Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3578 articles
Browse latest View live

Superbeneficiari ai L 164/2001 si ai L 241/2013, pe judete si sectoare

$
0
0
Acum, privind datele de mai jos, realizam de ce domnii din conducerile structurilor asociative, majoritatea beneficiari ai Legii 241/2013, nu doresc recalcularea pensiilor in cazul adoptarii unei noi legi a pensiilor militare. Nici cu 80% din baza de calcul n-ar putea ajunge la pensiile astronomice pe care le-au primit potrivit modului de calcul al Legii 164/2001.
Cum a fost posibil ca unii sa primeasca o pensie militara de 7000-10 000 lei, iar pe legea contributiva sa nu realizeze nici macar 3 puncte de pensiei?
Acest articol va ajunge pe masa dc lucru a Premierului pentru a dispune verificarea, de catre un organ independent de MApN, a modului de calcul al acestor pensii.
Sa vada si dânsul ce anomalii a restabilit prin legea reintregirii pensiilor pentru militari, L 241/2013.
Si sa constate ca,  pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.
Sursa de informare   AICI


Nr.dosar      Pensie bruta       Pensie bruta        Procent       Diminuare       Diminuare     Jud/Sect  
                   pe L 164/2001      pe L 119/2010    dimunuare       Bruta              Neta


03553620       12437                     4911                   60,513                  7526              5975
03554561         5472                     3005                   45,084                  2467              1958
04553172         8487                     5595                   34,076                  2892              2296
04553175         5667                     2846                   49,779                  2821              2239
04553778         8947                     3750                   58,087                  5197              4125
06551132         5472                     2596                   52,558                  2876              2283            
08554492         5783                     3128                   45,910                  2655              2108      
14557535         9300                     5936                   36,172                  3364              2671      
14559355         7328                     3262                   55,486                  4066              3227
16552293         5667                     3147                   44,468                  2520              2000    
20551471         9158                     2948                   67,810                  6210              4929      
24553182         4796                     2186                   54,420                  2610              2072      
24553575         5411                     2254                   58,344                  3157              2506
25550647         7537                     2185                   71,010                  5352              4247      
25550707         7267                     1888                   74,020                  5379              4269
28552848         4957                     2296                   53,682                  2661              2112      
30553902         7012                     2185                   68,839                  4827              3831      
36556095         4327                     1869                   56,806                  2458              1952      
36556618         7486                     3775                   49,573                  3711              2946
36557048       10615                     5871                   44,691                  4744              3766
37551077         6167                     2540                   58,813                  3627              2880      
40552389         5472                     2778                   49,232                  2694              2139        
51555014       14633                     6915                   52,744                  7718              6127  SEC I
51555837         7317                     3197                   56,307                  4120              3271
51556211       11038                     4330                   60,772                  6708              5325
51556286         9585                     4000                   58,268                  5585              4434
51556519       15743                     5532                   64,861                 10211             8105
51556634         5177                     1759                   66,023                   3418             2713
51556781       16277                     6959                   57,246                   9318             7397
51556835         8670                     4665                   46,194                   4005             3179
51556967       14462                     4343                   69,970                  10119            8033
51556975         5168                     1961                   62,055                    3207            2546
51556982         5195                     2375                   54,283                    2820            2239
51557040       10929                     4482                   58,990                    6447            5119
51557044         5644                     2100                   62,792                    3544            2814
51557101         6330                     3262                   48,468                    3068            2435
51557312         6862                     2269                   66,934                    4593            3646
51557372       26985                   11756                   56,435                  15229          12089
51557376       11058                     3179                   71,252                    7879            6255    ?
51557455         7955                     3501                   55,990                    4454            3535
51557491         4320                     1575                   63,542                    2745            2179     ?
51557525         9199                     5117                   44,374                    4082            3240
51557543         5177                     1759                   66,023                    3418            2713     ?
51557593         7720                     3922                   49,197                    3798            3015
52554056       10765                     2796                   74,027                    7969            6326 SEC II   ??
52554878       10013                     4139                   58,664                    5874            4663
52554879         7908                     4675                   40,883                    3233            2566
52554895         7106                     3827                   46,144                    3279            2603
52555220        10721                    3844                   64,145                    6877            5458
52555239          6632                    3538                   46,653                    3094            2456
52555272          7651                    4514                   41,001                    3137            2490
52555405          5868                    2661                   54,652                    3207            2545
52555467        13836                    3735                   73,005                  10101            8018         ??
52555500        13235                    3204                   75,791                  10031            7962         ??
52555918        14615                    4725                   67,670                    9890            7850         ??
53554938        11963                    4402                   63,203                    7561            6002  SEC III
53554942          8457                    4980                   41,114                    3477            2760
53554978          9551                    3625                    62,046                   5926            4704
53554990          8694                    3641                   58,121                    5053            4011
53555072        12572                    8372                   33,408                    4200           3334
53555105        13973                    4612                   66,993                    9361           7430    ?
53555106          7128                    1903                   73,302                    5225           4148    ?
53555114        13973                    5020                   64,074                    8953           7106    ?
53555602        10001                    5474                   45,265                    4527           3594
53555618          8679                    3650                   57,944                    5029           3993
54554414          6340                    2442                   61,483                    3898           3093   SEC IV
54555173        13961                    4996                   64,215                    8965           7116     ?
54555274          5209                    2228                   57,228                    2981            2367
54555283          7971                    3617                   54,623                    4354            3457
54555534          9416                    3863                   58,974                    5553            4407
54555674          7648                    3786                   50,497                    3862            3065
54555712          7983                    2983                   62,633                    5000            3969
54555835          8522                    4864                   42,924                    3658            2904
54555836          8691                    3534                   59,337                    5157            4093
54555862          4760                    1558                   67,269                    3202            2542
54555950          4576                    2174                   52,491                    2402            1907
54556300          5512                    1708                   69,013                    3804            3020
55554810        11696                    4529                   61,277                    7167           5690   SEC V  ?
55554927        14024                    4841                   65,481                    9183            7290
55555851        12216                    6824                   44,139                    5392            4280
55555857          7794                    4929                   36,759                    2865            2274
55555939          6965                    4212                   39,526                    2753            2186
55556253        11946                    4499                   62,339                    7447            5911
55556268        13961                    5080                   63,613                    8881            7049
55556419        11449                    3559                   68,914                    7890            6263
55556615        13803                    6333                   54,119                    7470            5930
55556706        11347                    2904                   74,407                    8443            6702
55556771        11449                    3887                   66,049                    7562            6003
55556902        11993                    4884                   59,276                    7109            5643
55556903        11818                    5403                   54,282                    6415            5092
55557086        10982                    6069                   44,737                    4913            3901
55557241          3991                    1461                   63,393                    2530            2008
55557291          6561                    2466                   62,414                    4095            3251
55557421          4298                    1642                   61,796                    2656            2108
55557442          5310                    2105                   60,358                    3205            2544
55557761          5647                    3039                   46,184                    2608            2070
55557793          4817                    1871                   61,158                    2946            2339
56558135          6914                    3046                   55,944                    3868            3071 SEC VI
56558445        14408                    5954                   58,676                    8454            6710
56559790        13965                    4133                   70,405                    9832            7804
56560647          8679                    5363                   38,207                    3316            2633
56560798          9556                    3122                   67,329                    6434            5107
56560799          5970                    2962                   50,385                    3008             2388
56560803          7904                    2109                   73,317                    5795             4600
56560817         13961                   5412                   61,235                    8549             6786
56560896           4421                   2104                   52,409                    2317             1840
56561080           6846                   2180                   68,157                    4666             3704
56561303           5633                   1037                   81,591                    4596             3651
56561339           9966                   3824                   61,630                    6142             4875
56561377           9899                   3863                   60,976                    6036             4791
56561390            9953                  2626                   73,616                    7327             5816
56561524          11093                  4343                   60,849                    6750             5359
56561567          11847                  4842                   59,129                    7005             5560
56561658           5294                   2372                   55,195                    2922             2320
56561852           8393                   3911                   53,402                    4482             3557
56562028         11050                   6286                   43,113                    4764             3781
56562288           5280                   2285                   56,723                    2995             2378
56562335           8113                   4079                   49,723                    4034             3202
56562353           5886                   3201                   45,617                    2685             2131
56562359           7103                   3005                   57,694                    4098             3252
56562373           4828                   1792                   62,883                    3036             2410
56562490           6065                   2230                   63,232                    3835             3044
57550865           3973                   7053                   49,524                    6920             5492
57551086           7655                   4504                   41,163                    3151             2502
 57551135          6335                   3651                   42,368                    2684             2131

