CA Pitesti a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale in recursul de revizuire a „pensiilor NATO”

$
0
0
 Urmare la articolul  CA Pitesti a inceput sa judece recursul in Dosarul 2632/109/2012 impotriva Sentintei care restabilise „pensii militare NATO”

 Dosar 2632/109/2012 la CA Pitesti 

28.11.2013Ora estimata: 08:30
Complet: Civil-Amânări Pronunţări
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare. Se citează părţile. Termen fond: 30.01.2014. Pronunţată în şedinţă publică.
Document: Încheiere de şedinţă    28.11.2013



21.11.2013Ora estimata: 08:30
Complet: C4R
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: Amână pronunţarea la data de 28 noiembrie 2013. Pronunţată în şedinţă publică.
Document: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării    21.11.2013

Pozitia SCMD( se doreste a fi un alt USL) fata de proiectul legii pensiilor militare

$
0
0
Intr-un bilant anual, domnul Dogaru, dupa ce previzioneaza ruperea USL si coagularea tuturor fortelor politice si civice nationale in jurul SCMD, chiar daca membrii sai l-a cam parasit dupa ce si-au  vazut sacii in caruta, prezinta pozitia SCMD fata de proiectul legii pensiilor militare. SCMD ar fi fost cam ignorat de ministrul Dusa si nu poate coopera cu Mariana Campeanu. Punctul de vedere al domnului Dogaru nu concorda nici cu proiectul pe care Departamentul Juridic al SCMD l-a postat pe site, proiect pe care l-am laudat pe acest blog.  
„Ar fi momentul coagularii in jurul SCMD al(???) tuturor structurilor politice sau civice nationale, nu numai al(???) celor militare dar, daca societatea civila vede in noi, in continuare, etalonul si farul calauzitor, propriii nostri membri se straduiesc sa ne puna bete in roate, parasind SCMD-ul odata ce si-au vazut sacii in caruta, adica banii in buzunar sau aratandu-se dezinteresati de orice excede interesul personal.”
„In ceea ce priveste proiectul Legii pensiilor militare de stat, asupra caruia SCMD si-a impus, prin specialistii sai, punctul de vedere in perioada guvernului Ponta 1, pe care l-a recuperat in ian.2013 si l-a incredintat noului ministru al Apararii, conventia cu dl. min”istru Dusa este ca draftul cu textul final va fi transmis si SCMD. Deocamdata, dupa o tergiversare de 6 luni si discutii interminabile la Ministerul Muncii, intre reprezentantii ministrului si expertii d-nei Mariana Campeanu si ai d-lui Gheorghe Gherghina, varianta de lucru a iesit si a fost trimisa spre consultare Ministerului Justitiei si directiilor de specialitate din MApN, MAI si SRI.
Preventiv, SCMD si SNPPC au trimis un avertisment tuturor decidentilor ca nu vom accepta sub nici o forma, pregatindu-ne inclusiv pentru manifestari stradale, disparitia din acest proiect a precizarilor referitoare nu la indexare cu rata inflatiei ci la actualizarea pensiilor militare de stat proportional cu cresterile salariale la activi, luarea in calcul nu a minimului sau netului de solda de grad/functie ci a brutului venitului obtinut la ultima plata de salariu ori la ordinele si medaliile cu implicatii de natura financiara. Desi nu am primit oficial varianta de lucru, pentru ca nu ne era destinata, o avem si am hotarat, impreuna cu liderii SNPPC, sa actionam in consecinta dupa analizarea tuturor aspectelor de catre finatistii si juristii nostri si realizarea unor simulari.”

Ministrul Muncii:Deocamdata, militarii ramân in sistemul public de pensii

$
0
0
 In ziua de 1 Decembrie, ministrul Muncii s-a referit la proiectul noii legii a pensiilor militare, intrebându-se:
„Cum sa schimbam iar acum totul? Militarii abia au inceput sa contribuie. Ce facem acum? Le retragem banii de la contributii si bulversam iar sistemul?"
Puteti asculta intreaga interventie in inregistrarea RTV, intre minutele 47-50. 

Cum vor fi validate referendumurile care se vor desfasura in perioada 18 12 2013 - 18 12 2014?

$
0
0
Legea referendumurilor, cu eliminarea pragului  de particicipare de 50% din alegatorii inscrisi in listele permanente si introducerea unui nou prag de participare de 30%, va intra in vigoare pe 18 decembrie 2013, asa cum a anuntat domnul Basescu ca ” de-al dracu” o va promulga abia pe 14 decembrie, dupa ce a tergiversat intrarea ei in vigoare vreo 6 luni de la adoptarea de catre Parlament.
Pragul de 30% nu poate fi aplicat timp de un an de la intrarea in vigoare a legii referendumurilor, pentru ca asa a decis CCR.
Totusi, in cursul anului 2014 s-ar putea sa fie nevoie de organizarea unui referendum. Incalca presedintele, indiferent de persoana, grav Constitutia, Parlamentul il suspenda si implicit se organizeaza referendum de demitere.
De ce il preseaza Ponta pe Basescu sa promulge cat mai repede noua lege?
Ca sa cada cât mai repede pragul de 50%! 
Se pune intrebarea  : Cum va fi validat sau invalidat acel referendum careva fi organizat in 2014?

