Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3578 articles
Browse latest View live

Lipsa de transparentă in dezbaterea proiectului Legii pensiilor militare continua

$
0
0

De ce or mai fi interesate organizațiile sindicale ale rezervistilor de vârsta de pensionare prevăzută in noul proiect dacă algoritmul de calcul nu se aplica si actualilor pensionari militari?

Se mira sindicaliști ca la celelalte instituții militare nu sunt probleme de aplicare a HG S 1019/2010. Nu sunt probleme pentru ca  acele instituții nu au emis ordine similare cu MS 132/2010 al MApN. Sau nu știm noi.
Cum sa se elimine discrepantele dintre pensiile militare daca noua lege nu se aplica tuturor militarilor?
Chiar isi închipuie cineva ca in valtoarea actuala parlamentarii mai au timp sa discute acest proiect?

marți, 3 februarie 2015


Informare cu privire la stadiul Proiectului Legii pensiilor militare de stat

 Astazi, 03.02.2015, intre orele 10.00-13.00, s-au purtat discutii pe textele amendamentelor, intre reprezentantii sindicatelor si ai ANCMRR si reprezentantii la varf ai ministerelor si structurilor din sistem.
Majoritatea amendamentelor propuse au fost acceptate, discutia fiind pe formularea textului si pe articolele la care acestea trebuie incadrate. Este vorba despre principalele propuneri pe care le sustinem de ani de zile, privind racordarea la sistem la si drepturile rezervistilor din sistem. Obiectiile s-au axat pe probleme legate de varsta pensionarii.
Cu surprindere s-a constatat ca discrepantele privind aplicarea HG 1294/2001, completata cu extensia ei HG 1019/2010, exista doar la MApN. In celelalte structuri n-au existat diferente la aplicare.
La sfarsitul acestei saptamani reformularea textelor articolelor va fi finalizata, urmand a fi asumate de demnitarii care le pot initia in Parlament.
Atat noi, cat si sindicatele de la Interne, care cunosc procedura, am insistat ca este vorba nu de un proiect nou de lege, care ar trebui sa preia procedurile de la capat, ci de proiectul care a trecut pe la toate ministerele, care are toate avizele de la comisiile parlamentare, la care se adauga niste amendamente, putand astfel intra in procedura de vot. Orice amanare, dictata de varii considerente sau interese, atrage pericolul ca acest lucru sa nu se intample in luna februarie, astfel incat o eventuala schimbare a Guvernului ne va aduce in situatia de a o lua de la capat, pentru a obtine avizul unor eventuali noi ministri si al unui eventual nou premier, indiferent cine ar fi acestia.
Se pastreaza principiul ca nimeni nu trebuie sa piarda vreun drept castigat, dar discrepantele trebuie sa dispara astfel incat sa fim acoperiti pentru prezent si viitor, ca rezervisti cu obligatii militare atat in sensul traditiei cat si al legislatiei NATO.

PRESEDINTE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU


Ordinul MAI nr. 489/2005 de aplicare a HG nr.1822/2004 privind condițiile de munca pentru politisti

$
0
0
Ordinul MAI nr.489/20.10.2005
pentru aprobarea Normelor de încadrare a poliţiştilor
în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii

Având în vedere prevederile art.6 din Hotărârea Guvernului 1822 din 08,11,2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti:
În temeiul dispoziţiilor art.9 alin.(4) din Ordonanţa de Urgenţă nr.63/2003 privind organizarea şi funcţionarea M.A.I, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr 604/2002 emit următorul:

ORDIN

Art.1 - Se aprobă normele de încadrare a poliţiştilor în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii, prevăzute în anexa care face parte din prezentul ordin.
Art.2 - Prezentul ordin intră în viguare la data de 15.02.2005.

Ministerul Administraţiei şi Internelor
Vasile Blaga

ANEXĂ
la Ordinul ministrului administraţiei
şi internelor nr.489 din 20.01.2005

NORMELE DE ÎNCADRARE A POLIŢIŞTILOR
ÎN CONDIŢII DE MUNCĂ DEOSEBITE,
SPECIALE ŞI ALTE CONDIŢII

CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art.1 - În sensul prezentelor norme, termenii sau expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a. - activitate - ansamblul de acte fizice şi/sau intelectuale efectuate în scopul obţinerii unui anumit rezultat.
b. - funcţie - expresia sintetică şi generalizată a ansamblului de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi de serviciu, desfărşurate permanent, corespunzătoare unei anumite categorii de activităţi, respectiv rolul (de conducere sau execuţie) ce revine unei sau unor persoane în structura instituţiei.
c. - compartiment de muncă - element component al structurii organizatorice constituit dintr-un grup stabilit de persoane subordonate nemijlocit unei autorităţi unice care desfăşoară activităţi relativ omogene şi unele complementare, exercitând atribuţii cu caracter permanent prevăzute în regulamentele de organizare şi funcţionare.
d. - formaţiune - parte componentă a unei unităţi/subunităţi în care sunt dispuşi poliţişti pentru îndeplinirea unor misiuni.

CAPITOLUL II
PROCEDURI ŞI CRITERII DE ÎNCADRARE
ÎN CONDIŢII DE MUNCĂ

Art.2 - (1) Locurile de muncă şi activităţile ce dau dreptul poliţiştilor la sporul de vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, în sensul Legii nr.179/2004 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, sunt cele prevăzute în anexă la Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti.
(2) Beneficiază de încadrare în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, poliţiştii care desfăşoară efectiv activităţi sau lucrează în locuri de muncă prevăzute în anexă la Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, ce constituie atribuţii cu caracter permanent potrivit fişei postului coroborate cu prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare referitoare la atribuţiile specifice compartimentului din care face parte.
(3) Încadrarea poliţiştilor în codiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se face prin dispoziţie de personal emisă de şeful unităţii în a cărei competenţă se află, odată cu numirea în funcţie.
(4) În categoria poliţiştilor care desfăşoară activităţi de reprezentare şi apărare a M.A.I. în faţa autorităţilor publice, se includ poliţiştii care, conform dispoziţiilor legale în vigoare şi atribuţuţiilor din fişa postului, angajează şi îşi asumă responsabilităţi în numele unităţii în care este încadrat (ordonatorii de credite, contabili şefi, consilierii juridici, ataşaţii de afaceri interne).

Art.3 - (1) Pentru perioadele de timp în care poliţiştii sunt încadraţi concomitent în condiţii de muncă diferite, aceştia beneficiază de drepturile cele mai avantajoase stabilite potrivit prevederilor legale.
(2) Activităţile desfăşurate sub acoperire pe termen lung (care presupun infiltrări în organizaţii criminale) sunt cele care se desfăşoară potrivit prevederilor art. 17 şi 18 din Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. În aceste situaţii dispoziţia de personal pentru încadrarea în alte condiţii de muncă se emite la terminarea misiunii.
(3) Poliţiştii beneficiază de încadrarea în condiţii deosebite potrivit Capitolului I punctul 1 şi 2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004 numai în baza buletinelor de măsurători/de determinare prin expertizare din care să rezulte că valoarea noxelor depăşeşte limita maximă admisă potrivit prevederilor din Normele Generale de Protecţie a Muncii.