Dupa cum se vede in tabelul intocmit de @Trofin, din cele 7553 de pensii care scad, majoritatea -95% - scad prin recalculare pe L 119/2010 si se reintregesc pe Legea 241/2013 cu sume cuprinse intre 400-1400 lei,

Având in vedere ca prin actualizarile din anii 2013,2014,2015 valoarea fiecaruiu punct de pensie a crescut cu 100 lei, o buna parte din aceste pensii reintregite au cuantumul depasit de pensiile contributive, intrând si ele procesul de actualizare anuala.
-O pensie contributiva bruta de 2000 lei, 3 puncte de pensie, in 2010, a crescut cu 300 lei
-O pensie contributiva bruta de 3000 lei, 4 puncte de pensie in 2010, a crescut cu   400 lei
-O pensie contributiva de 4000 lei, ~ 6 puncte de pensie in 2010, a crescut cu aproape 600 lei.
-O pensie contributiva bruta de 5000 lei ~7 puncte de pensie in 2010, a crescut cu aproape 700 lei.

15) Tabelul cu distributia pensiilor ale caror cuantumuri cresc / scad, pe intervale de crestere /scădere poate fi urmarit AICI

OBSERVATIE: Majoritatea pensiilor care scad dupa recalculare/revizuire , scad cu sume cuprinse intre 400 si 1400 lei  (95,64%).


Inmadulare reusita

$
0
0

Stiri pe surse.ro
O echipă de medici din Africa de Sud a declarat, cu o intarziere de trei luni,  ca a efectuat prima operatie reusita de transplant de penis, informeaza  20minutes.fr 
"Sunt privilegiat să fi participat la acest prim transplant de succes din lume", a declarat profesorul Frank Graewe, șef al departamentului de chirurgie reconstructiva la Universitatea din Stellenbosch (Sud-Vest).
Organul transplantat pacientului din Africa de Sud, de 21 de ani, a revenit după trei luni la  toate funcțiile urinare și reproductive ale corpului său, a declarat profesorul Graewe.
Penisul ii fusese amputat în urmă cu trei ani dupa o infecție provocată de o circumcizie slab realizată, într-o ceremonie tradițională africană.
Tânărul a fost operat pe Cape Tygerberg Spitalul timp de nouă ore, la 11 decembrie. Penisul a fost luat de la un donator decedat.
"Am dovedit că a fost posibil. Putem da cuiva un corp la fel de bun cum a fost cel pe care l-a avut inainte", a spus profesorul Graewe într-o declarație.
Acest lucru va avea un ecou foarte special în Africa de Sud, tara in care acest tip de accident în timpul ceremoniei de inițiere este destul de comun.
Circumcizia tradițională, preputul brut ablatie, apare de obicei in adolescenta tarzie, în mai multe culturi din Africa de Sud, după o perioadă de inițiere..
"Un test de stoicism si de curaj", a declarat decedatul președinte sud-african, Nelson Mandela, în memoriile sale.
În fiecare an, țara deplânge o serie de morti si mutilati din cauza circumciziei.
Între 2008 și 2013, 486 de tineri au murit ca urmare a acestor ritualuri de trecere la maturitate, de obicei, din cauza unei infecții sau gangrene consecutive la circumcizie.
Unii au supraviețuit dar sunt mutilați pe viață.
"Exista o nevoie mai mare de acest tip de operațiune în Africa de Sud decât oriunde altundeva în lume", a recunoscut profesorul Andre van der Merwe, membru al echipei chirurgicale și șef al departamentului de urologie la Stellenbosch.
"Scopul nostru a fost ca penisul transplantat să devină complet funcțional, după doi ani, și suntem foarte surprinși de această recuperare rapidă", a spus despre pacientul lui.
"Pentru un tânăr de 18 sau 19 de ani, pierderea de penis poate fi un traumatism profund", a spus profesorul. La aceasta varsta, victima "nu are forta si capacitatea de a gestiona psihologic un asffel de traumatism. Au fost raportate sinucideri in randul tinerilor. "
Adresându-se presei, profesorul van der Merwe a spus ca "eroi" ai acestei povești au fost donatorul și a familia sa.
"El a salvat multe vieti, deoarece au dat inima, plamanii, rinichii, ficatul, pielea, corneea și penis", a explicat el.

Partidul rezervistilor, un viitor partid radical antisistem?

$
0
0
Un grup de rezervisti, comandori, transmisionisti si un sociolog militar, propun militarilor in rezerva infiintarea unui nou partid care sa actioneze „ pentru a elibera România şi pe noi din marasmul economico-social”
Din cele câteva idei care transpar in Apelul de initiativa, ar fi un partid antisistem, de tipul stângii radicale din Spania „Podemos” si „Syriza” din Grecia. Propune inlaturarea ordinii constitutionale prin care România a aderat la NATO si UE si adoptarea unei noi Constitutii reparatorii(n.m.-??). Textul Apel ne indruma spre o Miscare pentru Constitutia Cetatenilor, pentru a intelege ce ordine constitutionala vor ei sa insistuie.
Cu ideile extremiste ale unuia dintre initiatori, cititorii acestui blog, precum si ai blogului PLANO10, s-au intâlnit deseori. Ma refer la Lt. C-dor (rez)  aviatie, Kis Viorel, semnatar de comentarii sub numele de @tigri2.
De pe contul Facebook al initiatorului Kis Viorel

                                                                         APELUL
Comitetului de iniţiativă pentru înfiinţarea
 PARTIDULUI NAŢIONAL “PENTRU PATRIE” 

Către toţi militarii în rezervă şi în retragere din structurile
Sistemului Naţional de Apărare din întreaga Ţară

DRAGI CAMARAZI ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE !

     Ne adresăm tuturor rezerviştilor din Sistemul Naţional de Apărare, fie  indivizi, fie membri în alte forme de asociere civică în care am fost obligaţi a ne înscrie pentru a ne apăra drepturile.
    Dorim ca acest apel sa fie o chemare la unitate de acţiune pentru a elibera România şi pe noi din marasmul economico-social în care am fost aruncaţi. Am trăit, un coşmar de un  sfert de secol cu speranţe năruite.. 
    Când s-au dus anii ?! Suntem mai săraci, mai vîrstnici, dar am rămas lucizi... Statul e  bolnav, iar firava economie este mereu în recesiune; zi de zi sute de firme falimentează, investiţiile scad vertiginos, capitalismul autohton şi democraţia românească par a nu se adecva intereselor poporului roman. 
     La 25 de ani de la Revoluţie, România nu a atins standardele aşteptate. Nu a devenit nici “tigru”economic şi nici democraţie autentică.. Cine a împiedicat dezvoltarea şi progresul ? Nu veţi găsi răspunsuri pe reţelele de socializare. Cauza stă în lipsa capacităţii şi valorilor trebuitoare unei clase politice româneşti parcă ruptă de popor şi neiubitoare de ţară!
     În 1989, infrastructura industrială situa România între primele 10 ţări din Europa.
     Exista platforma “Pipera”, creată de francezi, unde se construiau calculatoare; autocamioanele şi autobuzele fabricate la Braşov şi Bucureşti erau patente germane; avioanele Rombac erau construite în ţară cu motoare  cumpărate de la englezi; locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elveţian; la Reşiţa se fabricau motoare de vapoare după licenţa Renk din Germania; Centrala nucleară de la Cernavodă provenea din Canada. Cum să nu fim nostalgici, că atunci ajunsesem la o integrare acceptabilă cu economiile mari ale lumii iar acum aproape că nu contăm.Atunci România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone.  Doar două ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi aerospaţială.
Acum totul s-a distrus. Nu a existat o viziune  a  dezvoltării, ci doar una a distrugerii. Misiunea de distrugere a fost îndeplinită de guvernanţi ca într-o teorie a conspiraţiei, cu exces de zel.
     Uniunea Europeană, creată pe baza unei comunităţi economice a cărbunelui şi oţelului,  nu putea primi o Românie cu industrie  siderurgică, de 14 milioane tone de oţel. A trebuit lichidată, ca un “bonus” pentru admiterea în UE. 
    Au apărut din senin ca să ne ofere ajutor Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi multe societăţile de consultanţă străine, care mai degrabă au dictat decât să ajute, iar politicienii şi guvernele au promovat interese cu origine necunoscută. Practic, economia naţională a fost oferită pe tavă, fără nici o logică şi fără a se spune, cel puţin, că este cadou sau pradă de război, celor care, chipurile, au făcut “lobby” pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Ne-au impus condiţii înjositoare pentru a ne accepta în lumea lor cea “bună”, iar noi, naivi, am crezut în promisiuni, am îndeplinit cerinţele şi ne-au acceptat. Dar cu ce preţ ! Curând nu vom mai avea nimic al nostru…
     Ne-au răsturnat sistemul tradiţional de valori, ne-au decimat Armata, ne împresoară Biserica, simbolurile noastre naţionale de unitate sunt atacate în mod agresiv. Ne-au transformat în“servitori europeni”. Pe noi care am dat omenirii repere de spiritualitate şi care încă rezistăm, întregiţi, în timp ce în jurul nostru se destramă valori şi foste imperii...           
    Aşa nu se mai poate!   Globalizarea nu ne este favorabilă.  Este timpul să ne trezim! 
    Trebuie schimbat drumul ţării, nu ne putem lăsa soarta pe mâinile oligarhilor şi asasinilor economici. Totul trebuie schimbat  din temelie.       
    Trebuie s-o luăm de la capăt, de acolo de unde, rătăcindu-ne, am ajuns în pustiul în care ne zbatem acum. Temelia schimbării trebuie să fie o Constituţie reparatorie, care să consfinţească postura noastră de popor liber şi suveran, stăpân pe destinul său, pe bogăţiile subsolului şi rodnicia pământului cu care l-a dăruit Dumnezeu. 
     O Constituţie în care statul să fie un instrument prin care poporul îşi exercită pe deplin suveranitatea, un simplu administrator al intereselor şi avuţiei poporului. Un stat care să respecte proprietatea, să cinstească şi să stimuleze munca social-utilă, să ofere tuturor cetăţenilor săi drepturi egale şi să le apere liniştea şi tihna.            
     În ce priveşte Constituţia, câţiva dintre noi ne-am alăturat Mişcarii pentru Constituţia Cetăţenilor, si am participat la proiectarea unei Constituţii  prin care vrem să facem din România un stat modern şi prosper, administrat după cele mai eficiente principia economice, un stat în care toţi cetăţenii apţi şi dornici de muncă să fie acţionari. Aştepăm în continuare şi opiniile voastre.   
    
DRAGI CAMARAZI !
   Cei mai mulţi dintre noi n-am făcut politică. N-am guvernat, nu ne-am îmbogăţit, 
ne-am adus în mod substanţial contribuţia la mersul treburilor în societate – dar, ce folos, ţara se scufundă, iar de la clasa noastră politică nu e nădejde de redresare.
   Am ajuns în situaţia când noi trebuie să implementăm schimbarea. 
   Nu o putem face singuri, fără susţinerea şi implicarea directă a concetăţenilor. 
De aceea ne adresăm vouă, stimaţi camarazi !
     Vom deveni astfel mulţi - atât de mulţi încât să putem bloca erorile şi nepriceperea, dacă nu chiar reaua voinţă, ale actualilor guvernanţi  care ne împing spre distrugere.
Dragi camarazi, am fost sacrificaţi şi aruncaţi din 
Breasla Apărătorilor de Ţară pentru ca Armata Ţării 
“să poată încăpea pe un stadion”, 
ca statul să rămână fără apărare şi pentru ca mulţi dintre cei ce au guvernat în acest sfert de secol să-şi poată vedea în linişte de afacerile lor oneroase şi de trădarea acestei Naţii !
        
    Noi, am ajuns “pensionari nesimţiţi”! Încercările generoase ale unor lideri rezervişti de a redresa situaţia prin acţiuni sindicale sau ale asociaţiilor pe care le coordonează s-au dovedit insuficiente.
     Stimati camarazi, a sosit clipa sa ne unim forţele şi să ne luăm soarta în propriile mâini ! 
     De aceea facem apel la toţi Românii care încă mai spera la o Românie Curată, Prosperă şi Demnă, Admirată şi Respectată de partenerii europeni, la toţi cei care cred că îşi pot aduce contribuţia la constituirea unui Partid pentru salvarea Ţării şi a Neamului Românesc,  să ni se alăture !
Cadrele militare în rezervă şi în retragere iniţializează configurarea unui nou partid politic ai cărui membri să reprezinte în adevăratul sens al cuvântului interesele sociale, economice, politice, cultural şi de orice altă natură licită ale românilor .
      Denumirea partidului, statutul, orientarea, doctrina şi programul de guvernare constituie tot atâtea obiective ale acestui grup. Acţiunile sunt în plină derulare.

Dragi camarazi,
PARTIDUL NAŢIONAL “ PENTRU PATRIE !” 
vă aşteaptă !

Pentru a deveni un partid credibil şi puternic şi pentru a ne face impuse ideile şi punctele de vedere în Parlament, vă reamintim că, este nevoie de câteva sute de candidaţi pentru Parlament şi câteva zeci de mii pentru alegerile locale. 
De unde îi vom lua?
Ce să căutăm în alegeri fără liste complete în toate localităţile?
Avem nevoie ca în fiecare localitate să găsim câte un camarad, cinstit, corect, respectat de oameni care, să organizeze o filială şi să conducă “Oastea cea mare”.

LUPTÂND  ÎMPREUNĂ, VOM ÎNVINGE  !
SERVIM PATRIA !

Comitetul de iniţiativă:
1.Lt. Col ( rez.) ing. radiolocaţie ARNICERU VIOREL
Mail : arniceru_v@yahoo.com
2.Col. ( rez.)  ing. transmisiuni CEAUŞU  GHEORGHE
Mail :  ceausu.gheorghe@yahoo.com
3.Lt. C-dor. ( rez.) aviaţie KIS  VIOREL  
Mail :  tigri_kaki@yahoo.com,   
 4.Col.( rez.) art. şi R.A.A. GLIGOR  VIOREL
Mail : viorel_gligor@yahoo.com
5.Col. (rtrg.) prof. univ. dr. în sociologie militară  TRAN  VASILE
Mail : tranvasile10@gmail.com
6. maior ( rez.) topogeodezie VLAD VALERICĂ
 Mail : vlad.valerica@yahoo.com

Lung îi drumul DNA

$
0
0
Base inaugureaza mâine drumul spre DNA.


Lung ii drumul DNA,
Fac orice sa ajung la ea
Leano, Leană,  Leana mea.
Trucaj; fata lui Base pe trupul lui Gigi, incatusat

Cine convinge SCMD sa elimine art. 111 din Proiectul Legii pensiilor militare?

