↧
Legea pensiilor militare a fost avizata pozitiv de Ministerul Muncii
↧
Prin Turcescu putem previziona ce se ca intâmpla in perioada imediata plecarii lui Basescu de la Cotroceni
Duminica trecuta Robert Turcescu, autodeconspiratul ofiter acoperit al DGIA, , reacoperit in presa la Nasul Tv, a aruncat pe blogul sau un document secret incendiar, procurat de le un procurator DNA, nici mai mult, nici mai putin decât cele 24 de pagini ale unei Ordonante de disjungere a unor fapte infractionale din Dosarul arestatei preventiv, Alina Bica, fosta sefa DIICOT.
Primele 22 de pagini ale Ordonantei au fost copiate inainte ca documentul sa primeasca un numar de inregistrare, iar ultimele 2, pag 23-24, au fost scoase chiar din dosarul disjuns, pentru a fi copiate. Numai aceste 2 pagini au gaurile rotunde ale perforatorului. Tot aceste ultime 2 pagini sunt tehnoredactate ceva mai inconstant. Aceste amanunte pot restrânge cercul persoanelor de la care Turcescu putea sa primeasca documentul.
De ce s-a facut disjungerea? Probabil pentru a trage putin de timp, pâna când o persoana importanta a grupului infractional va putea sa fie cercetata penal.De ce a fost sifonat documentul? Pentru a pregati opinia publica de ce va urma... nu peste mult timp.
De ce a fost ales tot Turcescu? Pentru a-i proteja pe alti acoperiti din presa. Acestia vor juca rolul de multiplicatori/intensificatori ai mesajului dorit.
Cei care inca nu au citit Ordonanta de disjungere o pot face aici.
↧
↧
Ne indreptam cu pasi repezi spre alegeri prezidentiale anticipate
COMUNICAT DE PRESĂ
16.12.2014
În ziua de 16 decembrie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:
1. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.87 alin.(1) lit. f) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:
1. Cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate şi a constatat că dispozițiile art.87 alin.(1) lit. f) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională.
De ce este in pericol Johannis sa-si piarda functia de presedinte in cazul in care ICCJ constata, in ianuarie 2015, ca s-a aflat in incompatibilitate?
- În caz de incompatibilitate, Legea 144/2007 prevede interdicţia pe o perioadă de 3 ani a oricărei funcţii publice
- Iulie 2014 - Decizia CCR 418 - a stabilit in cazul actorului Mircea Diaconu că interdictia se referă la toate funcţiile publice, inclusiv la cea de presedinte al României.
- Iulie 2014 - Decizia CCR 418 - a stabilit in cazul actorului Mircea Diaconu că interdictia se referă la toate funcţiile publice, inclusiv la cea de presedinte al României.
Cititi si articolul
↧
Pe acest site publica MApN, spre dezbatere publica, proiectele actelor normative
Toti militarii, indiferent de arma, asteapta publicarea proiectului Legii pensiilor militare, pentru a fi pus in dezbatere publica, inainte de a fi insusit de Guvern si inainte de a fi inregistrat la Senat, spre adoptare, ca prima Camera sesizata.
Ministra muncii a aruncat mingea in terenul ministrului Dusa, informând opinia publica despre avizarea favorabila a proiectului primit de la MApN.
Pentru cititorii acestui blog creez posibilitatea de a verifica si a fi primii care iau la cunostinta de proiect, dând clickAICI.
.
Ministra muncii a aruncat mingea in terenul ministrului Dusa, informând opinia publica despre avizarea favorabila a proiectului primit de la MApN.
Pentru cititorii acestui blog creez posibilitatea de a verifica si a fi primii care iau la cunostinta de proiect, dând clickAICI.
.
↧
Gândurile unui pilot militar dupa prabusirea elicopterului SMURD in lacul Siutghiol
 |
| k.v. |
”Forta portanta[cea care sustine aeronava in aer],la elicopter este egala cu qSVV/2[nu am literele necesare]=roxSxVpatrat xCindice z,din aceasta formula S reprezinta suprafata descrisa de elice in rotatie,adica suprafata discului portant,aceasta se intampla la orizontala ,daca discul portant[elic] este inclinat S va avea valoarea proiectiei lui pe un plan,deci forta portanta va scadea.V este compusa din viteza de rotatie a varfului palelor + viteza de inaintare.Considerand ca faci un viraj[nu prea larg] viteza de inaintare va scadea ,S,fiind inclinat va fi mult mai mic ,rezulta o forta de sustinere[portanta] mult mai mica si elicopterul va incepe sa coboare necontrolat.Daca ai inaltime suficienta poti sa redresezi ,dara daca ai si inaltime mica,si esti deasupra apei ,apar si alte forte si fenomene care vor duce la lovirea elicei[vf,elicei] de suprafata apei,apa fiind incompresibila,viteza varfului elicei fiind apropiata de viteza sunetului ,va inchipuit ce se va intampla la contact:rupere,distrugere...
tigri2 a introdus un nou comentariu privind postarea dvs. "Legea pensiilor militare a fost avizata favorabil ..."
↧
↧
Decembrie 1989 - seful de stat major de la Baneasa care n-a cazut in capcana de la Otopeni
Interviu publicat in nr. 21 al revistei VITRALII - LUMINI SI UMBRE, an V, decembrie 2014-februarie 2015
IN DECEMBRIE 1989 – ȘI DUPĂ – S-AU FĂCUT GENERALI PE MINCIUNĂ ȘI CADAVRE
Interviu cu col. (r) Gheorghe Răbăcel, fost şef de stat major al Școlii de ofițeri a M. l.