Art.4 - (1) Timpul efectiv de muncă în care poliţiştii au lucrat în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se stabileşte prin totalizarea perioadelor lucrate în aceleaşi condiţii de muncă.
(2) Perioadele de timp în care poliţiştii sunt în incapacitate temporară de muncă (spitalizare, concediu medical, program redus) în concediu de odihnă şi concediu de odihnă suplimentar se consideră ca fiind lucrate în condiţiile locului de muncă în care şi-au desfăşurat activitatea la data apariţiei acestor situaţii.
(3) Orice alte perioade de timp în care poliţiştii erau încadraţi în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii şi s-au aflat în situaţia concediului de sarcină şi lăuzie, concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani, concediului de studii, absenţe nejustificate de la program, învoiri plătite, concedii fără plată, suspendarea din funcţie, pe timpul punerii la dispoziţie (rămas neîncadrat), cât urmează o instituţie specifică de învăţământ, cursuri de pregătire sau perfecţionare, nu se iau în calcul la stabilirea timpului efectiv lucrat în condiţiile de mai sus.
(4) Evidenţa perioadelor se păstrează pe formularul prevăzut în anexa nr.1 din prezentele norme. ACestea se consemnează în dispoziţia de zi pe unitate şi transmit compartimentelor de resurse umane.

Art.5 - (1) Evidenţa perioadelor de timp în care poliţiştii lucrază în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se păstrează pe forumularul prevăzut în anexa nr.2 din prezentele norme.
(2) Formularul menţionat la alineatul (1) se întocmeşte şi se completează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme sau de la chemarea/rechemarea ori transferul în cazul M.A.I, după caz. Actualizarea fişelor prin înscrierea schimbărilor intervenite, pe linia atribuţiilor funcţionale ale fiecărui poliţist se face ori de câte ori este cazul, în termen de maxim 15 zile, de către compartimentul evidenţă personal (lucrătorul desemnat).
(3) Înscrierea datelor se face pe baza dispoziţiei de personal emisă atât la începutul lucrului în locurile de muncă şi/sau în activităţile cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, cât şi cu ocazia modificării raporturilor de serviciu. Dispoziţia cuprinde obligatoriu data de la care cel în cauză beneficiază de încadrare şi baza legală.
(4) Timpul lucrat în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite şi condiţii speciale se evidenţiază în ani, luni şi zile.

Art.6 - (1) Punctul I.7 al "fişei matricole" din anexa nr.6 a Ordinului M.A.I. nr 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unităţile M.A.I, se încheie la încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului cu expresia "se certifică exactitatea acestor date", se semnează de şeful unităţii şi al structurii de management resurse umane şi se aplică ştampila.
(2) La mutarea/transferul poliţiştilor în alte unităţi ale ministerului şi la încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se certifică exactitatea datelor înscrise până la ziua plecării prin semnătura şefului unităţii şi a şefului structurii management resurse umane, aplicându-se ştampila unităţii.
(3) Pentru poliţiştii transferaţi în alte structuri din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, se eliberează adeverinţe privind condiţiile de mucă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii în care şi-au desfăşurat activitaea potrivit modelului prevăzut în anexa nr.3 din prezentele norme.
(4) Persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în M.A.I. în calitate de poliţist li se eliberează la cerere în vederea deschiderii drepturilor de pensie (sau recalculării pensiei), adeverinţe privind condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea. Adeverinţele eliberate pentru a fi utilizate în sistemul de pensii specific apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale se întocmesc pe formularul prevăzut în anexa nr.3 din prezentele norme, iar cele eliberate pentru sistemul public de pensii se întocmesc pe formularul prevăzut în anexa nr.4 din prezentele norme.

Art.7 - Poliţiştii detaşaţi la alte unităţi de poliţie, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, beneficiază de încadrare în condiţii de muncă pe baza adeverinţelor eliberate de acele unităţi de poliţie. Punctele I.6 şi I.7 din "fişa matricolă" din anexa nr.6 a Ordinului M.A.I. nr.300/2004 privind activitaea de management resurse umane în unităţile M.A.I. se completează la terminarea detaşării de către lucrătorii din structurile de management resurse umane ale unităţii.

Art.8 - (1) Poliţiştii care lucrază în condiţii deosebite sau condiţii speciale prevăzute în Lega nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de încadrare în aceste condiţii de muncă.
(2) Poliţiştii detaşaţi la alte instituţii din afara M.A.I. beneficiază de încadrare în condiţii deosebite/condiţii speciale de muncă dacă acestea au fost stabilite potrivit prevederilor Legii nr 19/2000 cu modificările şi completările ulterioare. Operarea în documentele de evidenţă personal se face pe baza adeverinţelor eliberate de unităţile unde au fost detaşaţi.
(3) Poliţiştii detaşaţi la Parchetul Naţional Anticorupţie, care desfăşoară activităţi de poliţie judiciară, beneficiază de încadrarea în condiţii speciale de muncă. Operarea în documentele de evidenţă se face la terminarea perioadei de detaşare, în baza unei adeverinţe eliberată de către această instituţie.

CAPITOLUL III
DISPOZIŢII FINALE

Art.9 - Formularele pentru evidenţa timpului lucrat în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, precum şi cele pentru evidenţa perioadelor de timp care nu se iau în calcul la stabilirea timpului lucrat în asemenea condiţii, întocmite pentru poliţişti în baza prevederilor Ordinului M.A.I. nr.283/2002 se vor utiliza în continuare.

Art. 11. - Fişa matricolă prevăzută în anexa nr 6 din Ordinul MAI 300/2004 privind activitatea de management resurse umane în unităţile M.A.I. se modifică pentru poliţişti, în mod corespunzător şi în conformitate cu prevederile prezentelor norme.

Art.12 - (1) Şefii unităţilor de poliţie şi Direcţia Management Resurse Umane vor lua toate măsurile pentru îndeplinirea prezentelor norme.
(2) În cadrul activităţilor de control, sprijin şi îndrumare se verifică modul de aplicare a prezentelor norme.

Art. 13 - Anexele 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme. 
  • 3

    #2 
    iav

      Testul pentru adenomul de prostata: va pisati pe vârful pantofilor. Remediu: tratament si operatie

      $
      0
      0

      Ce este prostata si unde se afla? 

      Prostata e o glandă cam de mărimea unei nuci. Ea se afla undeva intre anus şi testicule, cam la 5-6 cm în profunzime, chiar sub vezica urinară (băşica udului). Am pus jos o poză pe care am încercuit glanda aceasta buclucaşă
      Cel mai important pentru discuţia noastră este faptul că prin ea trece uretra, adică tubul prin care se elimină afară urina din vazica urinară. Vă imaginaţi o mandarină în care băgaţi un pix. Mandarina e prostata iar tubul pixului = uretra.