$
0
0

Scrisoare deschisa parlamentarilor Romaniei

Subiect: Proiectul Legii pensiilor militare de stat

Doamnelor si domnilor deputati si senatori,
Ne adresam dvs. deoarece, pe de o parte, Parlamentul este, constitutional, unicul reprezentant al poporului, iar pe de alta parte pentru ca actualul spectacol procuratorial risca sa lase Guvernul fara membri si partidele fara conducere.
Categorie socio-profesionala aparte, dintotdeauna in Romania moderna, cu legi specifice pentru atributii si privatiuni specifice, militarii si politistii au avut cel mai mult de suferit in urma haosului legislativ produs in sistemul de pensii de Guvernarea Basescu-Boc. Ni s-a inventat o inexistenta contributie la Casa Nationala de Pensii, noi contribuind in propriul sistem, am fost asimilati ca rezervisti, in mod aberant asistatilor social, iar haosul generator de grave discriminari intre noi, continua. Suntem la ora actuala, sub incidenta a zece legi contradictorii, care adancesc an de an discriminarea. Este motivul pentru care luptam pentru uniformizarea legislativa si revenirea la normalitate, printr-un Proiect al Legii pensiilor militare de stat.
Elaborat in cursul anului 2012, printr-un efort comun al specialistilor structurilor active din Armata, Interne si servicii, dar si din sindicate si ONG-uri, acesta a fost tergiversat din ratiuni politicianiste, de diversi responsabili ai Guvernelor Ponta, pana la inceputul anului in curs, cand, din inititiva ministrilor de resort si a secretarilor de stat, inclusiv din ministerele Muncii si Finantelor, definitivarea proiectului a fost efectuata in comun de reprezentantii celor doua componente ale sistemului - cea activa si cea in rezerva. Din punctul dvs. de interes, luand in calcul activii, rezervistii si familiile lor, actualul proiect rezolva, fara a aduce atingere bugetului, problemele la circa 1 milion de votanti stabili.
Pe data de 12 februarie a.c., proiectul trebuia sa se intoarca la Comisia de munca a Camerei Deputatilor, unde, avand toate avizele, urma sa fie introdus la dezbateri. Nu a ajuns iar presedintele acestei Comisii a fost schimbat. Drept urmare, vi-l trimitem direct, atentionand ca a fost unul dintre proiectele societatii civile cu influenta decisiva asupra rezultatului alegerilor din 2012, dar si a celor din noiembrie 2014. Celelalte, sustinute de societatea civila, vi le vom semnala la momentul oportun, cu accent pe aberanta OUG 95/2014 care ii discrimineaza din nou pe militari, proclamand revolutia incheiata pe 22 dec. 1989 la orele 12.00.
Asigurandu-va de dorinta noastra sincera de a coopera in interesul Romaniei cu toti politicienii responsabili, va transmitem rugamintea, inclusiv in numele tuturor camarazilor decedati intre timp, de a sprijini acest act de normalitate si de dreptate istorica, asumandu-vi-l ca initiativa legislativa, indiferent de culoarea dvs. politica, in scopul dezbaterii cu celeritate.
Va prezentam:

  1. Proiectul Legii pensiilor militare de stat.
  2. Expunere de motive propusa de SCMD.
Cu multumiri anticipate,

PRESEDINTELE SCMD,

ICCJ-Astazi, Sentinta in dosarul „Case pentru generali”

$
0
0
Evz- Dobritoiu



AMÂNA pentru a treia oara SENTINTA PENTRU 23 MARTIE




ICCJ



Numărul dosarului: 
4426/1/2013





Numărul vechi al dosarului: 
-
Data formării dosarului la ÎCCJ: 
04.09.2013
Data inițială a dosarului: 
04.09.2013
Materia juridică din care face parte obiectul dosarului: 
Penal
Secție: 
Secţia Penală
Obiectul dosarului: 
infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000)
Obiectele secundare ale dosarului: 
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.), abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 C.p.), abuz în serviciu în formă calificată (art.248 ind 1 C.p.), falsul intelectual (art. 289 C.p.), uzul de fals (art. 291 C.p.), falsul în declaraţii (art. 292 C.p.)
Stadiul procesual: 
Fond
Stadiul procesual combinat: 
-
Părțile din dosar: 
  • TRAIAN PIGUI - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • ŞERBAN FLOAREA - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • DOBRIŢOIU CORNELIU - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • RADICI FRANCISC - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • NĂSTASE CONSTANTIN - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • MEDAR SERGIU TUDOR - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • ROTARU GHEORGHE - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • GONCIARUC GHEORGHE - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • VIZITIU IONEL - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 20.02.2014
  • DUŢĂ CORNELIU - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • MATEI MIHAELA - Inculpat
    Data emiterii ultimei comunicări (faza prealabilă judecăţii): 07.02.2014
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE PRIN DIRECŢIA PENTRU RELAŢIA CU PARLAMENTUL ŞI ASISTENŢĂ JURIDICĂ - Parte civilă
  • BĂTĂUŞ PETRE - Parte civilă
  • NAE NICULAE - Parte vătămată
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE PRIN DIRECŢIA PENTRU RELAŢIA CU PARLAMENTUL ŞI ASISTENŢĂ JURIDICĂ - Parte responsabilă civilmente
Ședințe de judecată: 





Dată de ședințăOra de începere a ședinței
06.02.201412:00
  • Complet de judecată: Complet Fond 6
  • Numărul documentului de soluționare: -
  • Data documentului de soluționare: -
  • Tipul documentului de soluționare: -
  • Soluție: Încheiere
  • Detalii soluţie: În baza art.6 alin.1 şi 2 din Legea nr.255/2013, trimite cauza ce formează obiectul dosarului penal nr.4426/1/2013, privind pe inculpaţii Traian Pigui, Şerban Floarea, Dobriţoiu Corneliu, Radici Francisc, Năstase Constantin, Medar Sergiu Tudor, Rotaru Gheorghe, Gonciaruc Gheorghe, Vizitiu Ionel, Duţă Corneliu şi Matei Mihaela la judecătorul de cameră preliminară pentru a proceda potrivit dispoziţiilor art.342-348 din Codul de procedură penală. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, azi 06 februarie 2014.





23.02.20159:00
  • Complet de judecată: Complet Fond 6
  • Numărul documentului de soluționare: -
  • Data documentului de soluționare: 23.02.2015
  • Tipul documentului de soluționare: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării
  • Soluție: Amână pronunţarea
  • Detalii soluţie: Amână pronunţarea la 9 martie 2015.
09.03.20159:00
  • Complet de judecată: Complet Fond 6 AP
  • Numărul documentului de soluționare: -
  • Data documentului de soluționare: 09.03.2015
  • Tipul documentului de soluționare: Încheiere - Amânare ulterioară a pronunţării
  • Soluție: Amână pronunţarea
  • Detalii soluţie: Amână pronunţarea la data de 18 martie 2015.
18.03.20159:00
  • Complet de judecată: Complet Fond 6 AP
  • Numărul documentului de soluționare: -
  • Data documentului de soluționare: -
  • Tipul documentului de soluționare: -
  • Soluție: -
  • Detalii soluţie: -Amana solutia pe 23 martie a.c.

Numarul oficial al beneficiarilor Legii 241/2013

$
0
0
In luna mai 2012, din cei 81 012 pensionari ai Casei de Pensii Sectoriale a MApN, in urma aplicari OUG nr.1/2011 de revizuire a pensiilor militarilor, 72 000 au inregistrat cresteri de pensie si pentru  9035 pensiile au fost diminuate cu o medie de 543 lei. De precizat ca in totalul pensionarilor Casei  se numarau si 4967 pensionari proveniti din SIE, STS si SPP.
Dupa mai 2012 a inceput actiunea de re/revizuire, ordonata de ministrul Dobritoiu,  prin care au fost readuse la cuantumul normal pensiile care fusesera majorate prin aplicarea HG S 1019/2010.
Publicat pe site-ul SCMD

Primele estimari oficiale privind majorarile de pensii in 2016

$
0
0
Duminica, 22 03 2015, seara, vom afla care sunt primele estimari ale actualului guvern in legatura cu cresterea pensiilor in anul 2016, an electoral. Ministrul muncii este invitat in emisiunea „Punctul de intâlnire” a lui Radu Tudor.
(In curs de actualizare)

http://www.antena3.ro/romania/rovana-plumb-la-punctul-de-intalnire-pentru-salarii-exista-doar-perspective-de-crestere-287793.html

Rovana Plumb a fost invitata lui Radu Tudor, la "Punctul de Întâlnire"şi alături de redactorul-şef al Income Magazine, Elena Cristian, au vorbit despre cum vor evolua salariile bugetarilor, ce se va întâmpla cu sistemul de pensii şi care sunt perspectivele legate de ajutoarele sociale.
"Acest salariu minim reprezintă referinţa. Mă refer la o nouă filosofie în sectorul bugetar, componenta de motivare a personalului. Avem nevoie de oameni de valoare, motivaţi" a afirmat Rovana Plumb.



"Există perspective doar de creştere. Toate categoriile din sectorul bugetar se pot gândi la creştere. Am discutat cu partenerii noştri sociali, trebuie să existe acest dialog şi parteneriat, în măsura în care vor fi finalizate discuţiile vor contura mai clar modul în care va fi aplicată legea" a spus ministrul, legat de salarizarea bugetarilor.