Pragul de 50% nu mai este in vigoare din data de 18 12 2013 iar pragul de 30% intra in vigoare abia pe 18 12 2014.

Solutia vine din documentele Comisiei de la Venetia care nu recomanda instituirea vreunui prag de participare la referendumuri.
Se pare ca domnul Basescu a luat o mare teapa, daca isi inchipuie ca nu poate fi demis, mizând pe neparticiparea romanilor la vot. Trebuie sa scorneasca un nou motiv de contestare la CCR.


Recomandari ale Comisiei de la Venetia, insusite de Consiliul Europei:

Facutele nefacute de SCMD in discursul domnului Dogaru.

$
0
0
Meritele Sindicatului Militarilor Disponibilizati sunt de necontestat in apararea drepturilor militarilor pensionari.
Cu atât mai suparatoare sunt unele alegatii din discursul domnului Dogaru, cuvîntat la recentul CNR al SCMD de la Alba Iulia.
Nu o sa ma arunc in negarea rolului jucat de SCMD in ultimii ani pentru indreptarea legislatiei nedrepte, pentru pensionarii militari, proiectate de regimul Basescu-Boc, asa cum o face  asociatia rezervistilor militari din MApN, dar nu pot trece cu vederea prostiile juridice pe care continua sa le sustina domnul Dogaru in discursul pe care-l puteti citi aici.

Am selectionat doar urmatoarele dezinformari:

„-Abolirea definitiva a "Recalcularii" si compromiterea Legii 119/2010, prin victoria obtinuta in recurs la ICCJ, din 7 ian 2011;  (NM: Actiunea de la Cluj a fost initiata  de un grup de rezervisti nu de SCMD)
·      -Revenirea in cuantum a "ajutoarelor sociale" ale tuturor rezervistilor la nivelul pensiilor militare din 2010, pe intregul an 2011. O revenire care s-a facut insa, din pacate, fara modificari ale legislatiei. (NM: Revenirea la cuantumul din 2010 a fost reglementata prin OUG nr.1/2011)
       -Realizarea in 2012 si recuperarea in ian. 2013 a proiectului Legii pensiilor militare de stat si asumarea sa de catre Guvern prin incredintarea spre rezolvare ministrului Apararii, dl. Mircea Dusa. (NM: Cand si-a asumat Guvernul acel proiect? Ministrul Dusa promoveaza alt proiect)
           -Revenirea, pentru victimele Legii 263/2010 si ale OUG 1/2011 la cuantumurile din decembrie 2010 si anularea pentru acestea, si numai pentru acestea, a "Revizuirii", prin Legea 241/2013.( NM : Legea 241/2013 nu s-a aplicat pensiilor stabilite prin Legea 263/2010)
    -Obtinerea, tot prin Legea 241/2013, in termen de 3 ani, a dreptului de recuperare a sumelor abuziv retinute, anterior datei de 1 oct 2013. ( Nicidecum! Legea 241/2013 se aplica de la 01 10 2013. Nu reglementeaza recuperarea sumelor pierdute in perioada 01 01 2012- 01 01 2013)
        -Definitivarea proiectului Legii pensiilor militare de stat si luarea in calcul a sa, in noul buget pe 2014, actiune in cadrul careia SCMD a conlucrat perfect cu Federatia Sindicatelor Politistilor activi.” ( Stie cineva cum a fost luat in calcul proiectul pensiilor militare in Bugetul pe anul 2014?)

Pensionarii militari petitioneaza pe L 241/2013, CPS a MApN raspunde

$
0
0
 CPS al MApN a considerat ca demersul scris al pensionarului reprezinta o simpla petitie, nu o contestatie.
-Sperantele desarte lansate pe site-ul SCMD de domnul Dogaru, cum ca Legea 241/2013 ar da posibilitatea recuperarii diferetei dintre cuantumul din 2010 si cuantumul revizuit, pe perioada 01 01 2012-01 10 2013, au gasit creduli care s-au si grabit sa ceara plata acelor sume.  
-Mai aveti doar 15 zile la dispozitie pentru a cere revizuirea pensiei potrivit art.2 din OUG nr.1/2011, pe cale necontencioasa. Asta, bineinteles, daca sperati ca, prin revizuire, puteti obtine un cuantum mai mare decât cel cuvenit in decembrie 2010. Altfel nu prea are rostul sa ocupati timpul oamenilor de la CPS. Ba, ar fi un interes! Daca obtineti un cuantum revizuit mai mare, dar mai mic decât cel din 2010, ati putea beneficia mai repede de indexarile punctului de pensie.Nu se stie când se adopta noua lege a pensiilor militare.