      Ce este acela adenom?
      Adenomu înseamnă că glanda respectivă, prostata adică,  se umflă uniform. Adică creşte cam ca şi aluatul. Iar la apăsare rămîne de consistenţa organului iniţial, adică elastică precum o minge. Nu este ca şi  cancerul adică nu dă metastaze şi nu te omoară. De aia se mai numeşte şi tumoare benignă.

      Ce este adenomul de prostata?

      Nu avem decît să combinăm ce am spus mai sus: este deci o umflare a prostatei, o umlare uniforma. Această umflare a “mandarinei” apasă pe ţeava pixului şi îi îngustează diametrul, subţiind-o. E cam ceea ce se vede în cele 2 poze de jos, în prima fiind situaţia normală iar în a doua cum apare în cazul adenomului
       Cu verde am încercuit zona unde canalul apare îngustat.  Am aratat şi pe unde e anusul adică orificiul fundului  şi veţi vedea de ce…

      Cât de des apare adenomul de prostata?

      Păi apare cam des…Cam asta e proporţia  în realitate:50% din bărbaţiii peste 60 de ani au adenom de prostata. Desigur mai mult sau mai puţin grav, dar îl au…

      De ce apare adenomul de prostata?

      Cele mai recente teorii spun că principala cauză este scăderea,de la o anumită vîrstă, a secreţiei de testosteron. În locul lui organismul produce un hormon înrudit numit dihidtrotestosteron, acesta din urmă stimulînd creşterea în volum a prostatei. Deduceţi că o cale de tratament (cel puţin teoretic) ar fi un medicament care să scadă acest dihidrotestosteron…dar să nu anticipăm.

      De unde stiu ca am adenom de prostata?

      E un diagnostic uşor de pus. Dacă ai citit bancul de la început ai deja două indicii: ai peste 50+60 de ani şi urina nu mai “ţîşneşte” aşa ca în tinereţe ci curge perpendicular, uneori abia mai picură. Ca în desenul de mai jos
      Cauza e simplă : ai văzut că adenomul de prostată apasă pe canalul pe unde se elimină urină şi îl îngustează. Efectul e tocmai această slăbire a jetului.
      E mai greu de spus dacă e vorba de adenom sau de cancer. Medicul urolg face de obicei un tuşeu rectal: bagă degetul în fund (al tău) şi palpează prostata. Dacă prostata e moale şi elastică, e adenom. Dacă e tare ca lemnul, e cancer .Asta nu e o invitaţie de a îţi baga singur deştu  în fund.De multe ori şi acest examen e irelevant şi verdictul se dă numai la biopsie.
      Alte metode de diagnostic gen ecografie….tomografiedozări hormonale…sînt luxuri scumpe pe care dacă chiar vrei ….Dar de cele mai multe ori e suficient ce am spus pînă aici că să presupui că ai acest adenom

      Cum evolueaza adenomul de prostat daca nu il tratez?

      În unele cazuri de umflare mai lentă a prostatei, vezica urinară îşi dezvoltă musculatura şi pompează mai cu forţă urina. Aşa că dureaza mult pînă ce canalul ajunge să se astupe. De multe ori moartea e mai rapidă decît adenomul.
      Dacă evoluţia e mai rapidă se ajunge la un moment dat să se astupe canalul şi urina nu mai curge. Vezica se dilată…durere….au-au şi ajungi la urgenţă. E ceea ce se cheamă retenţie acută de urină. Soluţia = sonda urinară în prima fază iar apoi operaţia

      Cum ma tratez de adenomul de prostata fara sa ma operez?

      Desigur cu pastile. Exista doua tipuri de pastile, fiecare cu avantajele si dezavantajele corespunzatoare
      Pastile din categoria  Antidihidtrotesteron . Actioneaza pe hormonul ala de care am amintit, adica dihidtrotestosteron. Ca urmare el chiar reduce volumul prostatei. Dar ca orice medicament ce se joaca cu hormonii are si efecte adverse legate de acestia .In cazul de fata poate afecta functia sexuala. E treaba urologului sa va indice medicamentul pentru fiecare caz in parte.
      Prostamol. Acesta NU are actiune hormonala, amelioreaza simptomele dar NU REDUCE VOLUMUL PROSTATEI SI NU OPRESTE CRESTEREA EI. E drept ca nu are nici efectele adverse ale proscarului.
      Un citat din prof. Sinescu, specialist in urologie.
      “Multi pacienti recurg la Prostamol si Prostenal, produse carora li se face reclama la televizor, dar ulterior, nu numai ca simptomele acestora nu s-au ameliorat, ci s-au agravat, iar afectiunea a progresat”
      Cum e operatia de adenom de prostata?

      Eh, am ajuns la ceea ce ne e teama tuturor…adica OPERATIA DE PROSTATACare, in termeni stufosi, se cheama TransUrethral Resection of the Prostate. Literele rosii ii dau denumirea prescurtata adica TURP.
      În ce constă de fapt turpu ăsta. Se introduce prin canalul penisului (pe unde iese urina) o sonda care are la capat un dispozitiv ca o secera. Iar cu acest dispozitiv se taie fîşii de prostată care se împing in vezică de unde apoi se elimina cu urina. Seamana cu golirea unui pepene de continut printr-o găurice. .Uite pe filmul de mai jos cum se desfăşoară această fază
      Desigur se face anestezie…generala sau in coloana,dupa caz.Operatia dureaza cam 1-2 ore.Uite mai jos un film ceva mai lung cu fazele operatiei




      După operaţie apar nişte neplăceri Le punctez pe cele mai importante ca să ştii la ce să te aştepţi.

      -ejacularea retrogradă.
      Sperma în loc să iasă “prin faţă” se elimină în vezica urinară.

      -incontinenţa urinară.
      Adică nu mai poţi ţine urina fiindcă în cursul operaţiei a fost slăbit sfincterul

      -refacerea adenomului cu necesitatea de a se interveni din nou.

      Aceste complicaţii nu sînt frecvente(apar în 5-10 % din cazuri),  dar ele există..