.. „O confruntare de proporții între militarii Școlii de ofițeri activi nr. 1 a Ministerului de Interne de la Băneasa şi unitățile MApN a fost evitată în ultimul moment grație verificării făcute de colonelul Gheorghe Răbăcel înainte de a-şi trimite oamenii spre moarte la 23 decembrie” spunea academicianul Dinu C. Giurescu.
Mă aflu față în față cu domnul colonel ( r) Rabacel, rugându-l respectuos să răspundă la câteva întrebări.
I: Spuneți-ne, domnule colonel, cum in acele zile fierbinti, cu prețul vieții, ați dovedit luciditate, discernămint, reusind sa salvati o mie de tineri de la moarte sigură?
R: Ca jurişti, ştim că după atâția ani nu mai e cazul sa răscolim şi să redeschidem răni, dar adevărul trebuie spus şi cunoscut. Dupa ce in dimineața zilei de 22 decembrie 1989, domnul general col lulian Vlad ne-a ordonat: „Vă retrageți în perfectă ordine în cazărmi”, am indeplinit ordinul intocmai şi am ordonat depunerea armamentului şi a muniției.
În jurul orei 1800, am primit ordin de la Comandantul Apărării Antiaeriene a Teritoriului (CAAT) să mă prezint la dânsul cu situația efectivelor, el precizând că din acel moment trec in suborlinca sa
Am prezentat situația domnului gl. col Mircea Mocanu de la CAAT. care m-a pus în legătură cu gl. lt. Victor Atanasie Stănculescu, căruia i-am raportat că şcoala se află cu întregul efectiv in unitate, fiind de partea schmbărilor. Nu am ajuns bine în unitate, că a şi sosit o grupa de nouă ofițeri din cadrul CAAT, care toată noaptea de 22-23 decembrie au verificat efectivele. au numărat muniția, au controlat armă cu armă şi au luat cheile de la magaziile de armament. Asta au înțeles domniile lor prin luare in subordine.
İn timpul nopții de 22 spre 23 decembrie am fost intrebat de gl. col. Mircea Mocanu unde au plecat 3 ABI uri din şcoală. I-am raportat că şcoala nu a avut şi nu are în dotare AB1-uri. Abia mai tîrziu aveam să aflu despre cele trei ABI uri de la USLA, care au fost chemate spre a fi intâmpinate cu foc la Ministerul Apărării, cadre foarte bine pregătite profesional, fiind ucise şi tratate ca terorişti.
Și acum episodul Otopeni" propriu-zis cunoscut ca parte a dezinformării şi diversiunii.
In noaptea de 23 decembrie am primit ordin de la comandantul CAAT să acționez urgent la Otopeni cu 1/3 din efectiv impotriva unor terorişti. Am întrebat despre ce terorişti este vorba. Mi s-a precizat că din datele ce le deţin,
13
sunt terorişti palestinieni. Am solicitat să aprobe să acţionăm în zorii zilei, însă s-a insistat să acționăm imediat. Am cerut să trimită un ofițer cu cheile de la magaziile de armament. Au venit doi ofițeri cu acestea.
Analizând situația mi-am pus întrebarea – fiind vorba de 1/3 din efectiv, care reprezenta peste 800 de oameni – de ce nu se apelează la Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă. Din punct de vedere militar, primul element de analizat este inamicul. Nu aveam nici un fel de date. Am luat legătura cu lt. col. Tănase Vizitiu, şeful serviciului antitero de pe aeroportul Otopeni, care-mi fusese mai mulți ani subordonat. L-am întrebat despre ce terorişti este vorba. Lt. col. Vizitiu a spus că nu este nici un terorist, iar cei de la Ministerul de Interne au fost dezarmaţi şi sunt ținuți sub supraveghere. Am întrebat de ce se trage, deoarece se trăgea şi cu tunurile. Răspunsul a fost că se trage nejustificat. Această informație mi-a fost de mare folos. Deci, nu existau terorişti, dar trebuiau atraşi în ambuscadă peste 800 de oameni. Cu atâtea jertfe trebuia să fi contribuit Școala, ba am fi fost şi considerați terorişti. La pregătirea, experiența şi vârsta mea, mi-am dat încă o dată seama, dacă mai era cazul, cât de importantă este informația. Am hotărât să trag de timp. Când eram întrebat dacă suntem gata de plecare, raportam că am dat dispoziții preliminare, că am alarmat 2 batalioane, că se ridică armamentul şi muniţia etc.
Văzând cei de la comandament că nu acţionez cu repeziciune, indiferent de amenințările primite, la un moment dat am fost întrebat de gl. Mircea Mocanu dacă se poate avea încredere în generalul Ghiță, comandantul Trupelor de Securitate. Am raportat în felul următor: cum să nu aveți încredere, mai ales că gl. Ghiţă a fost adus de la armată. Nu mi-am dat seama de ce mi s-a adresat această întrebare. De abia în zorii zilei de 24 decembrie, când am dat telefon şefului de stat major al Comandamentului Trupelor de Securitate (CTS), col. Pavelescu, să-l întreb cu ce se confruntă, acesta mi-a spus că le-au fost omorâţi foarte mulți oameni la Otopeni. Era vorba de elevii Școlii de transmisionişti de la Câmpina ce fuseseră detaşaţi la CTS. Erau militarii care, după absolvirea acestei şcoli, încadrau stațiile de radio din trupe. Aşa a avut loc măcelul de la Otopeni. Am adunat întreg efectivul şcolii şi am prelucrat acest eveniment tragic. Cadrele şcolii, elevii, cu toții au fost puternic marcați de cele aflate.