"Pentru fiecare din cele cinci trepte trebuie să venim cu nişte limite. Fiecare trebuie să aibă o limită minimă şi una maximă. Cele maxime nu au fost stabilite, decât limita maximă în sistemul salarizării" a explicat Rovana Plumb.


Noul Cod Fiscal nu va micsora nicio pensie.... niciun salariu

$
0
0
Asa cum discutasem la un articol anterior, din cauza ca Noul Cod Fiscal nu  mai scutea de la impozitare contributia pentru asigurari de sanatate, pensiile al caror cuantum se situa intre 1000 si 2200 lei se micsorau in urmatorii 2-3 ani cu cîteva zeci de lei, chiar si dupa actualizarea anuala din 2016, 2017. 
Reactia guvernului nu s-a lasat asteptata: 


Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, 25 03 2015, in deschiderea sedintei de Guvern in cadrul careia vor fi adoptate noul Cod Fiscal si cel de Procedura Fiscala, ca a fost gasita solutia legislativa in Cod pentru ca "niciun leu pentru niciun fel de pensionari" sa se piarda. Ministrul Muncii Rovana Plumb a subliniat si ea ca "nicio pensie si niciun salariu nu vor fi reduse".

Potrivit unei sinteze prezentate in Guver, proiectul de Cod Fiscal prevede: reducerea TVA de la 24% la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016, scaderea contributiilor sociale de stat, impozitarea stimulativa a microintreprinderilor, elimiarea impozitului pe dividende, scaderea cotei unice de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019, scaderi de accize si eliminarea taxei pe constructii speciale.

Proiectul lui Dogaru al Legii pensiilor militare a fost inregistrat la Camera Deputatilor

$
0
0
Un grup de 6 deputati si doi senatori au preluat pe nemestecate proiectul prezentat mai zilele trecute de seful SCMD si l-au inregistrat la Camera Deputatilor. Este acelasi proiect care a mai aparut in luna februarie pe site-ul www.jandarmi. L-a durut in paispe pe domnul Dogaru de opiniile militarilor pensionati inainte de 01 01 2011, ale caror pensii ramân nerecalculate, dupa mizeria de proiect intocmit de un grup de ghiftuiti prin Legea 164/2001.
Biroul Camerei l-a inaintat spre Senat care, potrivit competentelor, este Prima Camera sesizata.


PARLAMENTUL ROMANIEI CAMERA DEPUTATILOR
Către, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor
În temeiul dispoziţiilor art. 74 alin. (4) din Constituția României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, vă înaintez propunerea legislativă pentru Legea pensiilor militare de stat spre a fi supusă dezbaterii şi aprobării parlamentare.
INITIATORI: Deputat Stefan Petru DALCA A.

Deputat Liliana MINCA- UK T



BP313/2015
Propunere legislativă privind pensiile militare de stat
Nr. înregistrare:
- B.P.I.:313/18-03-2015
- Camera Deputatilor:BP313/18.03.2015
Procedura legislativa:cf. Constitutiei revizuita în 2003
Camera decizionala:Camera Deputatilor
Tip initiativa:Propunere legislativa
Procedura de urgenta:nu
Stadiu:la Senat
Initiator:8 deputati+senatori, din care:
deputati - DP:Blăjuţ Viorel-IonelCiuhodaru TudorDalca Ştefan-PetruDeaconu MihaiMarian Ion CristinelMincă Liliana
senatori - PLC:Ehegartner PetruPelican Dumitru
Consultati:
Format PDF - 113 kbExpunerea de motive
Format PDF - 1331 kbForma iniţiatorului
Format PDF - 150 kbAnexe
Derularea procedurii legislative
Data     Actiunea
 
CD
23.03.2015   prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
Format PDF - 18 kbAdresa iniţiatorului
SE
23.03.2015   înaintat la Senat

Mircea Dogaru a furat startul, infruntându-i pe vicepremierul Oprea si pe ministrul Dusa.

$
0
0
In luna noiembrie 2013, ministrul Apararii, domnul Mircea Dusa, a inaintat institutiilor militare, spre dezbatere si propuneri, un proiect de lege al Legii pensiilor militare.Vezi aici
Acelasi proiect a fost trimis spre avizare ministerului Muncii, etapa necesara pentru ca in prezent militarii primesc pensii potrivit Legii unitare a sistemului public de pensii.
La inceputul  lunii noiembrie  2014, ministrul Muncii a informat ca ministerul sau a avizat favorabil Proiectul de lege si ca depinde de MApN când va fi pus in dezbatere. Vezi aici 
Pentru urgentarea adoptarii legii, era necesar ca Guvernul sa adopte Proiectul si sa-l inainteze spre adoptare spre Senat, prima Camera sesizata, potrivit competentelor de legiferare ale celor 2 Camere ale Parlamentului.
In aceasta idee a fost, probabil,  si initiativa vice-premierului Gabriel Oprea, din luna ianuarie a.c,  de a organiza la Guvern o intâlnire cu organizatiile asociative ale militarilor pensionari, când, din date ulterioare, s-a aflat ca s-a lucrat pe Proiectul Dusa, cel avizat de Ministerul Muncii.
De la acest moment s-au format bisericute care au cam torpilat initiativa guvernamentala. 
Pe de-o parte, SCMD si o serie de structuri asociative minuscule s-au intâlnit separat la sediul SRI si au pus piciorul in prag ca ele accepta doar proiectul publicat pe www jandarmy.ro Acest proiect este un colaj de prevederi preluate din Proiectul Dusa si din Proiectul sustinut de SCMD pe pagina Departamentului Juridic, la care s-au mai adaugat niste traznai la art. 28, baza de calcul, art. 60-61, actualizarea si la art. 111, transformarea pensiilor recalculate/revizuite in pensii militare. Aceste inovatii legislative vor fi desfiintate de Consiliul Legislativ pe motive de inadvertente de tehnica legislativa.
Pe de alta parte, Federatia Militarilor a organizat la Senat o dezbatere cu prezenta unor parlamentari si consilieri prezidentiali, ocazie cu care s-a vorbit mult, dar s-a finalizat numai cu alegerea unei Comisii de contact, condusa de G-ral Chelaru, despre a carei activitate n-am mai auzit nimic. Vezi aici.
Domnul Dogaru a incercat sa fenteze lentoarea guvernamentala, fortând inregistrarea la Parlament a unui proiect de lege convenabil marimilor din  structurile asociative, pentru majoritatea actualilor pensionari vânzând iluzii de recalculare ulterioare intrarii in vigoare a legii. Este greu de crezut ca cineva va accepta asemenea prevederi, cum ar fi : actualizarea pensiei potrivit celei mai mari functii detinute, pentru cei deja pensionati pâna la intrarea invigoare a Legii, art. 61 (a, in timp ce pentru cei care se pensioneaza potrivit noi legi  se aplica art. 28, adica media soldelor pe 6 luni alese din ultimii 5 ani.
Culmea inselatoriei este atinsa in art.111 alin. (3)
Ca sa beneficieze de o recalculare potrivit algoritmului introdus de noua lege, pensionarii recalculati/ revizuiti pe L 119/2010, OUG nr.1/2011 trebuie sa pândeasca cu noi documente, ca sa nu le introduca prea devreme, astfel incât Casele Sectoriale sa emita vreo decizie de recalculare potrivit L 263, si nici prea târziu, ulterior intrarii in vigore a noii legi, când vor fi indrumati catre Casele Judetene de Pensii. Daca s-au incadrat perfect, adica nici prea devreme, nici prea târziu, domnul Dogaru le promite acordarea drepturilor calculate potrivit noii legi de la data depunerii documentelor, neavând vreo importanta ca legea nici niu intrase in vigoare. 
Trecând peste greselile de tehnica legislativa, ca sa fie pus in discutia Senatului, Proiectul asumat orbeste, au inghitit  pestele dogarian ca niste pelicani, de niste senatori si deputati trebuie sa astepte Punctul de vedere al Guvernului.
Daca Guvernul si-ar fi asumat rolul de initiator, asa cum incepusera Dusa si Oprea, se trecea peste aceasta etapa de asteptare.
Nu este târziu ca Guvernul sa introduca in Parlament un Proiect deja asumat. 
 Senatorul Dumitru Pelican, printre initiatori

Johannis si Autoritatea Judecatoreasca uzurpa autoritatea Senatului

$
0
0
O infruntare curajoasa a celor care se cred mai presus de lege si un demers necesar intru apararea principiului separatiei puterilor in stat.
Incuviintarea arestarii preventive a parlamentarilor face parte din controlul reciproc intre autoritatile statului, astfel incât niciuna sa nu isi impuna nedemocratic suprematia.
ARTICOLUL 126 din Constitutie
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Ministerului Public( Parchetele) si MAI desfasoara doar activitate judiciara de cercetare penala penala. 
Johannis si CSM insinueaza ca ca si Parchete ar realiza Justitie.