      Dupadrweather

      Proiectul Legii pensiilor militare si soarta Legii 241/2013, reintregirea pensiilor unor militari

      $
      0
      0
      Iarna, 2015, la Olanesti
      Când am publicat proiectul Dusa al Legii pensiilor militare, in noiembrie 2013, am crezut ca este o greseala, o neadaptare la modificarile intervenite deja in legislatia pensiilor, neincluderea in art.125, printre actele normative abrogate, a Legii 241/2013, care abia intrase in vigoare in luna octombrie 2013.
      Citind proiectul in ansamblul sau, am constatat ca,  prin art. 110, legea reintregirii este  practic preluata in noua reglementare, cuantumul pensiei reintregite devenind, fara recalculare, pensie militara. 
      Nerecalcularea pensiilor aflate in plata la data de 01 01 2011 este logica juridica a pastrarii dispozitiilor Legii 241/2013, referitoare la cuantumul pensiei in noua lege. Legea 241/2013 este suportul juridic al cuantumului pensiei militare pentru beneficiarii reintregiti in octombrie 2013.
      In cazul in care toate pensiile aflate in plata la data adoptarii noii legi ar fi fost recalculate potrivit dispozitiilor art. 28 si urmatoarelor din proiect, nu se mai justifica pastrarea Legii 241/2013.
      Care sunt consecintele abrogarii Legii 241/2013 fara ca noua lege sa prevada recalcularea cuantumului pensilor aflate in plata, asa cum se scrie pe alte site-uri ca au propus unii niste amendamente? Si, culmea, se spune ca nu stiu ce comisii ale institutiilor militare ar fi acceptat amendamentele.
      Consecinta ar fi ca, de la data intrarii in vigoare a noi legii, pensiile reintregite potrivit legii 241/2013 devin pensii militare, dar in cuantumul recalculat/revizuit de Legea 119/2010 si OUG nr.1/2011. Iata cum... chiar ar merita jurista Caloianu  si cei din conducerea SCMD, care au propus amendamentele, sa primeasca cuantumul pensiei contributive, punctajul de pensie inmultit cu valoarea la zi a punctului de pensie, si dupa adoptarea noii legi. Cum sa mai si ceri sa ti se restituie diferenta dintre cuantumul reintegit si cuantumul revizuit, daca soliciti abrogarea Legii  241/2013?
      Asociatiile rezervistilor ar trebui sa se lase de maruntisurile prostesti si sa se concentreze pe impunerea a doua obiective:
      -Noua lege sa prevada recalcularea tuturor pensiilor aflate in plata. Astfel, Legea 241/2013 ar deveni caduca.
      -Actualizarea pensiilor functie de soldele activilor.
        

      De ce este discriminatorie alegerea bazei de calcul pentru pensiile militare din ultimele 6 luni de activitate

      $
      0
      0
      Cele doua proiecte de lege a pensiilor militare care circula in prezent pe net reglementeaza includerea in baza de calcul a unei medii pentru funcția de baza aleasa din ultimii 5 sau 10 ani.
      De regula, posibilitatea de a alege baza de calcul dintr-o perioada medie de activitate atenueaza  riscul de a transfera in pensie evenimente accidentale, care au diminuat temporar veniturile militarilor, sau  venituri nepermanente.
      Ambele propuneri de legiferare au sesizat efectele negative pentru câteva categorii de militari precum si avantajele create pentru altele, merituoase sau nu, ale mediei ultimelor 6 luni de activitate pentru funcția de baza, așa cum a fost reglementată de L 164/2001.
      Pe langa retrogradarea in functie, ca masura disciplinara, in ultimii ani de activitate pot interveni, independent de vointa militarului, si alte evenimente care pot determina diminuarea soldei, asa cum ar fi:
      - in perioadele de reduceri masive ale efectivelor, au fost si militari care au preferat sa treaca pentru câțiva ani pe o funcție inferioară, uneori in alta garnizoana, in loc sa accepte disponibilizarea, cu o pensie anticipata.
      -între anii 2010-2012 guvernul boc-basescu-blaga-berceanu-udrea au redus soldele cu 25%, ca măsura de austeritate pentru toți bugetarii. De ce sa fie transferate in pensie acele diminuări,  pentru toti militarii care s-au pensionat in anii 2010-2012, in situația in care baza de calcul ar fi o medie pentru ultimele 6 luni? Sunt de neînțeles si egoiste abordarile care susțin revenirea la baza de calcul  stabilita din ultima solda de funcție sau media pe ultimele 6 luni de activitate.

      Alegerea bazei de calcul dintr-o perioada de 10 ani, sau chiar si de 5ani, da posibilitatea evitarii micsorarii pensiilor unor militari din motive care nu le sunt imputabile.

      Alta discuție despre proiectul Legii pensiilor militare. Din nou sunt discriminati cei pensionați înainte de 2011

      $
      0
      0
      -S-au facut unele adaugiri contradictorii cu tehnica de redactare a Proiectului Dusa.  De exemplu  alin (2),(3),(4) si (5) ale art. 111 referitoare la pensiile recalculate/revizuite.
      -Cine ar putea accepta ca actualizarea pensiilor sa se faca fata de inflatie, ca in Legea 263/2010, dar si in functie de soldele activilor?


      INFORMARE - proiectul Legii pensiilor militare de stat

      În data de 10.02.2015, orele 10, la sediul Serviciului Român de Informaţii, din strada Nerva Traian nr. 5, sector 3, Bucureşti a avut loc întâlnirea între reprezentanţii şi specialiştii din structurile întregului sistem de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, pe de –o parte, şi liderii organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor şi personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne, ale funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ale cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă şi retragere, pe de altă parte, pentru a discuta prevederile noului proiect de lege a pensiilor militare de stat pe care vi-l anexăm alăturat.

      Facem precizarea că, atât Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România cât şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. a susţinut şi susţine în continuare modificarea art. 28 alin. 1 din proiect, în sensul că:

      „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c.

      Biroul Executiv



      PARLAMENTUL  ROMÂNIEI

      SENATUL ROMÂNIEI                                                          CAMERA DEPUTAŢILOR


      LEGE
      privind pensiile militare de stat


      Parlamentul României adoptă prezenta lege.

      CAPITOLUL I
      Dispoziţii generale

      Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
      Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
      a)       principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
      b)      principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
      c)       principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
      d)      principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
      e)       principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
      f)        principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
      Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
      a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract, precum şi preotul militar aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;
      b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
      c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în  unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
      d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) - c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
      e) vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:
      1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
      2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
      3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
      4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
      5. a fost în captivitate;
      6. a îndeplinit activităţi misionar pastorale, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, prin încheierea unui contract invidual de muncă.
               f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;
      g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;
      h) stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
      i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.
      j) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
      k) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
      Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
      Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
      (2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
      Art. 6 - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.
      Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
      (2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
       (3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
      Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi altor prestaţii prevăzute de lege.
      Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
      a) normale;
      b) deosebite;
      c) speciale;
      d) alte condiţii.
      Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
      Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
      (2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.
      (3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţistilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a  prezentei legi.
      Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
      a) pensii militare de stat;
      b) alte drepturi de asigurări sociale.
      Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.


      CAPITOLUL II
      Sistemul pensiilor militare de stat

      Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
      a) pensia de serviciu;
      b) pensia de invaliditate;
      c) pensia de urmaş.


      Consilieri prezidentiali si parlamentari la dezbaterile pe Proiectul Legii Pensiilor Militare

      $
      0
      0
      La Palatul Parlamentului a avut loc în ziua de 13 februarie 2015.

      „Dezbaterea publică privind proiectul-
                                                             Legea pensiilor militare de stat”



      De acord cu preemtiunea domnului G-ral Mircea Chelaru in legatura cu baza de calcul a pensiei militare

      $
      0
      0

      Lege, Ordine, Respect, Demnitate - mesaj pentru presedintele Johanescu.