Mi-a fost foarte greu să văd cum se acordă gradul de general pe minciună şi pe cadavre. Mă refer la un singur exemplu. Colonelul care a comandat efectivele de la Otopeni, care au produs măcelul trăgând în atâția
14 VITRALII - LUMINI SI UMBRE, an V, nr 21, decembrie 2014-februarie 2015
tineri nevinovați, a fost avansat la gradul de general, în condițiile în care morții şi răniții încă se aflau în incinta aeroportului.
I: Școala a cărei comandă ați preluat-o în acele zile a fost țintă permanentă a amenințărilor venite din toate directiile / afară de cazul Otopeni, vi s-au mai transmis şi alte ordine cu caracter de diversiune?
R: Într-adevăr. s-a urmărit atragerea noastră în tot felul de ambuscade. Mă voi referi numai la două. În una din nopti am primit telefon de la cpt. Mihai Lupoi – acel ofițer, care apărea cu pistolul mitralieră asupra lui şi mințea cu neruşinare. Acest căpitan mi-a dat telefon, spunându-mi să acționez cu şcoala la Televiziunea Română, deoarece sunt atacați de teroristi. Si aici vă daţi seama că noi am fi fost pe post de terorişti. I-am spus că şcoala nu acționează la chemarea televiziunii. ci numai la ordinul şefilor noştri şi i-am închis telefonul. Pentru faptele sale de arme” a ajuns imediat ministrul turismului. De altfel, în acele zile TVR-ul a făcut mult rău. Amintiţi-vă de Teodor Brateş şi de Silviu Brucan, cu trimiterile lor directe la securişti/terorişti.
În 24 decembrie, au venit doi ofițeri din cadrul Comandamentului amintit. care ne-au transmis ordinul de a acționa imediat împotriva unor ..terorişti care se baricadaseră într-o vilă din Otopeni. Am stabilit o companie de elevi, am precizat misiunea şi am insistat în mod deosebit pe modul de acțiune, privind somațiile, focul de avertisment etc., trăgând de timp. Îmi era clar că se urmărea atragerea noastră într-o altă diversiune.
Din păcate, după decembrie 1989. .. cineva a vrut ca ofițerii de securitate să fie vinovații de serviciu pentru toate relele, fiind înfiinţate chiar instituţii – aşa cum este cazul CNSAS folosite pentru intimidarea şi defăimarea acestora.
I: Dumneavoastră ce părere aveti despre ocumenii pe care i-ați pregătit şi pe care, cu siguranță, i-ați mai şi întîlnit"
R: Scoala militară de ofițeri activi a Ministerului de lnterne. şi îmi permit să vorbesc în numele acestei mari unități de învățământ militar, al cărei şef de stat major am fost, a pregătit foarte multe promoții de ofițeri pentru toate genurile de armă şi toate specialitățile necesare M. 1.
În primul rând, avea loc o selecție foarte riguroasă a tinerilor de către inspectoratele județene şi unitățile centrale ale M. Erau nişte criterii foarte bine stabilite. La Băneasa s-a învățat carte, pe baza unui plan de învățământ cu
15
obiective şi scopuri foarte bine stabilite. Școala dispunea de un corp de cadre didactice foarte bine pregătit. Ofițeri cu experiență în activitatea operativă, dar şi cu pregătire psiho-pedagogică, stăpânind în mod deosebit metodica transmiterii şi verificării cunoştinţelor. Pentru disciplinele de facultate erau profesori de la Facultatea de Drept.
Comandanții aveau pregătire în domeniu şi experiență în exercitarea actului de comandă.
Școala dispunea de o puternică bază materială, iar conducerea Ministerului de Interne acorda toată atenția sprijinirii unității. Procesul de învățământ a fost direcționat pe pregătirea de specialitate, juridică, militară, fizică şi de limbi străine. Elevii îşi însuşeau principiile şi metodele de muncă. erau educați în spiritul dragostei față de neam şi patrie, pentru apărarea ființei naționale, a gliei strămoşeşti. Ofițeri cu o temeinică pregătire, cu deprinderi trainice pentru activitatea de viitor, disciplinaţi şi ordonați au părăsit an de an băncile şcolii de la Băneasa. Mulți ofițeri au absolvit cursurile diferitelor facultăţi. în mod deosebit ale Facultăţii de Drept. Mulți au obținut titlul de doctor. De astfel de oameni dispunea aparatul M., pătruns de simțul datoriei față de Patrie,
Decembrie 1989 a scos în evidență că, noi, cei din M.I. – securitate şi miliție – de altfel toate specialitățile, nu ne-am aflat în slujba unei persoane sau a unui grup restrâns, ci ne-am aflat în slujba țării.
Cu toate acestea, foarte multe cadre ale noastre au traversat momente dramatice. chiar tragice. Cunoaşteţi pierderile de vieți omeneşti din rândurile noastre. tratamentul la care au fost supuşi şi care din păcate continuă şi astăzi. Ne amintim cu durere de suferințele celor din lotul Timişoara, de cei din bazinul de înot de la Sibiu. de col. Trosca şi ai lui, de militarii de la Otopeni şi de peste tot. De ce toate acestea? Noi ne-am făcut datoria cu credință sub Drapelul țării, oriunde ne-am aflat, în țară sau peste hotare, cu misiunea sacră de a apăra ființa națională, de a preveni şi zădărnici acțiunile trădătorilor de neam şi ţară. Este adevărat că mă întâlnesc cu opt, nouă promoții în fiecare an, când marchează anumiți ani de la absolvirea şcolii. La întâlnirile respective, după cum ştiți. nu se face politică. deşi nu ne poate lua nimeni dreptul de a gândi şi politic şi de a face analize mult mai pertinente decât cele ale unor aşa-zişi analişti politici. Dar, aşa cum ştiți, singura politică a militarului dintotdeauna a fost aceea de a sluji țara sub drapel. Doresc să menționez că m-a impresionat. de curând, gestul şefului Direcției Judeţene a SRI Cluj, care s-a
16 VITRALI- LUMINI ȘI UMBRE, an VI, nr.21, decembrie 2014-februarie 2015
deplasat la locul întâlnirii promoţiei 1973, întâlnire ce a avut loc în acest oraş, vorbindu-le deosebit de frumos şi la obiect, gest foarte apreciat de participanți. Este adevărat că oamenii sunt dezamăgiți de ce li se întâmplă. Sperăm ca, treptat, lucrurile să se îndrepte.