Declarație politică a domnului Călin Popescu Tăriceanu, Președintele Senatului României

În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre rețelele de socializare, dinspre cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditație din partea celor vizați și la renunțarea formulei atacurilor publice între autorități, în folosul unui dialog instituționalizat din care să găsim soluții la problemele existente.

Prin semnificația lor, prin amploarea lor și prin implicarea mai multor autorități ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depășit cadrul speței în sine. Reacțiile unor autorități implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru și la respectarea principiului separației puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicității această declarație politică.

Înaintea oricăror comentarii, țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate.

A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului.

Ceea ce a declanșat aceste critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție).

Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ.

Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.173 din regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor și nu din numărul celor prezenți. Cererea de încuviințare a reținerii și aretării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general știa câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunțat de două ori în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri.

O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 173 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului.

În cadrul aceleiași campanii pentru uzurparea unor atribuții ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit amenințări cu o acțiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. De aceea, se impune o explicație.

Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. După adoptare, acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR.

Insistența cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competențele constituționale ale Senatului are o motivație care depășește cadrul luptei anti-corupție și nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democrația parlamentară. Potențial, și mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinței unei alte autorități (de ex., respingerea unei ordonanțe sau a unei cereri a Președintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuții, alte autorități urmând să decidă în locul său.

În adresa procurorului-șef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Șova se spune: ”Imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie...”

Este superficial și cât se poate de greșit a afirma că înfăptuirea actului de justiție a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de față, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului și în a duce actul de judecată la bun sfârșit.

Impulsionat de scrisoarea procurorului-șef al DNA, CSM a dat publicității imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…”

Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condițiile pentru încuviințarea arestării preventive a senatorului Șova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiție. Anchetarea sa de către DNA nu a fost și nu este împiedicată în niciun fel de Senat.

Ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este o teză pe care am obligaţia să o resping. Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiție/actul de Justiție,  pe de o parte, și Ministerul Public, DNA și procurori, pe de altă parte. Ministerul Public și DNA sunt organe de anchetă și nu Justiție. Justiţia este reprezentată de instanțe. Procurorii se află în sala de judecată pe același palier cu avocații. Prin urmare, pocurorii pot fi supuși criticii, așa cum pot fi supuși criticii și avocații. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiția și impunerea ideii că este afectată independența Justiției dacă procurorii sunt criticați, sunt elemente de destabilizare a autorității judecătorești și a actului de Justiție, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim.

Sper ca actualul meu demers să fie bine înțeles. Ar fi un pas extrem de util și o despărțire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferențe de abordare între diverse autorități ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituțional. O astfel de abordare ar permite însănătoșirea morală a unor componente ale societății românești cât și construcțiile viitoare de care România are nevoie.
În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre rețele de socializare, dinspre cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber, și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditație din partea celor vizați și la renunțarea formulei atacurilor publice între autorități, în folosul unui dialog instituționalizat din care să găsim soluții la problemele existente.

Prin semnificația lor, prin amploarea lor și prin implicarea mai multor autorități ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depășit cadrul speței în sine. Reacțiile unor autorități implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru și la respectarea principiului separației puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicității această declarație politică.

Înaintea oricăror comentarii, țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate.

A doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului.

Ceea ce a declanșat aceste critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție).

Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că cele două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ.

Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului, din care reiese că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor și nu din numărul celor prezenți. Cererea de încuviințare a reținerii și aretării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general știa câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunțat de două ori în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri.

O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului.

În cadrul aceleiași campanii pentru uzurparea unor atribuții ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit amenințări cu o acțiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. De aceea, se impune o explicație.

Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. După adoptare, acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o inițiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare și desigur nici nu poate fi contestat la CCR.

Insistența cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competențele constituționale ale Senatului are o motivație care depășește cadrul luptei anti-corupție și nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorități ale statului a unor soluții, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democrația parlamentară. Potențial, și mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinței unei alte autorități (de ex., respingerea unei ordonanțe sau a unei cereri a Președintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuții, alte autorități urmând să decidă în locul său.

În adresa procurorului-șef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Șova se spune: ”Imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie...”

Este superficial și cât se poate de greșit a afirma că înfăptuirea actului de justiție a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de față, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului și în a duce actul de judecată la bun sfârșit.

Impulsionat de scrisoarea procurorului-șef al DNA, CSM a dat publicității imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…”

Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condițiile pentru încuviințarea arestării preventive a senatorului Șova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiție. Anchetarea sa de către DNA nu a fost și nu este împiedicată în niciun fel de Senat.

Ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este o teză pe care am obligaţia să o resping. Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiție/actul de Justiție,  pe de o parte, și Ministerul Public, DNA și procurori, pe de altă parte. Ministerul Public și DNA sunt organe de anchetă și nu Justiție. Justiţia este reprezentată de instanțe. Procurorii se află în sala de judecată pe același palier cu avocații. Prin urmare, pocurorii pot fi supuși criticii, așa cum pot fi supuși criticii și avocații. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiția și impunerea ideii că este afectată independența Justiției dacă procurorii sunt criticați, sunt elemente de destabilizare a autorității judecătorești și a actului de Justiție, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim.



Sper ca actualul meu demers să fie bine înțeles. Ar fi un pas extrem de util și o despărțire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferențe de abordare între diverse autorități ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituțional. O astfel de abordare ar permite însănătoșirea morală a unor componente ale societății românești cât și construcțiile viitoare de care România are nevoie.



Călin Popescu-Tăriceanu



Preşedintele Senatului

Proiectul guvernamental al Legii pensiilor militare este inca in curs de elaborare

$
0
0
In ziua de 30 martie 2015 reprezentantii MApN si MAI au raspuns unei intrebari a senatoarei Cristiana Anghel referitoare la momentul in care cele 2 ministere au de gând sa prezinte spre adoptare un proiect al Legii pensiilor militare.
Reprezentantele celor 2 ministere au prezentat raspunsuri identice, semn ca exista o colaborare strânsa intre ministrii Dusa si Oprea in procesul de elaborae a proiectului.
Era un motiv in plus pentru a urmari ce vor informa cele 2 ministere, fie si pentru a intelege in ce raport se afla fata de proiectul lui Mircea Dogaru, inregistrat la Camera Deputatilor de un grup de 8 deputati si senatori.
Din raspunsuri rezulta ca MApN si MAI nu-si insusesc proiectul Dogaru si ca la cele 2 ministere inca se lucreaza pentru elaborarea proiectului de lege.
Cei care doresc sa auda ce au declarat  reprezentantele celor doua ministere pot audia inregistrarea sedintei Senatului din data de 30 martie 2015,  minutele 120-125, aici
In zilele urmatoare va aparea pe site-ul Senatului si forma scrisa a raspunsurilor.
Senatoarea Anghel a somat ministerele ca in sedinta de lunea viitoare, de interpelari/intrebari, sa prezinte un termen pâna la care vor depune proiectul in Parlament.

MApN isi intareste structurile interoperationale la nivel strategic, operativ si tactic, in tara si strainatate

$
0
0
Iata recentele modificari, aprobate saptamâna trecuta de Parlament, ale Legii nr.346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale;
Modificari ale Legii 346/2006

Domnul Dogaru reactioneaza violent...