 


„Referitor la petitia dumneavoastra adresata directorului Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apararii Nationale, inregistrata la aceasta institutie sub nr. RP…….din data de.........va comunicam urmatoarele: 
In data de 19.07.2013 a fost publicata, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441, Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Acest demers legislativ are drept scop atenuarea impactului social negativ produs de mutatiile care au avut loc in sistemul de pensii militare. Potrivit prevederilor actului normativ susmentionat, incepand cu luna octombrie 2013, persoanele carora le-a scazut cuantumul pensiei prin revizuire au primit pensia in cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010. In acest sens, Casa de pensii sectoriala a emis decizii care au fost transmise fiecarui beneficiar al prevederilor Legii nr. 241/2013.
 In cazul dumneavoastra, in baza Deciziei nr……. din data de…. pentru punerea in plata a drepturilor de pensie in conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2013, vi s-au achitat drepturi de pensie in cuantum brut de…..lei, respectiv….lei cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010 si……lei conform deciziei emise in baza prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare. Precizam insa ca acest cuantum va ramane in plata pana cand suma rezultata din inmultirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual rezultat ca urmare a revizuirii pensiei in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.1/2011 va fi mai mare.

 Mentionam faptul ca atat in conformitate cu legislatia anterioara datei de 01.01.2011 (Legea nr. 164/2011), cat si cu cea actuala (Legea nr. 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice), drepturile de pensie deja stabilite pot fi modificate si platite cu incepere din prima zi a lunii urmatoare celei in care s-a depus cererea, impreuna cu actele nccesare, la organul de pensii. O exceptie de la aceasta regula o constituie dispozitiile art. 2, alin. (2), lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, aprobata prin Legea nr. 165/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora pensiile pot fi revizuite si la cererea beneficiarului, drepturile de pensii revizuite cuvenindu-se de la data de 1 ianuarie 2011, daca cererea de revizuire, impreuna cu toate actele doveditoare, a fost depusa la Casa de pensii sectoriala pana la data de 1 ianuarie 2014. 
 Avand in vedere cele mentionate mai sus, cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010 nu mai poate fi revizuit, neexistand temei legal. 
Mai mult, legea susmentionata nu face referire la plata diferentelor dintre cuantumul pensiei cuvenit in decembrie 2010 si cel platit in baza revizuirii. Prin urmare, solicitarea dumneavoastra in acest sens, nu poate fi solutionata favorabil, fiind lipsita de temei legal
De asemenea, in cazul in care in urma revizuirilor succesive ale drepturilor de pensie au rezultat/vor rezulta sume de recuperat, acestea nu vor mai fi retinute.”

 LOCTIITORUL DIRECTORULUI CASEI DE PENSII SECTORIALE Colonel……

Un udemerist ridiculizeaza propaganda basista si institutiile din sistemul judiciar care i s-au alaturat, amestecându-se in activitatea legislativa

$
0
0
Marton Arpad Francisc
 Marton Arpad, parlamentar udemerist, râde de Codruta Kovessi DNA, ICCJ si CSM pentru ca nu cunosc Constitutia, in actiunea de alaturare propagandei basiste de amestec in treburile autoritatii legislative .
Intreg articolul poate fi citit in Cotidianul.ro 

„Întreg scandalul este unul artificial. Provocat fie de incopetenţa multora, fie de unele interese ale altora. Tot ceea ce s-a votat NU schimbă nimic în domeniul justiţiei legat de cercetarea, urmărirea sau încriminarea unor categorii de persoane. Principalul articol care a generat imensul scandal este cel care scoate pe preşedintele României, deputaţii şi senatorii plus alte persoane de sub incidenţa sensului dat de legea penală definiţiei funcţionarilor publici. Se afirmă de două zile că parlamentarii nu mai pot fi urmăriţi pentru acte de corupţie, că nu mai intră sub incidenţa ANI şi multe alte grozăvenii. Din păcate, trebuie să constat că toţi, absolut toţi cei care s-au pronunţat în aceste zile fie nu ştiu să citească şi să interpreteze un articol de lege, fie nu au citit articolul respectiv până la capăt. Da, un parlamentar nu mai poate fi cercetat, urmărit, condamnat sub titulatura de funcţionar public. Dar el este în continuare cercetat, urmărit şi condamnat conform unor legi speciale, legi care există. Se spune clar în finalul articolului încriminat, este acolo o formulare <<în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea>> . Deci la parlamentari este statutul parlamentarilor care precizează clar când eşti eşti în incompatibilitate, când este vorba de conflict de interese, când şi cum eşti cercetat de ANI, de procurori etc. Deci nu se schimbă nimic. De asemenea, contrar unor declaraţii alarmante, un parlamentar poate fi cercetat pentru trafic de influenţă. Este o infracţiune pentru care poate fi cercetată şi orice femeie de serviciu. Un parlamentar nu poate fi acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu există subiectul material. Un parlamentar face legi. Asta este munca lui. El nu are o fişă a postului.  Dacă face o lege proastă nu intră sub incidenţa abuzului de serviciu.  Articolul în cauză a fost introdus pentru a clarifica o situaţie cerută mai demult de Curtea Constituţională pentru cazurile în care există mai multe interpretări date unor texte legislative. Parlamentarul, ca să mă limitez doar la el, nu este funcţionar public conform legislaţiei care reglementează regimul funcţionarului public. Codul penal utilizează sintagma funcţionar public în alt sens, concret introduce aici toate persoanele care sunt în serviciul public”, ne-a declarat deputatul UDMR, Marton Arpad. 