Îi admir pe ofițerii de informații pentru rezistența de care au dat dovadă în sistem şi la toate nedreptăţile şi îi îmbrăţişez pe toți.
I: Ca om cu o pregătire profesională temeinică şi care vați dedicat întreaga viață cauzei României, cum vedeți, după 25 de ani, evenimentele din decembrie 1989?
R: Consider că schimbarea trebuia să aibă loc. Ne venise rândul. Se investise mult în acest sens. Polonia trecuse deja de cealaltă parte, zidul Berlinului căzuse şi se trecuse la procedurile de unificare a celor două Germanii. în Ungaria conducerea partidului a fost înlăturată, în Bulgaria ministrul de externe de atunci a pregătit şi realizat înlăturarea preşedintelui, în Iugoslavia se lupta pentru separare, în Uniunea Sovietică perestroika. Evident că nu avea cum să fie Albania înaintea noastră. Erau nemulțumiri în țară, le ştim cu toţii. Și în rândul militarilor erau nemulțumiri specifice: scoaterea pe şantierele economiei naționale, în agricultură, criterii greu de atins privind promovarea în funcţii şi avansarea în grad etc.
În anul 1989, avansările în grad, care țineau de preşedinte şi trebuiau făcute la 23 august nu au fost făcute până pe 22 decembrie. Treptele, gradațiile se acordau foarte greu şi cu întârziere.
Bine ar fi fost însă dacă schimbarea s-ar fi produs şi la noi ca în alte țări, fără vărsare de sânge. Am apreciat discernământul cadrelor de securitate şi miliție care au fost în stradă, că, altfel s-ar fi ajuns la cei 60.000 de morți prevăzuți în scenariul lui Silviu Brucan, care spunea , Ce revoluție e aia fără 60 000 de morti"
Cel mai mare păcat este că sa distrus tot, industrie, agricultură, iar educația, sănătatea sunt aşa cum ştim. După 25 de ani de la decembrie 1989, speram să fie mult mai bine. Tinerii să aibă locuri de muncă, vârstnicii o bătrânețe liniştită, siguranța zilei de mâine, unitate şi înțelegere între oameni.
I: Dle colonel, în 17 decembrie 1937 Mircea Eliade spunea: „ Nu pot crede că neamul românesc a rezistat o mie de ani cu arma în mână, ca să piară ca un laș astăzi, îmbătat de vorbe şi paralizat de trădare” . Dumneavoastră, ca
17
slujitor devotat trup şi suflet României, provenit dintr-o familie cu dragoste de țară, credeți că aceste vorbe sunt actuale şi astăzi?
R: În condițiile în care după decembrie 1989, din multe puncte de vedere ne-am întors la anii 30, dar mai ales la un capitalism primitiv, spusele lui Mircea Eliade sunt de mare actualitate. De altfel, în cei 25 de ani care s-au scurs, şi zicerile lui Caragiale le regăsim în toată splendoarea lor.
Dar ceea ce este foarte trist, lucru ce se poate observa cu ochiul liber. este distrugerea, fără precedent în istorie, a tot ceea ce a fost bun, pe care o putem numi, fără să greşim, o trădare a interesului național. Trădători de patrie au mai fost, mai sunt şi vor mai fi. După cum zice înțelepciunea populară, banii sunt ochiul dracului.
Istoricii susțin că un oarecare Rooles, fost conducător al geto-dacilor, a fost primul trădător din rândul strămoşilor noştri, care în anul 29 e.. a trecut cu arme şi bagaje în slujba împăratului roman Octavian. Revenind, însă, mai aproape de zilele noastre, arhivele rețin multe cazuri când români aflați în posturi cheie ale Armatei române ori în alte instituții importante ale statului, s-au pus în slujba inamicilor acestuia.
I: Revenind la întrebare, cine ne poate garanta că în aceşti 25 de ani nu au fost mulți care au divulgat unora de aici şi de dincolo date şi informații referitoare la independența, suveranitatea şi securitatea României, ori că, la îrfiil unor instituții ale statului román, nu sau facilitat infiltrări informative vrăine? Asemenea procedee sau aflat şi se află în practica tuturor serviciilor le informații din lume. Întrebarea este retorică, dar porneşte din suflet, când vezi unde sa ajuns. Pentru că, într-o oarecare măsură, şi din cauza (trădătorilor civilizația noastră se află şi azi la limite semnificative şi neintrerupte suferințe.
R: Vreau să închei acest răspuns cu ceea ce spunea Nicolae Titulescu: Românismul nu va pieri. Vor pieri numai acei care s-au arătat nevrednici de dânsul. În ce mă priveşte, părerea mea – şi nu numai – este că în aceşti 25 de ani trecuţi, România a avut parte de o exploatare colonială, perioadă în care sute de mii de români ce au slujit interesul național şi mii de tineri merituoşi au fost transformați în şomeri, cu sau fără carnet.