$
0
0
...dar nu raspunde criticilor pe care le-am formulat proiectului pe care dânsul si câteva asociatii din MAI l-au prezentat unui grup de parlamentari, grup care a devenit initiator al Proiectului inregistrat la Camera Deputatilor.
Nu am criticat atât de mult depunerea documentului la Parlament cât m-am legat de unele prevederi discriminatorii si de completarile de-a dreptul hilare la „ Proiectul Dusa”, cu referire la cele din art. 61 si 111 din initiativa inregistrata la CD.
Domnul Dogaru si cei din conducerea SCMD refuza sa raspunda la o intrebare esentiala:
De ce au fost de acord cu discriminarea pensionarilor recalculati /revizuiti pe L 119/2010 si OUG 1/2011, in sensul ca acestia sunt inlaturati de la recalcularea din oficiu a pensiilor in plata, la data intrarii in vigoare a noii legi a pensiilor militare?
Cât timp refuza sa raspunda la aceasta intrebare... prezumam ca au actionat cu rea credinta.
Din raspunsul dat luni, 30 martie ac,  in Senat, la intrebarile doamnei senator Anghel, rezulta ca MApN si MAI  inca lucreaza la un proiect al legii pensiilor militare. Concluzia este usor de tras; nu si-au insusit proiectul inregistrat la Parlament. 
  Iata „rabufnitarea” domnului Dogaru:
Cu privire la Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat
- In atentia tuturor celor interesati -

Doamnelor si domnilor,
Deoarece, in ultimele zile, au aparut pe bloguri tot felul de aberatii aruncate, in scopul autobagarii in seama, la adapostul anonimatului, de tot felul de “bufnite” si alte pasari de prada, oripilate de ideea ca Legea Pensiilor Militare de Stat chiar apare, punand capat haosului benefic pentru unii, se cuvin facute unele precizari.
Nu exista unul, doua, noua sau mai multe proiecte, ci UNUL SINGUR. Un Proiect care nu este nici “al lui Dusa”, nici “al lui Dogaru”, cum nu a fost nici “al lui Dobritoiu”.
Este Proiectul menit sa inlature haosul legislativ instaurat, in ceea ce ne priveste, de regimul Basescu-Boc, la care au lucrat impreuna reprezentantii activilor din sistem si ai rezervistilor, in cursul anului 2012.
Este Proiectul de care a raspuns, din ordinul premierului, domnul ministru Dusa, in 2013.
Este Proiectul abandonat la inceputul lui 2014 si reluat, ca urmare a tratativelor cu SCMD, in august 2014, cu promisiunea ca va face parte din seria legilor reparatorii, intrate in dezbaterea parlamentara, in perioada 03 septembrie – 07 octombrie 2014, sub responsabilitatea presedintelui de Comisie senatoriala, ulterior ministru, dl. Liviu POP.
Este Proiectul abandonat la 01 octombrie 2014, cand, in perspectiva alegerilor, senatorii au fost trimisi in concediu, fapt ce a atras actiunea de pichetare a sediului central al PSD, de catre SCMD, in timpul campaniei electorale.
Este Proiectul pe care, in aceste imprejurari, dl. ministru Dusa, la solicitarea unor generali, l-a retras de la Comisia de Munca a Camerei Deputatilor spre consultare.
Este Proiectul pe care si l-a asumat dl. viceprim-ministru, gl.(r) dr. Gabriel Oprea care, la data de 13 ianuarie 2015, a convocat la Guvern ministrii si secretarii de stat de resort, precum si sefii directiilor de specialitate din toate structurile sistemului si presedintii sindicatelor. Comisia constituita atunci, avand drept misiune eliminarea tuturor discriminarilor, a elaborat forma actuala a Proiectului asupra careia toata lumea a cazut de acord la 12 februarie a.c., asumandu-si-o prin semnatura.
In doua zile, cu toate semnaturile necesare, Proiectul trebuia trimis de la Guvern Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor, spre inregistrare.
Intrucat au trecut peste 30 de zile si evenimentul nu s-a produs, ba, mai mult, presedintele Comisiei de Munca a Camerei Deputatilor a fost schimbat, de teama unei noi amanari a dezbaterii legislative, a reactionat singura persoana din comisie, care nu se subordoneaza cuiva, nici pe linie administrativa, nici pe linie politica, presedintele SCMD. In numele SCMD si al tuturor rezervistilor, acesta a transmis un apel, avand in anexa Proiectul, catre toti deputatii si senatorii, indiferent de culoare politica, sa si-l asume ca initiativa. Au raspuns pozitiv presedintele si vicepresedintele Comisiei pentru Egalitate de Sanse din Camera decizionala, deputatii Stefan Petru Dalca si, respectiv, dna. Liliana Minca. Acestia au strans semnaturi la Camera Deputatilor, in timp ce la Senat, s-a ocupat, nemijlocit, seful Grupului parlamentar PC-PLR, dl. senator Dumitru Pelican. Pentru nestiutori, domnia sa este si seful doamnei senator Cristiana Anghel, care a avut si domnia sa mai multe interventii in plen, in favoarea noastra.
Proiectul a fost inregistrat la Camera Deputatilor cu nr. 313/28.03.2015, trimis la Consiliul Legislativ, care  l-a trimis la Senat, intrand in procedura de vot.
Actiunea presedintelui SCMD nu a facut decat sa impulsioneze asumarea Proiectului si intrarea in procedura de urgenta, prin scurtarea timpului din punct de vedere procedural.
Luand nota de aceasta realitate, va las pe dvs. sa trageti concluziile necesare pe tema actiunilor persoanelor care bat campii si se agita inutil, autobagandu-se in seama, post factum, dandu-va si propunandu-va, de circa o luna de zile, cele mai bizare informatii si initiative legate de Proiectul Legii Pensiilor Militare de Stat.
Sa dea Dumnezeu ca Sarbatorile Pascale sa fie fericite pentru toata lumea si, in mod deosebit, fericite pentru rezervisti!

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU


   

A inceput batalia sondajelor. Cam multi liberali intr-o tara saraca.

$
0
0
Sondajele indica faptul ca românii inca voteaza emotional, nu rational. Partidele liberal-populare din tarile europene bogate, apropiate ca orientare politica de PNL, nu inregistreaza asemenea ridicate intentii de vot.
 Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 30 martie  – 3 aprilie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 1100 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3%.
-Sondajul CSCI a fost realizat telefonic, în perioada 24 - 28 martie 2015, pe un eşantion de 1.073 persoane, iar marja de eroare este de plus/minus 3,1%.

Diferenta intre lucrul bine facut in vacanta, la Madeira, si lucrul bine facut in tara

$
0
0
Porto Bay, Madeira
Dupa marele efort facut de presedintele Johannis, de a prezenta un bilant de activitate, mai degraba de inactivitate,dupa primele 100 de zile de mandat la Cotroceni, iata-l disparut din viata politica si comunitara, spre disperarea jurnalistilor care se deplasasera la Sibiu pentru a-l mai mediatiza in noaptea Pastelui Catolic, la biserica Evanghelica Lutherana, unde a intâmpinat in anii trecuti sarbatoarea Invierii.
Un comunicat al Administratiei de la Cotroceni a informat tot românul ca alesul lor se afla in vacanta de Pasti. 
Si... pentru ca isi respecta statutul de presedinte al tuturor românilor, Johannis se va afla in vacanta 10 zile, atât de Pastele catolic cât si de Pastele ortodox.
Surpriza a fost si mai mare pentru facebook-isti care-l asteptau pe postac, vorba sa despre Basescu, sa comenteze doua evenimente de interes national pentru tara, respectiv rapirea unui român in Burchina Faso si amenintarile unui rusnac la adresa României,
Misterul a fost dezlegat de un ziar local din Portugalia. Diarios de Noticias l-a identificat pe sfântul Klaus tocmai in largul apelor atlantice ale Africii, pe plajele insulei portugheze, Madeira.
Pentru cârcotasi facem precizarea ca domnul Iohannis nu se afla prea departe de Burchina Faso, Niger sau Mali, pe unde se zice ca  l-ar ascunde islamistii pe românul răpit.
Acasa, invinsul Ponta isi face de cap: oficial sau pe retelele de socializare (asta e tare pe Twitter) comunica despre situatia românului rapit, raspunde sfidator oficialului rus, anunta reluarea constructiei Autoztrazii Transilvania. Ba ... si mai mult, in ciuda celor care nu l-au votat, ia decizia reducerii TVA la alimente si la serviciile alimentare, incepând cu 01 iunie, de la 24%  la 9%, asa cum cerea Voiculescu, inainte de a fi arestat de justitia lui Base..Ca sa-i lase pe pe noii pedelisti, Blaga si Gorghiu, fara obiectul luptei politice pentru ajungerea la guvernare, Ponta anunta si reducerea TVA la produsele nealimentare de la 24 la 20 %, de la o1 o1 2016.
Nici liberalul Tariceanu nu se lasa mai prejos. Convoaca sedinta comuna a Camerelor tocmai in zilele Pastelui catolic, pentru a modifica legea privind Statutul deputatilor si senatorilor, lasând „lacrimatia” lui Johannis la CCR fara obiect.
   