      In dezbaterea care a avut loc la Parlament, in organizarea Federatiei Militarilor din România, s-a remarcat interventia  domnului General Chelaru care a propus ca modificarea legislativa prin care sa se reintroduca pensiile militare sa se reduca la 6 articole intercalate in Statutul cadrelor militare.

      Nu ne-a spus care sunt celelalte 5 puncte, dar sunt de acord cu articolul care ar reglementa baza de calcul si procentul de pensie militara.

      „Pensia militarului este 80% din solda actualizata a ultimului grad si din solda actualizata a celei mai inalte functii din intreaga cariera militara”

      Propuneri asemanatoare se gasesc si pe acest blog, exprimate de fostul admin Lupus, in martie 2013, prin articolul:


      Domnul G-ral este mai generos; nu pune conditia ca militarul sa fi detinut acea functie cel putin un an.
      Sunt de retinul si propunerile lui Lupus pentru includerea in baza de calcul a soldei de merit si a sporului pentru conditiile de munca. 



      Pentru cei care doresc sa reasculte discursul domnului Chelaru, repostez inregistrarea video, in care domnia sa apare de la min 55.


      E prea mult ca si SRI sa fie condus de un minoritar... format la Scoala Soros

      $
      0
      0

      Nu stiu daca a fost generozitate, snobism, cosmopolitism sau prostie, din partea unor români, votul impotriva unui conational si in favoarea unui neamt, ce-i drept...de cetatenie româna, pentru accederea la cea mai inalta demnitate in stat, dar, e cert ca acum incep sa culeaga ce au semanat.

      Iata ca neamtul nu a gasit un român neaos,  pe care sa-l propuna la conducerea celui mai important serviciu de informatii al tarii. Vreti alta dovada ca neamtul nu prea are incredere in români?

      Aceasta nu este o functie politica pentru a ne permite sa ne expunem la taraba interesele majore ale tarii, intr-un moment de maxima tensiune la granitele estice ale tarii.
       În timpul studiilor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Eduard Hellvig, propusul lui Johannis, a obținut o bursă a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, fundatie despre care nu e cazul sa mai amintim ce interese a aparat in România.
      Chiar daca nominalizarea lui Eduard Hellvig este rezultatul unor negocieri cu premierul Ponta, ar fi de dorit ca majoritatea parlamentara sa nu valideze excesul de alogeni in functiile importante ale statului. Greu de realizat, pentru ca, de data aceasta, ungurii din Parlament vor vota cu ambele mâini un soros-ist.
      Dupa basizarea din timpul lui Maior,  o conducere soros-ista ii mai lipsea SRI-ului. Se scria ca, dupa intrarea UDMR-istilor la guvernare, SRI- ul a fost obligat sa-si desfiinteze Divizia de Aparare a Integritatii Teritoriale. Ce divizie isi va mai desfiinta acum?
      Somn usor români, diasporenii vegheaza pentru voi!

      UPDATE
      Desi numele nu este românesc, potrivit CV-ului de ministru, domnul Hellvig este de nationalitate româna, nascut in  Salaj, limba sa materna fiind româna. Cunoaste engleza, maghiara si putina germana.

      SCMD, cand nu are de lucru, sindicalizeaza pentru Dinca - Gogosaru

      $
      0
      0
      Dupa ce in privinta PROIECTULUI  Legii pensiilor militare organizatia a promovat propuneri straine  de interesul disponibilizatilor, iata-l pe domnul Dogaru angajându-se, alaturi de revolutionarul de serviciu, Dinca Gogosaru, in batalia pentru drepturile unor asa zisi revolutionari, cca 14 000 aparuti din senin dupa anul 1997.Ultimul lot de revolutionari era format din foste cadre militare provenite din Garzile Patriotice ale lui Ceausescu, cadre carora un Secretar de stat al Guvernului Boc, acum aflat dupa gratii, le-a descoperit spiritul revolutionar intârziat.
      Guvernul Ponta a blocat plata indemnizatiilor pentru asemenea „revolutionari” prin OUG Nr.95 din 29.12.2014.
      Domnul Dogaru a  comunicat un Protest catre Avocatul Poporului amenintator pentru Guvernul Ponta, aparând cu deosebire cadrele militare care s-au pricopsit cu certificate de revolutionari. Cere AP  sa atace OUG 95/2014 la CCR. Nostim este ca seful SCMD crede ca Ordonanta, deja intrata in vigoare, este doar un proiect.
      Art.5, alin (5) al OUG prevede:
      (5) De prevederile prezentei Legi nu beneficiază Luptătorii cu Rol Determinant şi Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite care în decembrie 1989 au acţionat ca angajaţi, în exercitarea sarcinilor de serviciu.


      Savuros, dialogul lui Dinca Gogoase cu Premierul, din fata DNA!

      D.D: De trei ani de zile vă rugăm să ne primiți să stăm de vorbă.
      V.P: Nu sunt 20.000 de revoluționari.
      D.D: Dați-vă cuvântul că primiți o delegație de 5-6 persoane.
      V.P: Nu sunt 20.000, nu primesc 20.000
      D.D: Nu a spus nimeni de 20.000
      D.D: Având în vedere că dvs sunteți în prima linie, am o mare rugăminte: tot ce s-a întâmplat cu OUG 25 e cea mai mare ticăloșie.
      V.P: Nu e cea mai mare ticăloșie.
      D.D: Nu știți despre ce este vorba
      V.P: Ba știu
      D.D: Au scos luptătorii remarcați prin fapte deosebite din Revoluție și au instituit  un titlu aberant.
      V.P: Atunci suntem la DNA, depuneți plângerile
      D.D: Noi am depus
      V.P: Păi și noi am depus
      D.D: Nu noi suntem vinovați. De ce nu lăsați legea 341 să funcționeze?
      V.P: Pentru că ar însemna să punem în plată 20.000 de oameni. După 97 au mai apărut încă 14 mii de revoluționari. Ne vedem cu domnul Pop la Parlament. Când e în comisie, vin și eu la comisie.

      MASTER PLANUL de AUTOSTRAZI, propus de Rus, cu care va merge la negocieri la CE.

      $
      0
      0
      -Coridorul IV-European, Transcarpati, se face pe traseul initial, inclusiv Pitesti-Sibiu. Comisia Europeana n-ar fi acceptat scoaterea din Proiect a acestui tronson.
      -Dispare tronsonul Tg.Mures-Fagaras al Autostrazii Transilvaniei. Autostrada Transilvaniei este deviata de la Turda prin Alba Iulia-Sebes, se suprapune cu A1-Transcarpati pe tronsonul Sebes-Sibiu-Vestem, si continua separat pâna  la Fagaras, unde revine in proiectul initial spre Brasov-Comarnic-Bucuresti.
      -Iasi este legat prin 2 Autostrazi cu Transilvania. Autostrada Montana, prin Tg.Neamt, spre Tg. Mures si Autostrada Moldova, prin Bacau pâna la Brasov.
      -Autostrada Oltenia, de la Pitesti la Craiova.