În locul lor au fost acceptate adevărate clanuri interlope ce au dus România spre faliment. Cei care au avut interese în România, indiferent de unde
18 VITRALII- LUMINI ȘI UMBRE, an VI, nr.21, decembrie 2014-februarie 2015
ar fi fost, au folosit informațiile obținute de la trădători români, propulsați spre ranguri înalte. În ultimii ani constatăm în rândul românilor o nepăsare generală, o lehamite față de tot ce se întâmplă în țară. Aşa cum spuneam, noi nu am făcut şi nu facem politică, dar totuşi, nu putem să nu avem opinii, nu putem să nu observăm că, de multe ori. se dă credit la orice act juridic, administrativ etc. urmare lipsei de interes ori de informare, consecințele nefiind, în nici un caz, interesul național.
İ: De aici o ultimă întrebare, dacă îmi permiteti, domnule colonel, nu înainte de a vă mulțumi în modul cel mai sincer pentru amabilitatea cu totul deosebită cu care ne-ați primit. Sunteți optimist în privința viitorului, credeți că va urma o revoluție a conştiințelor?
R: Chiar şi la cei 81 de ani ai mei sunt încrezător şi privesc cu optimism viitorul României. Dispunem de resurse umane şi materiale. Este nevoie de unitate mai mult ca oricând. Trebuie să fim conştienți cu toții, că, numai prin muncă, prin eforturi susţinute, prin profesionalism vom putea să performăm. Numirea în funcții de conducere a unor specialişti în domeniu, şi nu neapărat oameni politici. ar favoriza mult bunul mers al societății. Cercetarea ştiințifică va trebui să ocupe locul pe care îl merită. Fiind membri ai NATO şi ai UE. putem spera la o viață mai bună. Privitor la revoluţia conştiințelor, eu cred că oamenii se vor trezi la realitate şi, acordându-se atenție sporită tineretului, va începe construcția pe toate planurile în România.
Rog să-mi fie permis să doresc revistei . Vitralii-Lumini şi umbre " să se bucure în continuare, din plin, de aprecierile cititorilor.
A consemnat col. (r) Grigore Predişor
↧
Indexarea si majorarea pensiilor in 2015 are indicele 4,995%. Indicele de corectie a Valorii punctului pentru pensiile calculate in 2015 este 1,07%
L E G E A
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 Parlamentul
României adoptă prezenta lege
.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale
Art. 16. – Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 este de 2.415 lei.
Art. 17. – Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 2.415 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.208 lei.
Art. 18. – În anul 2015 valoarea punctului de pensie este de 830,2 lei.
Art. 19. – În anul 2015 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.
Art. 20. – (1) Pentru anul 2015, cotele de contribuţii pentru asigurările sociale, asigurările pentru șomaj, asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale sunt cele prevăzute la art. 296-18 alin.(3) lit. a), d), e) şi f) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la art. 296-18 alin.(3) lit.a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este inclusă şi cota de 5% aferentă
fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Cota contribuţiei prevăzută la art.28 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2015, este suma cotelor contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute
la art. 29618 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
↧
Doar SRI comemoreaza eroii antiteroristi?
Joi, 18 decembrie 2014, Serviciul Român de Informații a celebrat solemn, pentru a douăzeci și cincea oară după Revoluția din decembrie 1989, Ziua Luptătorului Antiterorist, concomitent cu marcarea împlinirii a patruzeci de ani de luptă antiteroristă în România.
La ceremonia de depunere de coroane de flori organizată cu acest prilej la Monumentul Luptătorului Antiterorist, dezvelit in urma cu doi ani pe Bulevardul Milea, au fost prezenți, alături de conducerea Serviciul Român de Informații, membri ai familiilor eroilor, cadre militare în rezervă din structurile de prevenire și combatere a terorismului, cadre ale Serviciului și exponenți ai societății civile.
La ceremonia de depunere de coroane de flori organizată cu acest prilej la Monumentul Luptătorului Antiterorist au fost prezenți, alături de conducerea Serviciul Român de Informații, membri ai familiilor eroilor, cadre militare în rezervă din structurile de prevenire și combatere a terorismului, cadre ale Serviciului și exponenți ai societății civile.
Au lipsit reprezentanti ai MApN si MAI, semn ca intre structurile militare continua divergentele cu privire la evenimentele din 1989.
Luând cuvântul la eveniment George Maior, directorul SRI, a evocat momentele dificile din preajma Revoluției care au adus o pată nemeritată memoriei luptătorilor antiteroriști căzuți atunci la datorie, respectiv grupului Trosca:
„Este întotdeauna trist să vorbim despre acești oameni, având în vedere că într-un anumit context istoric s-a creat o nedreptate în ceea ce-i privește. Este de datoria noastră să îndreptăm acest lucru prin acțiunile noastre, prin vorbele noastre, prin faptele noastre. Dincolo de ceea ce, la un anumit context istoric greșit înțeles, s-a spus despre acești oameni, noi îi considerăm eroii noștri, și sper ca justiția și societatea vor face și ele acest lucru”.
↧
De la moda bahica la salamul sasesc
Dupa 10 ani de mahmureala bahica, românii s-au inecat cu salam sasesc.
![]()
![]()
↧
↧
In 2004, Basescu a cersit binecucântarea Patriarhului Teoctist. Ce va face protestantul ?
In 2004 era in toi disputa dintre primarul Basescu si Patriarhie in legatura cu amplasarea Catedralei Neamului.