Procedura de renuntare la judecata, asa cum s-a desfasurat in cazul unei contestatii la deciziile de recalculare/revizuire pensie

$
0
0
Dupa 2 ani de judecata, un contestator al deciziiilor de recalculare si revizuire ale pensiei militare a renuntat, verbal in instanta, la judecata ca urmare a punerii in aplicare a Legii 241/2013.
Contestatorul a avut amabilitatea sa puna la dispozitia site-ului Roarmy230 incheierea de sedinta prin care Tribunalul Bucuresti a luat act de renuntarea la judecata in baza art. 246 al Codului de procedura civila.

Codul pe procedura civila distinge intre renuntarea la judecata si renuntarea la drept.


Sectiunea V- Renuntarea la judecata si renuntarea la drept
Art. 246
Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa. Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel. Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.

Art. 247
In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor. Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel. Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic. Hotararea se da fara drept de apel. Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii. luat act de renuntarea la judecata in baza art. 246 al Codului de procedura civila.

Cine doreste,  poate citi incheierea de sedinta a Tribunalului Bucuresti aici.





Lege de modificare a art.55 si 158 in Legea 263/2010, legea pensiilor, privind grupele de munca pâna in anul 2001

$
0
0
Legea de modificare si completare a L 263, asa cum a fost adoptata de Camera Deputatilor la data de 17 decembrie 2013, forma in care a fost prezentata pentru promulgare.



Noul statut al cadrelor militare, pus in dezbatere pe site-ul MApN

$
0
0
Pe site-ul Directiei pentru Relatia cu Parlamentul si Asistenta Juridica a MApN a fost pus in dezbatere proiectul Legii privind statutul cadrelor militare, gradatilor si soldatilor, cu recomandarea de a formula propuneri pâna pe 29 12 2013.
Noua lege abroga cunoscuta Lege 80/1995

Puteti citi proiectul in format PDF aici 


            Dispozitii referitoare la rezervisti
                                                                      CAPITOLUL VII
                                         DISPOZIŢII SPECIFICE PERSONALULUI MILITAR
                                                           ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE


Art. 97. – (1) Personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, are aceleaşi îndatoriri şi beneficiază de aceleaşi drepturi stabilite prin prezentul statut pentru personalul militar în activitate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, poate păstra calitatea de membru al partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi al sindicatelor din care face parte, fiindu-i interzisă desfăşurarea oricăror activităţi care contravin principiului unităţii de comandă sau ordinii şi disciplinei militare.
(3) Membrii de familie ai personalului militar în rezervă beneficiază, pe timpul cât acesta este concentrat sau mobilizat, de drepturile prevăzute de prezenta lege pentru membrii de familie ai personalului militar în activitate.
Art. 98. – În timp de pace, personalul militar în rezervă poate fi înaintat în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă a obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării/programului de instruire şi a fost propus prin documentele de evaluare a activităţii militare, cel mult până la gradul corespunzător celei mai mari funcţii îndeplinite în activitate sau până la gradul corespunzător funcţiei în care este repartizat în planul de mobilizare.
Art. 99. – (1) Cu ocazia Zilei Naţionale a României, precum şi cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, pentru servicii excepţionale aduse naţiunii prin contribuţia deosebită la promovarea valorilor naţionale, personalul militar în rezervă şi în retragere poate fi înaintat în gradul următor, indiferent de nivelul funcţiilor îndeplinite în activitate sau în care a fost repartizat în planurile de mobilizare.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general de brigadă/similar, maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanţi principali li se poate acorda gradul de sublocotenent, iar caporalilor principali li se poate acorda gradul de sergent.
(3) Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) se realizează prin:
a) decret al Preşedintelui României, pentru ofiţerii cu grade de generali şi amirali, la propunerea conducătorului instituţiei militare sau a structurilor asociative ale personalului militar în rezervă şi retragere constituite potrivit legii, după însuşirea şi promovarea acesteia de către instituţia militară din care au provenit;
b) ordin al conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta, pentru celelalte categorii de personal militar.
Art. 100. – (1) Personalului militar care are o vechime în activitate de cel puţin 15 ani şi s-a distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celui care a adus patriei servicii deosebite, indiferent de vechimea în serviciul militar, i se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.
(2) Personalul militar în rezervă sau în retragere are obligaţia de a nu desfăşura activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ostăşească, atunci când poartă uniforma militară.
(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) conduce la retragerea dreptului de a purta uniformă militară.
(4) Criteriile privind acordarea şi retragerea dreptului de port al uniformei militare, precum şi situaţiile în care personalul militar în rezervă şi în retragere poate purta uniforma militară se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 101. – (1) Personalul militar în rezervă şi în retragere, pensionar militar, are dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) şi are acces, împreună cu familia, la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele militare şi la alte amenajări culturale, recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul militar în rezervă şi în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate cauzată de accidente în serviciu ori boli contactate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.
(3) Membrii familiilor personalului militar în rezervă şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţă medicală în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a).
Art. 102. – Pentru menţinerea legăturii personalului militar în rezervă şi în retragere cu preocupările curente din cadrul instituţiei militare, aceasta organizează acţiuni de informare cu privire la diverse aspecte de interes ale exercitării profesiei militare.
Art. 103. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau în retragere poate beneficia de măsuri de asistenţă postcarieră, în condiţiile prevăzute prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Măsurile de asistenţă postcarieră aplicabile personalului militar trecut în rezervă sau în retragere, sunt: a) consiliere în rezolvarea problemelor specifice;
b) îndrumare în relaţia cu structurile din cadrul instituţiei militare sau cu autorităţile din afara acestora pentru asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor drepturi sau înlesniri ce i se cuvin, potrivit legii; c) măsuri speciale de asistenţă şi solidaritate socială, pentru personalul militar aflat în dificultate din cauza vârstei înaintate sau a stării de sănătate, ori din alte asemenea cauze;
d) alte măsuri, prevăzute de lege.
(3) Măsurile de asistenţă postcarieră se asigură, la cerere, de către instituţia militară, în colaborare cu alte structuri guvernamentale sau neguvernamentale care au atribuţii în legătură cu acest domeniu.