      Au reînceput sa sune trompetele de adunare a recrutilor in flancul Estic al NATO

      $
      0
      0
      Presedintele Lituaniei, tara baltica, 3 milioane locuitori, care se invecineaza cu enclava ruseasca Kaliningrad, a anuntat reluarea temporara a serviciului militar obligatoriu.
      Consiliul National de Aparare de la Vilnius (echivalentul CSAT-ului romanesc) a anuntat marti ca va reintroduce serviciul militar obligatoriu, potrivit portalului lituanian de stiri Delfi. „Trebuie sa intarim capcitatea de aparare a tarii”, a declarat presedintele Dalia Grybauskaite. „In noile circumstante geopolitice, armata trebuie sa fie pregatita pentru aparare chiar si in timp de pace”.
      Masura trebuie sa fie aprobata si de parlamentul Lituaniei, Seimas, iar daca va trece de legiuitori, prima incorporare va avea loc in septembrie. Serviciul militar obligatoriu va fi mentinut pentru cinci ani si intre 3.000 si 3.500 de tineri vor fi luati la oaste in fiecare an. Sunt exceptatii studentii, tatii singuri si persoanele cu probleme de sanatate.

      Pe culmea unui deal,  sute de mii de cruci crestine sunt inaltate spre cer, ca marturie a credintei si a identitatii nationale lituaniene.
      Dealul Crucilor, o curiozitate pentru turisti, este o colina mica lânga localitatea Siauliai din nordul Letoniei.





      Din „binefacerile” sociale ale prezumtivului guvern al noului PDL Pensii ocupationale pentru viitorii pensionari militari

      $
      0
      0
      Elena si Catalin

      Povara pentru fondul de pensii creste de la 10,5% in prezent la 16% pentru angajati, in timp ce pentru angajatori creste de 15,2% la 16% .

      „Sistemul fiscal national se va redimensiona si reaseza prin: Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite:
        16% CAS plătit de angajat
       16% CAS plătit de angajator
       16% impozit pe profit
       16% impozit pe venit
       16%impzit pe dividende ”
      In plus, profesiile liberale platesc CAS doar pentru 3 salarii medii pe economie.

      In domeniul pensiilor, nu avem nicio noutate. Noul PDL, al lui Predoiu, a preluat teoria fostului PNL, reprezentat de fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, cu conturile individuale de economisire

      „Măsurile de atingere ale acestora sunt:
      Pilon 1- Pensia publică
      Singura modalitate de a echilibra structural sistemul de pensii este creşterea bazei de contribuabili prin creșterea numărului de salariați și implicit, reducerea numărului de pensionari.

      Modalitatea de a realiza acest lucru este prin: creşterea ratei de ocupare a persoanelor vârstnice prin: a. locuri de muncă subvenţionate pentru pensionari;
      b. susţinerea antreprenoriatului pentru persoane peste 50 ani;
      c. subvenţionarea programelor de formare profesională şi recalificare pentru persoane vârstnice;
      d. introducerea serviciului de consiliere înainte de pensionare pentru asigurarea unei “evoluări line” către pensionare;
      - creşterea treptată şi egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei;
      - reducerea numărului pensionărilor anticipate;
      -preluarea de către bugetul de stat a prestaţiilor de asigurări sociale noncontributive – ajutorul de deces, biletele de tratament balnear, bilete odihnă, a indemnizaţiei de însoţitor, acordată invalizilor de gradul I;
      - preluarea pensiilor de invaliditate de bugetul asigurărilor de sănătate, model utilizat de unele state membre.”

      „Pensia publică bazată pe noi principii 
      Partidul Național Liberal propune pentru creşterea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi reducerea efectelor directe ale îmbătrânirii populaţiei și ale migraţiei forţei de muncă, schimbarea principiilor care Guvernează sistemul public de pensii, de la un sistem de tip P-Y-G la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.”

      Pilon 2 - Pensii private obligatorii
      Pilon III – Pensii private facultative
      Pilon IV- Sistem pensii ocupaţionale.

      „PNL susţine introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, prin statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului (inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul), bazat pe beneficii definite, cu componentă de asigurare de viaţă, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de apărare, ordine publică, dar şi profesii unde prin negociere colectivă se constituie o schemă de pensii, în vederea fidelizării salariaţilor). În acest fel pot fi eliminate nedreptățile create beneficiarilor pensiilor speciale din legea pensiilor publice şi se crează posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură dar şi crearea unei resurse de lichidităţi pentru investiţii.”



      Pilon V – Sistem asigurări sociale complexe pentru agricultori si persoane care obtin activităţi ocazionale. 

      Programul de Guvernare al PNL poate fi cititAICI

      Impozitarea pensiilor in Proiectul de lege privind Codul Fiscal

      $
      0
      0
      Daca va fi adoptat de Parlament pâna la 01 06 2015, Noul Cod Fiscal ar putea intra in vigoare de la 01 01 2016.
      Suma neimpozabila din pensie este de 1050 lei in anul 2016 si creste cu 50 lei in fiecare an, pâna la 1200 lei in anul 2019.
      Tot din 2019 scade cota de impozitare de la 16% la 14%.
      Se intrevad astfel mariri ale pensiei nete, le lânga actualizarile anuale prevazute de L 263/2010.

      Cotele de impozitare
      Art. 63. - (1) Cota de impozit este de 16%şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
      a) activităţi independente;
       b) salarii şi asimilate salariilor;
      c) cedarea folosinţei bunurilor;
      d) investiţii;
      e) pensii; 
      f) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
      g) premii;
       h) alte surse.
      (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul IV.
       (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru veniturile prevăzute la alin. (1), cota de impozit este de 14%.

      Venituri din pensii
      Definirea veniturilor din pensii 
      Art. 98. - Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat, diferenţe de venituri din pensii precum şi sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie.
      Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
       Art. 99 - (1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:
       a) suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei;
       b) deducerea specială pentru credite rescadențate, potrivit legii.
      (2) Deducerea specială pentru credite se acordă şi în cazul moştenitorilor care au preluat contractele de credite rescadențate precum şi garanţilor care au preluat prin novaţie credite rescadențate şi care realizează venituri din pensii, în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare a facilităţii.
      (3) Suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei se majorează cu 50 lei în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente luni ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar

      Reţinerea impozitului din venitul din pensii 
      Art. 102. - (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
      (2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
      (3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
       (4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
      (5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
      (6) Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.
      (7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.
      (8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
      (9) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile / hotărârilor judecătoreşti definitive și executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil, impozitul reţinut fiind impozit final. Venitul impozabil din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a sumei neimpozabile lunare, stabilită potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii . Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.”
      (10) Impozitul pe veniturile din pensii se reţine şi se virează integral la bugetul de stat

      Contributia de asigurari sociale de sanatate
      Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate
      Art. 155 - (1) Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
       a) 5,5% pentru contribuţia individuală;
      b) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator;
      (2) Cotele prevăzute la alin. (1) se pot modifica numai prin lege.