La ceremonia de învestire, din data de 21 12 2004, Patriarhul Teoctist a stat linistit in banca invitatilor, alaturi de alti reprezentanti ai cultelor.Nu mai stiu daca a fost oficiata o scurta slujba religioasa in sala Parlamentului,dar stiu ca, dupa ce a depus juramântul, Basescu a realizat ca nu a fost binecuvântat de Patriarh si a plecat de la tribuna ,urcând treptele pâna la banca lui Teoctist, cu care a purtat o scurta discutie si i-a pupat mâna, asa cum se vede si in imaginea retinuta de Agerpress.
In anul2009, la învestirea in cel de-al 2-lea mandat, Patriarhul Daniel l-a chemat la el pe Basescu, i-a dat cu busuiocul pe chelie si l-a pus sa pupe crucea.
Sa vedem cum se va desfasura astazi ceremonia religioasa pentru învestirea protestantului lutheran Klaus Werner Johannis.
La ceremonia de învestire, din data de 21 12 2004, Patriarhul Teoctist a stat linistit in banca invitatilor, alaturi de alti reprezentanti ai cultelor.Nu mai stiu daca a fost oficiata o scurta slujba religioasa in sala Parlamentului,dar stiu ca, dupa ce a depus juramântul, Basescu a realizat ca nu a fost binecuvântat de Patriarh si a plecat de la tribuna ,urcând treptele pâna la banca lui Teoctist, cu care a purtat o scurta discutie si i-a pupat mâna, asa cum se vede si in imaginea retinuta de Agerpress.
In anul2009, la învestirea in cel de-al 2-lea mandat, Patriarhul Daniel l-a chemat la el pe Basescu, i-a dat cu busuiocul pe chelie si l-a pus sa pupe crucea.
Sa vedem cum se va desfasura astazi ceremonia religioasa pentru învestirea protestantului lutheran Klaus Werner Johannis.
 |
| Agerpres |
December 21, 2004
Depune juramantul in Parlament
In data de 21.12.2004, Traian Basescu depune juramantul de investire in functia de Presedinte la Cotroceni.
↧
Au facut copiii nostri dinti
Cat de actuale sunt versurile si cântecele lui Tudor Gheorghe! Sala Palatului neincapatoare.
↧
Alino-blagarilor li s-a urcat Johannisul la cap. Victime, milioane de români cu venituri mici
Pentru ca masurile cu impact social pe care Guvernul Ponta le-a mentinut in proiectul de buget pe anul 2015, dupa pierderea alegerilor prezidentiale, tocmai pentru a demonstra ca nu sunt pomeni electorale, sa se aplice incepând cu luna ianuarie, legea adoptata pe 21 decembrie trebuia promulgata pâna pe 25 decembrie, astfel incât casele de pensii sa poata tipari cupoanele cu noile cuantumuri.
Nu mai este un Basescu la Cotroceni ca sa intoarca legea, doar asa....de-al dracului, ca s-o mai intârzie, in ciuda lui Ponta. In locul lui au ramas in Parlament aceiasi iresponsabili care, in anul 2010, au taiat salarii si pensii, politruci care, daca au vazut ca electoratul român este uituc, s-au gândit sa-i mai tracaseze in spirit liberal pe cei mai oropsiti cetateni ai tarii. Au atacat legea la CCR pentru ca Johannis sa nu o promulge in timp util. Cum Curtea a decis sa analizeze rahatul neo-liberal-basist, aruncat peste gardul sau, tocmai pe 29 decembrie, legea va intra in vigoare dupa ce CCR isi va motiva decizia.
Johannis se spala pe mâini. Va spune ca nu mai are nicio influenta asupra fostilor politruci din partidul care poarta doar numele decedatului partid istoric, PNL.
Efectul electoral al nesabuintei liberalilor va fi devastator, pe masura decaderii PDL-ului in anul 2010, dupa taierea salariilor si pensiilor.
Sondajele de opinie din luna ianuarie vor masura dezamagirea populatiei fata de dreapta lui Johannis.
Un sprijin nesperat pentru consolidarea sprijinului popular al Guvernului Ponta.
Deja unii vorbesc de revolte in strada sau la sediile PNL si PDL.
↧
Instantele au început sa-i amendeze pe cei care abuzeaza de acțiuni in justitie.
Încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului. Sancţiuni
(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:
a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;
Spre exemplificare, iată ce a patit un militar pensionar la Tribunalul Bucuresti.
|
Şedinţe
|
↧
↧
Transilvania de Nord, administrata 7 luni de comunistii sovietici si ungurii horthysti
 |
| Ionut Tene |
Transilvania de Nord între eliberarea de sub horthyişti şi ocupaţia sovietică (septembrie 1944 – martie 1945)
Uniunea Sovietică trata România ca pe o ţară învinsă. Au fost demobilizate mari unităţi de luptă, între care zece divizii de infanterie; acesta fiindcă mareşalul Rodion Malinovski „nu avea siguranţă, nu avea încredere în Armata Română” (după afirmaţia generalului Gheorghe Mihail, făcută la 15 octombrie 1944). În primăvara lui 1945 au fost dezarmaţi soldaţii şi ofiţerii însărcinaţi cu paza obiectivelor militare şi a altor edificii publice din Bucureşti.Pretextul evacuării administraţiei române din cele şase judeţe unde reuşise să se instaleze se datora în principal incapacităţii românilor de a stăpâni situaţia inter etnică. Ca argument pentru aceasta a fost invocată activitatea Batalionului de voluntari „Iuliu Maniu” Braşov. Pe de altă parte, organizaţia terestră „Rongyos Gárdá“, înfiinţată în 1924 pe teritoriul Ungariei, ca organizaţie paramilitară, acţiona nestingherită împotriva elementelor româneşti din administraţie.