                                                                          CAPITOLUL VIII
                                                     DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 104. – (1) Evidenţa nominală, statistică şi în sistem informatizat a personalului militar în activitate şi în rezervă, metodologia acestei activităţi, în timp de pace şi în timp de război se stabileşte prin ordin al conducătorului instituţiei militare, mai puţin pentru situaţiile reglementate prin lege.
(2) Actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în serviciu şi funcţiile îndeplinite de personalul militar în cadrul instituţiilor militare este fişa matricolă şi/sau, după caz, alte acte cu valoare juridică.
(3) Calitatea de personal militar se dovedeşte prin documente stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 105. - Prevederile prezentei legi referitoare la îndatoriri, obligaţii, interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi se aplică şi studenţilor şi elevilor din instituţiile militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, persoanelor aflate în programele de formare a soldaţilor şi gradaţilor, precum şi celorlalte persoane care îndeplinesc serviciul militar obligatoriu pe timpul stării de asediu, stării de mobilizare şi stării de război.
Art. 106. – (1) Pentru domenii de activitate specifice, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, criteriile şi standardele de performanţă, precum şi condiţiile referitoare la provenienţa personalului militar în activitate se stabilesc prin ordin.
(2) Personalul militar încadrat în structuri din domeniile stabilite potrivit alin.(1), care nu mai îndeplineşte criteriile şi standardele de performanţă poate fi numit într-o funcţie echivalentă sau inferioară celei deţinute prevăzută cu grad cel puţin egal gradului deţinut, în oricare dintre structurile instituţiei militare, sau pus la dispoziţia structurii de management resurse umane a instituţiei militare în vederea încadrării, după analizarea fiecărui caz în parte de către o comisie constituită în acest scop şi după consultarea personalului în cauză, potrivit ordinului conducătorului instituţiei militare.
(3) Numirea în funcţie şi punerea la dispoziţie prevăzute la alin.(2) se realizează prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 107. – (1) Contractele de exercitare a profesiei de cadru militar, respectiv contractele încheiate de către soldaţii şi gradaţii profesionişti, precum şi celelalte angajamente şi contracte încheiate de către personalul militar în activitate cu sau în cadrul instituţiei militare, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la data expirării termenelor pentru care au fost încheiate.
(2) La expirarea termenelor pentru care au fost încheiate contractele prevăzute la alin. (1), ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate stabilesc raporturi de serviciu pe durată nedeterminată cu instituţia militară.
(3) Prevederile art. 27 alin. (2) se aplică inclusiv soldaţilor şi gradaţilor profesionişti trecuţi în rezervă cu cel mult 4 ani înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 108. – (1) Prevederile referitoare la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezervă şi în retragere, pensionari militari, se aplică şi celor aflaţi în plată la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au calitatea de personal militar în rezervă, indiferent de provenienţă, sunt considerate rezervişti în sensul prevăzut la art. 2 alin. (3) lit. a).
Art. 109. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere poate fi angajat, potrivit legii, pe baza documentelor de absolvire a studiilor militare sau a echivalării acestora potrivit nomenclatorului elaborat de instituţiile militare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, cu avizul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(2) Funcţiile îndeplinite de personalul militar în activitate se echivalează cu funcţii civile în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 110. – (1) Categoriile de personal aeronautic din instituţiile militare care desfăşoară activităţi aeronautice militare, îndatoririle şi drepturile acestuia se stabilesc prin lege.
(2) Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condiţiile de menţinere în magistratură, şi celelalte aspecte ale carierei profesionale ale judecătorilor şi procurorilor militari, precum şi relaţiile decurgând din structura ierarhică specifică, în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor judiciare, sunt supuse normelor care reglementează statutul de magistrat.
(3) În exercitarea atribuţiilor profesionale specifice ofiţerilor medici, farmacişti şi subofiţeri sanitari, soldaţilor şi gradaţilor sanitari le sunt aplicabile normele statutului de medic, farmacist şi asistent medical
Art. 111. – (1) În Ministerul Apărării Naţionale, prevederile art. 62 alin. (1), după o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor deveni regulă, fără excepţie. În această perioadă se vor aplica prevederile art. 62 alin. (1) gradual, astfel încât la termenul stabilit să se respecte cu stricteţe obiectivul propus.
(2) Personalul militar în activitate poate îndeplini atribuţiile unei alte funcţii, prin împuternicire sau detaşare, potrivit prezentului statut, numai în cadrul corpului de personal militar din care face parte.
Art. 112. – Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate sau trecuţi din activitate în rezervă ori în retragere, precum şi soldaţii şi gradaţii în activitate, decedaţi, au dreptul la onoruri militare în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 113. – (1) Gradul de plutonier adjutant şef, acordat cadrelor militare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înlocuieşte cu gradul de plutonier adjutant principal.
(2) Gradele de caporal clasa a III-a, clasa a II-a, clasa I prevăzute de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuiesc cu gradul de caporal, cei în cauză beneficiind de salarizare la nivelul gradului de caporal clasa a III-a, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Până la stabilirea salarizării personalului care are gradul de caporal principal, acesta beneficiază de salarizarea la nivelul gradului de caporal clasa I.
Art. 114. – Miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, civili, aflaţi în funcţie în cadrul instituţiilor militare beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grad de general, respectiv de amiral.
Art. 115. – În timp de război, structurile considerate ca făcând parte din zona acţiunilor militare se stabilesc de către Statul Major General.
Art. 116. – Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, parchetele care dispun trimiterea în judecată şi instanţele care judecă personalul militar în activitate pentru infracţiuni în legătură cu serviciul, au obligaţia de a înştiinţa imediat instituţia militară.
Art. 117. – (1) Sintagma cadre militare folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.
(2) Sintagma soldaţi şi gradaţi profesionişti folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la soldaţi şi gradaţi.
Art. 118. – În sensul prezentei legi, familia personalului militar cuprinde soţul sau soţia şi copiii, precum şi persoanele aflate în întreţinerea legală a acestuia.
Art. 119. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Hotărârea Guvernului nr. 106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu completările ulterioare;
d) orice alte dispoziţii contrare.