      Art. 159 - (1) Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte nivelul de 740 lei.
      (3) În situaţia în care veniturile bază de calcul prevăzute la alin. (1) și (2) sunt mai mari decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 138 alin. (3), contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate se calculează în limita acestui plafon.

      Dispare mitul bunastarii românilor din perioada interbelica.

      $
      0
      0
      Propaganda post revolutionara, care se dorea a fi anticomunista, a scornit un fals pe care il puteau combate, cu propriul lor trai, multi dintre românii mai in vârsta care mai traiau in 1989, ; se spunea ca in perioada capitalista din perioada interbelica românii duceau o viata indestulatoare si ca numai comunismul i-a saracit.
      Adevarul este ca viata mizera a taranului român, descrisa in articolul  „Ce mâncau românii la 1930 - File de istorie” din DCnews, a continuat in mediul rural pâna prin anul 1960. 
      Raportul mamaliga-turta/pâine s-a schimbat abia prin anii 1964-1965, când au fost eliminate cartelele si pâinea a inceput sa se vânda la liber. Raportul in favoarea consumului de pâine s-a mentinut si dupa reintroducerea cartelelor in anii '80.

      Iata câteva fragmente din articol:

      „România era o țară bogată, cu pământ roditor, care oferea locuitorilor săi posibilități multiple la o alimentație variată.
      Cu toate acestea, alimentația țăranului a fost în general deficitară. Aproape pretutindeni în România, porumbul constituia baza hranei țăranului.
      Porumbul intra în dieta locuitorilor din Vechiul Regat în proporție de 70-90% din totalul produselor cerealiere. Mămăliga se consuma zilnic și cu toate alimentele, chiar cu legume verzi și murate, cu fructe, ciorbe, devenind un aliment de necesitate care domina rația din punct de vedere caloric.
      În Transilvania, Banat și Bucovina, porumbul era mai redus din structura alimentației, situându-se la un nivel de circa 50%. O cercetare care pornea de la coeficienții propuși de experții Societății Națiunilor a ajuns la concluzia că ponderea proteinelor de origine animală pe zone geografice era:
      Banat 35,2%
      Bucovina 31,9%
      Transilvania 31,2%
      Oltenia 25,2%
      Basarabia 23%

      Cercetând 60 de sate românești reprezentative, Dimitrie Gusti, aprecia că deși în marea majoritate a cazurilor alimentația era mulțumitoare din punctul de vedere al cantității alimentelor brute, ea era viciată prin consumul excesiv de porumb și prin cel redus de alimente de proveniență animală și de alimente proaspete(48% din gospodării nu aveau vacă cu lapte).
      Cel mai vădit neajuns al alimentației era repartiția inegală în timpul anului a proteinelor. Familia țărănească trecea prin perioade bune de alimentație (iarna) și de subnutriție(vara). Cu alte cuvinte, în timpul muncilor agricole, alimentația era cea mai proastă. Porumbul este un aliment insuficient pentru organism, nefurnizând elemente esențiale.
      Abuzul de porumb, consumat uneori stricat ducea la izbucnirea epidemiei de pelagră, manifestată prin erupții și tulburări nervoase, această afecțiune producând numeroase victime în România. Deși creșteau păsări și porci, țăranii din Vechiul Regat și Basarabia mâncau foarte rar carne, mai mult cu prilejul sărbătorilor(duminica, de hramul bisericii) și după Crăciun, când tăiau porcul. Cei din Transilvania consumau mai ales carne de porc, inclusiv în timpul verii (pita și slana fiind alimentele de bază). Religios, țăranul ținea toate posturile care însumate durau mai bine de jumătate de an.
      Condițiile în care luau masa erau de obicei neigienice. În timpul lucrului la câmp se așeza un prosop(ștergar) pe pământ, peste care se punea mămăliga și castronul pentru ciorbă. Acasă, mâncarea se mânca dintr-un castron pentru toată familia, în care fiecare băga lingura sa de lemn. Furculița era un obiect cvasinecunoscut.
      Fruntașii satelor -preoți, învățători, funcționari- aveau un consum alimentar echilibrat pe anotimpuri, corespunzător din punct de vedere al structurii(proteine, glucide, etc.), iar masa se lua în condiții civilizate. La cârciumile din sat, foarte frecventate de țărani, se vindeau băuturi alcoolice și țigări. Rareori se pregăteau mici, cârnați sau alte produse alimentare.”


      Gabriel Oprea mai promite o data o Lege a pensiilor militare

      $
      0
      0

      Președintele UNPR, Gabriel Oprea, a participat la o reuniune de lucru cu conducerea Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere. La întâlnire au fost, printre alții, primarul Sectorului 2, secretarul general al UNPR, Neculai Onțanu și generalul în rezervă Mihai Iliescu, președintele Asociației

      Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a declarat că se lucrează pentru noua lege a pensiei militarilor, după încheierea unei reuniuni cu cadrele militare în rezervă, care a avut loc vineri, informează B1 TV.

      Oprea s-a declarat mulțumit de faptul că românii îi respectă pe militari, și le arată acest lucru oriunde îi văd: pe scara blocului, pe stradă.

      Chiar și parlamentarii, indiferent de culoarea lor politică, respectă militarii României.

      ”Oamenii au încredere în militari. Este foarte bine pentru România că respectă haina militară”, a spus Gabriel Oprea.

      În ceea ce privește subiectele întâlnirii, ministrul a spus că s-a discutat atât despre drepturile, cât și despre pensiile militarilor.

      ”M-am bătut ca pensiile militare să rămână”, a spus Oprea, făcând referire la vremea când era ministru al Apărării.

      În finalul intervenției, ministrul de Interne a făcut apel la guvernul României să ajute militarii, soțiile acestora, militariii în rezervă, copii acestora, precum și văduvele.

      Gabriel Oprea, la reuniunea cu cadrele militare în rezervă

      Discursul lui Gabriel Oprea despre intalnirea de vineri 06 03 2015 cu ANCMRR din MApN poate fi audiat aici

      Dupa ce-l umileste pe generalul Oprisor, Johannis il numeste, dupa 2 zile, consilier pe probleme de siguranta nationala

      $
      0
      0
      Iohannis il ignora pe G-ral Oprisor

      Inregistrare naucitoare de la inceputul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

      Președintele Klaus Iohannis dă mâna cu cei prezenți. 
      O ia de la stânga de la premierul Ponta în jurul mesei  de la ședința CSAT.
      Fiecăruia i se adresază în parte: Domnule prim ministru, Domnule ministru, Domnule Director, Domnule director adjunct, Domnule consilier în cazul de exemplu al lui George Scutaru, la aceea vreme consilier pe probleme de securitate națională și șeful Departamentului de Securitate Națională de la Cotroceni. 
      Pe un singur personaj, Iohannis îl ignoră, nu îi întinde mâna, nu îl salută: generalul Ion Oprișor. Trece pe lângă el în mod ostentativ, dând mâna cu următorul general. Generalul Oprișor pocnește din câlcâie, dar o face cu ochii-n jos. Klaus Iohannis trece mai departe, dând mâna cu toți cei prezenți.
      Unii zic ca Johannis, in zgârcenia sa, nu obisnuieste sa dea mâna de 2 ori cu aceeasi persoana, in aceeasi zi. Lucrasera impreuna la pregatirea  sedintei CSAT.
      Vineri, la 48 de ore de la sedința CSAT, președintele Iohannis semnează decretul de revocare din funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate națională a lui George Scutaru și numirea în această funcție a lui Ion Oprișor.
      La 23 decembrie 2006, Ion Oprișor a fost înaintat la gradul de general-maior (cu două stele) La data de 1 aprilie 2008 a fost avansat la gradul de general locotenent și trecut în rezervă.
      Oare, sasul presedinte a primit ordin sa-l numeasca pe Oprisor intr-o functie atât de importanta? 