Încă din luna septembrie 1944 s a constituit în Bucureşti un Comitet Naţional cu misiunea de înrolare şi organizare a voluntarilor pentru Ardeal într o legiune (ulterior numit Regiment) purtând numele „Iuliu Maniu”. Comitetul era o iniţiativă a PNŢ. Legiunea urma să asigure spatele frontului, dar voluntari au fost încadraţi şi în unităţi operative pe front. Formaţiunea trebuia să sprijine reinstalarea autorităţilor române în Ardealul de Nord, pe măsura avansului trupelor române şi ruse. Conform ziarului „Ardealul”, oficiosul PNŢ, un total de 50400 voluntari ar fi plecat pe această filieră. Dintre aceştia, 600 constituiau cea mai activă unitate para militară a Legiunii, anume Batalionul de voluntari Braşov, ce a desfăşurat activităţi în spatele frontului, în judeţele Trei Scaune, Ciuc, Odorhei şi Mureş. Comandant era căpitan Gavrilă Olteanu, din Târgu Mureş, refugiat între 1940 1944 la Braşov şiautointitulat „colonel”.
Dacă în privinţa susţinerii reinstalării autorităţilor româneşti în zona secuimii, batalionul şi a îndeplinit sarcinile primite, iniţierea acţiunilor discreţionare ale unei justiţii militare, în scopul stârpirii „partizanilor rămaşi răzleţi în acea regiune”, a dus la tragicul episod de la Aita Seacă din 26 septembrie 1944, când 11 unguri au fost executaţi după o judecată sumară, sub acuzaţia de a fi participat la asasinarea a 20 ostaşi români în 4 septembrie. Exista o tradiţie în Ardeal ca românii să se mobilizeze în gărzi cetăţeneşti. La sugestia lui Ilie Lazăr au primit denumirea lui Iuliu Maniu. Totul a început de la chemarea lui Aurel Mărgineanu, secretarul refugiaţilor ardeleni de la Bucureşti. Se pare că „Batalionul de voluntari Iuliu Maniu“ avea un efectiv de circa 600 voluntari. La 12 noiembrie, P.S. Vîsinski îi va cere lui Sănătescu desfiinţarea acestui „detaşament înarmat care comite acte arbitrare criminale”, şi trimiterea în judecată a comandantului Olteanu. Preşedinţia Consiliului de Miniştri va îndeplini imediat cererea şi se va delimita clar de activităţile lui Olteanu. Similar va proceda şi Iuliu Maniu care va afirma că nu şi a dat consimţământul pentru ca acel batalion să i poarte numele. „Batalionul de voluntari” va fi dizolvat la Aiud de către Corpul de Munte, iar Gavrilă Olteanu arestat şi asasinat în închisoare, în august 1946. Unele documente susţin sinuciderea. Eliberarea întegului teritoriu al Ardealului de Nord a fost erceptată de popor cu multă bucurie. S au organizat de către români, în lcoalităţi, „Te Deum la bisericile naţionale, urmat de un parastas în amintire eroilor căzuţi în luptele pentru dezrobirea Ardealului“. Prin Decretul Nr. 247 din 25 octombrie 1944, întregul spaţiu a fost pus sub gestiunea Comandamentului General al Etapelor, care urma ulterior să preda întreaga administraţie organelor de stat. Acest lucru trebuia să se materializeze în noiembrie, baza legală fiind Legea nr. 487 din octombrie 1944, prin care a fost înfiinţat Comisariatul pentru administrarea regiunilor eliberate. Sovieticii nu ptueau accepta aşa ceva. Ei doreau să şantajeze guvernul român şi să practice jaful economic.
Prin nota Comisiei Aliate de Control (Vinogradov) nr. V 120 din 12 noiembrie 1944 s a cerut Guvernului român ca toate autorităţile administrative româneşti să fie retrase din regiune. Guvernul român s a supus imediat, arătând însă CAC, prin nota din 19 noiembrie 1944 a Preşedintelui Consiliului de Miniştri, temeiurile juridice pentru care această cerere i se părea neîndreptăţită. Printre altele se specifica acolo că: „era în drept ca dincolo de limitele maxime ale instanţelor stabilite în art. 17 al acelei Convenţiuni, să restabilească administraţia civilă română, fără a mai fi nevoie ca în prealabil să se stabilească un acord între el şi Înaltul Comandament Militar Sovietic [...] Restabilirea administraţiei civile româneşti în Transilvania de Nord, nu s a făcut clandestin şi nici cu ocolirea autorităţilor militare sovietice”. Răspunsul sovietic din 28 noiembrie se va menţine într un ton echivoc, arătând ca rezolvarea problemei Transilvaniei de Nord rămâne cea prevăzută la art. 19 al Convenţiei, dar „timpul şi modul instalării administraţiei româneşti”, trebuie să fie rezolvate „prin tratări între Guvernele URSS şi al României”. Un termen precis va fi avansat în răspunsul din 20 noiembrie 1944, al generalului Malinovski, la cererea română de a se permite restabilirea autorităţilor româneşti militare măcar în oraşele Cluj şi Oradea, precizându se ca „până la semnarea Tratatului de Pace nu este posibil a se reînfiinţa în Transilvania administraţia românească”. Era o situaţie tensionată. Românii se organizau în gărzi de autoapărare. Liderul studenţilor anticomunişti clujeni din 1946, Horaţio Ciortin neagă ipoteza că „Sumanele Negre“ au activat doar în Moldova. Adevărata mişcare de rezistenţă a fost cea constituită de generalul Aldea. Mişcarea Naţională de Rezistenţă, al cărui nucleu în Apuseni a încercat să l organizeze. „Sumanele Negre“ ewra o organizaţie ataşată Mişcării Naţionale de Rezistenţă, condusă de celebrul Bădiu Olteanu (o figură mare care a condus batalioanele din Secuime – „Gărzile Maniu“), ajutat de Pelescu şi Şteanţă. Numele acestei organizaţii vine din zona Vatra Dornei, unde se poartă sumane negre.