Bucureşti,


Pentru cititorii acestui blog

Pensiile se indexeaza in ianuarie 2014 potrivit legii 340/2013

$
0
0

  Legea 340/2013, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, prevede urmatoarele referitor la pensii: 

Art. 18.

În anul 2014 valoarea punctului de pensie este de 790,7 lei. 
Art. 19.
În anul 2014 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.  

Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul 2014, fiind adoptata inainte de 31 12 2013,  produce efecte înca de la  01 01 2014 si nu mai este nevoie de OUG pentru indexarea valorii punctului de pensie pe luna ianuarie si pentru indicele de corectie pentru cei care ies la pensie in anul 2014.
In anul 2013 a fost nevoie de emiterea unei ordonante de urgenta, OUG nr.1/12 01 2013, pentru ca bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale au fost adoptate de Parlament abia in luna februarie.   

Ce s-a schimbat la Consiliul Superior al Magistraturii?

$
0
0
Adrian Bordea
Stim ca in aceasta saptamâna s-a schimbat conducerea CSM. Presedinte este judecatorul Adrian Bordea.
Speram ca noua conducere nu va mai fi atât de obedienta fata de Basescu precum Oana Haineala. 
Din primul Comunicat al CSM vedem ca s-a schimbat ceva. Noul presedinte n-a mai asmutit Inspectia Judiciara asupra politicienilor sau a presei, care aduc critici asupra modului cum se efectueaza actul de justitie, ci a decis ca inspectorii judiciari sa verifice fondul criticilor, adica daca sunt ingerinte politice si daca sunt intârziate cercetarile in unele sesizari penale.

07 ianuarie 2014 
 COMUNICAT de PRESĂ
Privind sesizarea Inspecţiei Judiciare în legătură cu afirmaţiile publice recente ale premierului Victor Ponta



Astăzi, 07 ianuarie 2014, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării verificărilor privind eventuala încălcare a independenţei sistemului judiciar, în raport de afirmaţiile domnului prim-ministru Victor Ponta în cadrul emisiunii 'Ora de vârf', difuzată la postul de televiziune 'România TV', în data de 06.01.2014, inclusiv cu privire la celeritatea soluţionării unor sesizări penale.