      Trupa Voltaj la Eurovision-mesaj pentru copiii parasiti de parintii plecati la munca in strainatate

      $
      0
      0
      „Cred că mesajul nostru se va face cunoscut în Europa”, a spus Călin Goia, pe scena Eurovision, mulţumind întregii echipe care a făcut posibilă realizarea acestei melodii, dar şi fanilor care au susţinut formaţia în acest demers.
      Piesa trupei Voltaj are şi o variantă în limba engleză, lansată de curând, „All over again” - compusă şi produsă de membrii trupei Voltaj, alături de Deepside Deejyas, de Monica Stevens şi Andrei Leonte -, iar videoclipul acesteia, realizat în regia lui Dan Petcan, reuneşte cadre din scurtmetrajul „Calea Dunării”, regizat de Sabin Dorohoi. Piesa, în ambele variante, trage un semnal de alarmă asupra situaţiei tuturor copiilor lăsaţi în urmă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate.
      De la capat-varianta in limba româna, cântata in finala de la Craiova

      All over again- varianta in limba engleza

      Jelania „inghetatilor” il dezinformeaza pe presedintele Johannis

      $
      0
      0
      Un grup de filiale dizidente din SCMD-ul condus de Mircea Dogaru a luat decizia de a adresa o petitie noului presedinte al Tarii, cerându-i ceea ce nu intra in prerogativele domniei sale, potrivit prerogativelor constitutionale.
      Eu ma asteptam ca petitia sa se refere la dezbaterile care au loc in prezent in legatura cu Proiectul Legii pensiilor militare, solicitând presedintelui sa ceara decidentilor politici sa urgenteze adoptarea noului proiect, in asa fel, incât, sa rezolve si problema celor 5-6 mii de pensionari MApN care au mai ramas cu pensiile micsorate prin recalculare/revizuire si transformare a pensiilor militare in pensii contributive, nemultumiti de masurile reparatorii luate de Guvernul Ponta prin L 241/2013.
      De unde intelepciune?
      In scrisoare se razboiesc cu cei peste 85-90%  camarazi de-ai lor, care, prin acelasi proces de recalculare/revizuire s-au ales cu pensiile majorate, printr-un artificiu de calcul, introdus de fostul ministru al Apararii, Gabriel Oprea, fiind anihilata intentia regimului Basescu de a micsora toate pensiile militare. Problema petentilor este ca Gabriel Oprea a grevat bugetul cu cheltuieli suplimentare pentru pensii, in locul asteptarii de a le micsora.
      Nu este un capat de tara ca au sesizat Presedintia cu o problema care nu mai preocupa toti militarii pensionari. Dar, sa nu dezinformeze. Ce or fi crezut? Presedintele e nou si-l aburesc. 
      Consilierii presedintelui pe probleme de aparare si siguranta sunt cunoscatori ai fenomenului. Cel putin fata de ei sa le fi fost rusine  sa dezinformeze. 
      Dezinformari:
      1. Petitioneaza in numele a 26 000 de pensionari militari MApN
      Se stie ca acest numar de pensii micsorate a cuprins in 2011 si pensionari ai Caselor Sectoriale ale MAI si SRI. La MApN au fost 8-9000 pensii micsorate, din care multe deja au depasit cuantumul din 2010, prin actualizarile valorii punctului de pensie din 2013, 2014 si 2015. 
      2.Recalcularea/revizuirea ar fi incalcat principiile neretroactivitatii si ale dreptului câstigat.
      CCR s-a pronuntat prin mai multe dcecizii, respingând astfel de sesizari de neconstitutionalitate. Mai mult, a precizat ca numai in cazul pensiilor contributive se poate invoca dreptul câstigat, nu si in cazul pensiilor de serviciu.
      3. Recalcularea/revizuirea ar fi incalcat legislatia europeana in domeniu.
      Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibila sesizarea cu privire la incalcarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului prin Legea 119/2010.
      4. Instantele au stabilit prin hotarâri definitive pastratrea pensiilor in cuantumul prevazut in deciziile emise in baza legii 164/2001.
      ICCJ, sesizata fiind prin Recurs in Interesul Legii, a decis ca si pensiile stabilite prin hotarâri judecatoresti sunt revizuibile, potrivit art. 20 al Normelor de revizuire, aprobate prin OUG. nr,1/2011, si ca hotarârile judecatoresti care au decis impotriva legii nu au autoritate de lucru judecat.

      Presedintele nu are competenta sa rezolve cele trei cereri ale petentilor. Oamenii au ramas cu mentalitatea de pe timpul lui Ceausescu: presedintele, Comandant Suprem, poate rezolva totul.
      Scrisoarea va fi indrumata catre MApN, care o va clasa, asa cum a procedat si cu scrisoarea adresata premierului.




      Debarcarea americana de la Riga, Letonia

      $
      0
      0
      Statele Unite au trimis in ultimele zile peste o sută de echipamente militare grele, în special tancuri și alte vehicule de luptă, celor trei state baltice, foste republici sovietice, pentru a-și consolida capacitatea de apărare și pentru a descuraja Rusia de a încerca, eventual, să le amenințe, a declarat luni pentru AFP, la Riga, generalul american John O'Connor. 

      Livrările, care se fac prin capitala-port a Letoniei, au ca scop "să arate președintelui (rus Vladimir) Putin și Rusiei hotărârea noastră de a ne putea uni forțele", a declarat generalul O'Connor, însărcinat cu transportul echipamentelor.

      Tancurile Abrams, vehiculele de luptă Bradley și vehiculele Scout Humvees vor rămâne în Estonia, Letonia și Lituania "atât timp cât va fi necesar pentru a descuraja o agresiune a Rusiei", a subliniat el.
      Concomitent, au sosit si 3000 de militari care vor participa la manevre comune in statele baltice.

      Vedeti mai jos debarcarea din 03 10 2014 de la Riga, capitala Letoniei. 

      Viewing all 3578 articles
      Browse latest View live


      <script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>