 

Regimul juridic al contributiei individuale de 5% la buget(art.78 alin (2) al Legii 164/2001)

$
0
0
Nu se poate pretinde pensie suplimentara pentru contributia individuala la bugetul de stat  de 5%, platita de militari in perioada 01 04 2001-31 12 2010. Contributia reflecta aplicarea principiului contributivitatii in sistemul pensiilor militare, spune Casa de Pensii Sectoriala a MAI.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
 Având în vedere numărul mare de adeverinţe care atestă contribuţia la fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, 5%, transmise la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., vă comunicăm următoarele: 
Prin Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a reglementat dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare începând cu data de 10.04.2001. 
De asemenea, prin Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, s-a reglementat dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru poliţişti – funcţionari publici cu statut special începând cu data de 03.06.2004. 
Potrivit art.1 din Legile nr.164/2001 şi nr.179/2004, principiile generale prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, se aplica şi legilor menţionate, acestea fiind cele în baza cărora s-a organizat şi a funcţionat sistemul public de pensii, iar printre principiile de bază se regăsea şi principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public. 
Ţinând cont de faptul că în conformitate cu art.5 alin.(2) din legile susmenţionate fondurile pentru plata pensiilor militare de stat, pensiilor de stat ale poliţiştilor şi alte drepturi de asigurări sociale se asigura de la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută la art.78 alin.(2) reflectă aplicarea principiului contributivităţii în sistemul pensiilor militare de stat şi pensiilor de stat ale poliţiştilor. 
Menţionăm faptul că la art.80 din Legea nr.164/2001, se prevedea că la data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, pensiile şi pensiile suplimentare devin pensii militare în înţelesul legii. 
Contribuţia de 2%, şi 3% la fondul pentru pensia suplimentară a fost luată în calcul, fapt uşor de verificat în anexele deciziilor de revizuire – Datele şi elementele ce au condus la determinarea punctajului mediu anual şi a stagiului de cotizare, punctul 3 – Punctaj suplimentar acordat în funcţie de contribuţia la fondul pentru pensia suplimentară în conformitate cu art. 165 din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, solicitările dumneavoastră de a vă recalcula punctajul mediu anual prin acordarea punctajului suplimentar acordat în funcţie de contribuţia de 5% la fondul pentru pensia suplimentară după data de 31.03.2001 excede cadrului legislativ. 
Având în vedere dispoziţiile din Constituţia României, republicată, conform cărora, la art.1 alin.(5) este stipulat că ,, în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie ‘’, iar ,, legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin Constituţiei ’’, (art.154 alin.(1)), instituţia noastră aplică în mod corespunzător actele normative în vigoare. 

Desi au fost zeci de ani singurii beneficiari de pensie de serviciu, militarii irisca sa ramâna ultimii speciali cu pensii civile

$
0
0
In curs de reredactare

Pâna prin anul 2004, militarii au fost singurii beneficiari de pensie de serviciu. Dupa revolutie, câteva categorii ale functionarimii publice s-au considerat esentiale pentru bunul mers al statului post- comunist si au ridicat pretentia de a avea, dupa modelul militarilor, pensii de serviciu. Miscarea in favoarea pensiilor speciale s-a accentuat dupa intrarea in vigoare a Legii 19/2000 care a introdus celebrul principiu al contributivitatii. Primii care au reusit sa evadeze din strânsoarea contributivitatii si si-au tras pensii de serviciu mai avantajoase decât militarii au fost magistratii. Au urmat, rând pe rând, alte categorii de învârti pe lângă mărimile politice vremelnice:
 -pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea; 
- pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular; 
- pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari; 
- pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor; 
- pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila; 
- pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.

Unele di aceste pensii speciale au fost atât de mari incât in opinia publica si in media s-a incetatenit denumirea lor de pensii nesimtite.
In contextul crizei economico-financiare in care regimul Basescu-Boc a introdus tara in anii 2010-2011 a fost destul de usor sa se motiveze in fata opiniei publice eliminarea pensiilor speciale, la gramada fiind lovite si traditionalele pensii militare. 
Asa a fost adoptata, prin asumarea raspunderii Guvernului Boc, Legea 119/2010, care a introdus toate pensiile speciale in sistemul public de pensii, doar pentru militari acceptându-se câteva dispozitii derogatorii de la algoritmul de calcul, dispozittii care  au permis majorarea majoritatii pensiilor civile ale militarilor.
Printr-o  decizie controversata, CCR a decis, inainte ca Legea 119/2010 sa intre in vigoare, ca pensiile de serviciu ale magistratilor nu pot fi desfiintate, motivând ca ei, inclusiv judecatorii CCR, ar emana de la Constitutie, de parca n-ar avea si ei legi organice de organizare si functionare. Prin alta decizie, CCR a decis ca si pensiile de serviciu ale consilierilor Curtii de Conturi nu pot fi desfiintate.
Guvernul Ponta a adoptat masuri reparatorii pentru militari si diplomati, iar recent au fost restabilite prin lege pensiile personalului aeronautic navigant civil. 
In prezent se face un puternic loby pentru ca parlamentarii si grefierii sa reprimeasca pensiile de serviciu. Daca se aproba pensii de serviciu pentru parlamentari, ce mai conteaza ca vor reprimi drepturile si functionarii publici parlamentari?
Referitor la militari, se pare ca pentru recalculati/revizuiti/reintregiti este maximumul ce s-a obtinut pâna in prezent. Semnalele guvernamentale arata ca o viitoare lege a pensiilor militare ii va cuprinde doar pe cei pensionati pe L 263/2010 si pe cei care se vor pensiona potrivit noii legi. Pensiile recalculate/revizuite/reintregite vor ramâne  in cuantumul avut in plata la data intrarii in vigoare a noii legi, schimbându-li-se doar denumirea in pensii militare.
Proiectul Dogaru inregistrat recent la Senat pentru dezbatere, sub numarul B123/2015, este o gluma proasta.

Proiectl legii pensiilor speciale pentru parlamentari

$
0
0
Citeste proiectul aici
Parlamentarii lucreaza de zor la o serie de modificari legislative pentru a putea sa primeasca din nou pensii speciale, eliminate de Guvernul Boc in 2010. De fapt se modifica legea care reglementeaza Statutul parlamentarului. Acestea vor fi calculate in raport cu indemnizatia de parlamentar si in raport cu numarul de mandate efectuate.
"Se inscrie in logica de pana acum de a repara ce s-a stricat in guvernarea Boc, sa readucem situatia la nivelul din 2010. Formula de calcul a izvorat din experienta parlamentara europeana - 0,55% din indemnizatia lunara a unui parlamentar si numarul de mandate:
pentru un mandat - 1.500 de lei
pentru 3 mandate - 4.000 de lei
mai putin de 6 luni - nu beneficiezi de pensie", a explicat a explicat deputatul PSD Petre Daea.
El a aratat ca este nevoie de aceste pensii pentru ca activitatea de parlamentar nu este purtatoare de spor de vechime, adica nu este luata in calcul atunci cand se calculeaza vechimea in campul muncii.
"Impactul (n.r. bugetar) este foarte mic. Sunt undeva la 130 de fosti parlamentari. Mai am si eu un pic si ies la pensie - pentru 47 de ani de contributie primesc o pensie de 2.300 de lei si sunt 15 ani (n.r. cat am fost parlamentar) cand eu nu am beneficiat de spor de vechime. Voi primi si 4.000 de lei pensie de parlamentar.
Sunt si alte categorii care au beneficiat de aceste mecanisme de calcul pentru pensii - sunt si cei din justitie", a explicat Petre Daea.

Proiectul de lege a fost semnat de 250 de deputaţi, dintre care 50 sunt parlamentari din PNL. 

Viewing all 3578 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>