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 Ingerinte ale lui Basescu s-au exercitat chiar si in ultima sedinta a CSM. Uitati ce-si permite presedintele sa-i spuna Procurorului General, Tiberiu Nita:

Traian Basescu: Dl procuror general, vreau sa stiti ca o sa va mai sun, cand vor fi probleme, pentru ca pana la urma eu v-am numit prin decret. Nu o sa va sun pentru vreun dosar, dar pentru lucruri pentru care am atributiuni, cum este vegherea la buna functionare a statului, o sa va mai sunt.

Tiberiu Nitu: Dar eu nu v-am mai spus sa nu ma sunati.

Traian Basescu: Pai atunci nu va mai plangeti.

Tiberiu Nitu: Dar eu nu m-a plans la televizor.

Traian Basescu: Ba v-ati plans, stiti unde...

In regula, va doresc succes. E ultimul bilant la care am participat.

Indexarea cu 3,76% a pensiilor a intrat in conturile bancare

$
0
0
Fara sa se emita vreo decizie, asa cum pretindeau unii comentatori, indexarea valorii punctului de pensie cu 3,76%, valoare noua de 790,7 lei, s-a produs efectiv, asa cum Guvernul Ponta a stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Cei care detin conturi bancare si acces pe internet la cont au constatat in aceasta dupa amiza ca pensia pe luna ianuarie 2014 a intrat in cuantumul indexat.
La mine indexarea pensiei in plata este pe jumatate. Cealalta jumatate s-a compensat cu diferenta dintre pensia in plata si pensia revizuita.

Decizie de regularizare, de 160 milioane lei, emisa in luna decembrie 2013, urmare a respingerii contestatiei la Decizia de revizuire a pensiei

$
0
0
 Judecatorii din Constanta nu si-au compromis cariera profesionala. Au respins, fara ezitare, cererile exprese de emitere a unor decizii de pensie in baza Legii 164/2001, abrogata.

Curtea de Apel Constanta

Nr.unic (nr. format vechi) :2811/118/2012
Data inregistrarii09.01.2013

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERERecurent Reclamant - Reprezentant legal
RADU N.C.Recurent Reclamant
CASA DE PENSII SECTORIALĂ A SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢIIIntimat Pârât
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢIIIntimat Pârât

 09.04.2013Ora estimata: 9:00
Complet: Completul 4 RECURS CM şi AS
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: DECIZIA CIVILĂ NR.172/AS Respinge recursul ca nefondat. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9.04.2013. MB. (MP).
Document: Hotarâre  172/2013  09.04.2013


Tribunalul Constanta

01.10.2012Ora estimata:
Complet: L.M.6
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt:
Respinge excepţia prematurităţii invocată de pârâţi. Respinge contestaţia formulată de reclamantul Radu N. C. în contradictoriu cu pârâţii Serviciul Român de Informaţii şi Casa de pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, împotriva deciziei de revizuire a pensiei nr. 86588/23.02.2012 şi Hotărârea nr. 955/10.04.2012, ca nefondată. Respinge cererea de obligare a pârâţilor la emiterea unei decizii de pensie de serviciu în temeiul Legii 164/2001 ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi 01.10.2012.


Document preluat de pe site-ul lui Gourcha

Asociatia cadrelor militare in rezerva din MApN cere, in instanta, desfiintarea Sindicatului militarilor disponibilizati

$
0
0
 Pentru a analiza daca ANCMRR poate sa aiba succes in demersul sau juridic este bine sa vedem cine poate exercita o actiune civila,  asa cum cere Codul de procedura civila.
Asociatia consiliata de comandorul diplomat CA are capacitate procesuala dar nu prea are calitate procesuala activa in aceasta cauza si nu ar cam avea un interes, in afara de cel de a nu mai fi umilita de actiunile SCMD .

Aplicarea legii de procedură civilă
 Art. 32
Condiţii de exercitare a acţiunii civile 
 (1) Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: 
 a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii; 
 b) are calitate procesuală; 
 c) formulează o pretenţie; 
d) justifică un interes.

Art. 33
Interesul de a acţiona Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.
 Art. 36
Calitatea procesuală
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.






Norocosii cu pensii militare acordate prin hotarâri judecatoresti ataca la CCR revizuirea pensiilor militare recalculate prin Legea 119/2010

$
0
0
Mostra de Sentinta judecatoreasca ilegala
Cîteva sute de pensionari militari, indeosebi din judetul Arges, au gasit ingaduinta la Tribunalul Arges care, in urma contestatiilor formulate la deciziile de recalculare a pensiilor militare, potrivit Legii 119/2010, a decis nu numai anularea deciziilor ci si mentinerea in plata a pensiei anterioare, calculata conform abrogatei Legi 164/2001.
Deoarece Guvernul Boc a emis pe 26 ianuarie 2011 OUG nr.1/2011, prin  care a dispus revizuirea tuturor pensiilor militare recalculate, fie si partial, pe baza salariului mediu pe economie, inclusiv a pensiilor stabilite prin hotarâri judecatoresti, Casele Sectoriale de Pensii nu au mai atacat cu recurs sentintele date de unele instante judecatoresti,  procedând la emiterea de decizii de revizuire, in conformitate cu art. 20 al Anexei 3 a OUG nr.1/2011, cu aplicabilitate de la 01 01 2011.
Potrivit art. 4 din OUG nr.1/2011, au ramas nerevizuite doar pensiile recalculate in intregime pe baza veniturilor reale.
Se pune intrebarea: ce valoare mai au sentintele judecatoresti date cu incalcarea legii, cu toate ca ele au ramas definitive si irevocabile prin neatacarea lor cu recurs?
Mutatis mutandis, raspunsul l-a dat ICCJ in Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013 pronuntata in RIL promovat de Procurorul General ca urmare a aplicarii neunitare de catre instante a Legii 119/2010:

 „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, stabileşte că sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute de art. 1 lit. c)–h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reţine puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.”

Se observa ca au ramas fara putere de lucru judecat hotarârile irevocabile care au anulat deciziile emise de casele de pensii in aplicarea Legii nr. 119/2010 si au mentinut cuantumul pensiei anterioare,  chiar daca OUG nr. 59/2011 nu are un art. 20 ca OUG nr.1/2011.
 Legal, aceasta categorie de pensionari, cu hotarâri judecatoresti pronuntate in baza legii 164/2001, ar fi trebuit sa primeasca in plata, incepând cu 01 01 2012, pensii in cuantumul stabilit prin deciziile de revizuire... si in situatiile in care au contestat aceste decizii.
Cei care le asigura asistenta juridica au ridicat exceptii de neconstitutionalitate, unii la Tribunalul Arges, altii la Curtea de Apel Pitesti, vizând art. 4 din OUG nr.1/2011 si art.20 din Anexa 3 a aceleiasi ordonante.
Tribunalul a fost mai darnic si  a sesizat CCR. Curtea de Apel Pitesti a considerat prin Incheiere de Sedinta ca nu e cazul sa sesizeze CCR. Incheierea a fost atacata la ICCJ care, pe 14 ian. 2014, a decis ca, totusi, CCR trebuie sa se pronunte pe exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de contestatari.
I.C.C.J./14.01.2014:"Dispune sesizarea Curtii Constitutionale, în legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr.165/2011, (fosta OUG nr.1/2011) si a dispozitiilor art. 20 din Anexa nr. 3 a aceluiasi act normativ, exceptie ridicata de recurentii contestatori. Irevocabila."

Continutul celor doua articole  contestate:
 Art. 4
Pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare raman in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii.
Oare de ce ar fi neconstitutional acest articol?

 Art. 20  din Anexa 3
Pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010, ale caror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata se revizuiesc, dupa caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.

Si Tribunalul Arges da sentinte conforme recomandarilor ICCJ in revizuirea pensiilor

$
0
0
In  dosarul Nr.unic (nr. format vechi) :1124/46/2013, Tribunalul Arges, cel care a dat mai multe sentinte prin care a ignorat prevederile Legii 119/2010 si ale OUG nr.1/2011 si a aplicat dispozitiile unei legi abrogate, cel care a fost atât de apreciat pentru ca in sedinta din 20 11 2013 a admis cererea de sesizare a Curtii Constitutionale  cu exceptia de neconstitutionalitate a OUG nr.1/2011, a respins, pe fond, in sedinta  din 08 01 2014, contestatia impotriva Deciziei de revizuire a pensiei, emisa de Casa de Pensii Sectoriala a MAI.

I. C. DANIELAContestator
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELORIntimat
CASA SECTORIALA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRETIEI SI INTERNELORIntimat
COMISIA DE CONTESTAŢII PENSII DIN CADRUL MAIIntimat
08.01.2014
Ora estimata: 08:30 Complet: C1-AS-FOND Tip solutie: Respinge cererea Solutia pe scurt: Respinge contestaţia. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 08 ianuarie 2014, la Tribunalul Argeş - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Document: Hotarâre 22/2014 08.01.2014

20.11.2013
Ora estimata: 08:30 Complet: C1-AS-FOND Tip solutie: Încheiere Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de reclamant. În temeiul disp. art. 29 alin. (4) din Legea nr.47/1992 republicată dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 1/2011 (aprobată prin Legea nr. 165/ 2011)în raport de disp. art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1 şi 2, art. 73 alin. 1 şi 3 lit. p, rap. la art.76 alin. 1 şi 2 din Constituţie. Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2013, la Tribunalul Argeş-Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. Document: Încheiere de şedinţă 20.11.2013
Viewing all 3585 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>