Pretextele invocate de sovietici pentru a înfiinţa şi menţine ocupaţia Ardealului pot fi desprinse şi din informarea lui Gheorghiu Dej, făcută în şedinţa Consiliului FND din 24 ianuarie 1945, privind discuţiile purtate la Moscova: „până acum Transilvania, datorită tocmai atitudinii politice a lui Maniu [...] n a revenit complet României, aşa cum de altfel sunt şi stipulaţiunile Convenţiei de Armistiţiu, cum sunt declaraţiile făcute de Vîsinski sau de factorii responsabili ai Uniunii Sovietice. Că Ardealul de Nord este al României, nici nu poate fi pus în discuţie. Atunci deşi este eliberat, de ce până azi nu este legat de România, de ce nu sunt autorităţi şi bani româneşti, de ce nu se permite nici azi intrarea autorităţilor româneşti? Tocmai datorită acestei neîncrederi. Dacă această neîncredere ar fi înlăturată şi am arăta hotărârea noastră de a merge pe linia democratizării ţării şi am avea încrederea celorlalte naţionalităţi, care se îngrozesc numai la auzul că ar putea veni autorităţi româneşti, cu care au avut ocazia să facă cunoştinţă când au fost trimise de Iuliu Maniu acolo, Transilvania ar reveni României [...] Imediat după constituirea unui guvern de Front Naţional Democrat, Ardealul de Nord va reveni la corpul naţional, va intra practic administraţia românească…”
Atmosfera în Ardealul de Nord de după această dată este prefigurată deja de declaraţia lui Vîsinski din 14 noiembrie 1944: „Guvernul României nu este cu adevărat democratic şi deci nu este în măsură să garanteze pretinsele drepturi şi libertăţi pentru minoritatea maghiară”. Sovieticii erau decişi să exploateze diferendele naţionale româno maghiare şi să menţină statutul viitor al Ardealului de Nord în incertitudine. Adevărata miză a menţinerii unei atitudini ambigue în această problemă rezultă şi din raportul lui A. Lavrentiev adresat lui Vîsinski la 26 decembrie 1944: „Problema retrocedării Transilvaniei de Nord României trebuie sa fie o pârghie de acţiune asupra Guvernului român, nu numai în domeniul îndeplinirii obligaţiilor economice conform Convenţiei de Armistiţiu, dar şi în domeniul politicii interne şi externe promovate de acesta. În momentul de faţă nu există materiale care ar oferi un răspuns cert, ce parte din Transilvania de Nord ar trebui să revină României şi ce parte Ungariei [...] Or, astăzi când s a creat Guvernul Naţional Provizoriu al Ungariei este necesar abordarea ei [a întrebării ridicate mai sus] în mod temeinic [...] Se pare că transmiterea Transilvaniei de Nord (în întregime sau a celei mai mari părţi a ei) românilor în lunile apropiate este puţin probabilă. Prin această atitudine, sovieticii vor obţine, pe de o parte, prin şantaj, maximum de angajare militară şi politică din partea României, iar pe de alta parte vor folosi autorităţile locale maghiare ca un vârf de lance a sovietizării (creând un „cap de pod” comunist în Europa Centrală), stimulându le zelul de convertire la comunism prin promisiuni implicite sau explicite de soluţionare a revendicărilor lor etnice. Un raport al Marelui Stat Major din 1 martie 1945, observa că „în toate manifestările ungurilor se observă o simpatie evidentă faţă de Comandamentul sovietic, căutând pe orice cale să l convingă pe acesta de sentimentele lor comuniste, spre a obţine avantaje şi atingerea scopurilor lor naţionale””. Ca urmare, principiul divide et impera şi a găsit o bună aplicare în această problemă. Înverşunarea naţionalistă locală a servit de minune scopurilor strategice sovietice. Această simpatie suspectă dintre elemente politice maghaire şi sovietici a dus la o reacţie anticomunistă populară. Acum s au pus bazele înfiinţării Mişcării de Rezistenţă Naţională.
Administraţia militară sovietică era exercitată în teritoriu prin intermediul Comitetului Executiv pentru Nordul Ardealului al FND (Frontul Naţional Democrat), constituit din reprezentanţii FND din cele 11 judeţe ale regiunii. Preşedinte a fost ales Teofil Vescan, iar co preşedinte Jordáky Lajos; ponderea locală cea mai mare o aveau maghiarii. Comandamentul sovietic exercita coordonarea şi decizia politică, asigurând şi protecţia organelor administrative civile ale FND În decembrie 1944 se preciza într un buletin contrainformativ că „în Ardeal toate organele administrative şi poliţieneşti sunt de origine maghiară sau semită, nu români”. La 28 decembrie 1944 se constituie Consiliul FND pentru partea de nord a Transilvaniei. Între 12 14 februarie 1945 s a ţinut la Cluj Conferinţa Consiliilor FND din judeţele părţii de nord a Transilvaniei, la care au participat prefecţii şi subprefecţii din cele 11 judeţe, care adoptă Programul de guvernare al FND
Din cauza opoziţiei sovietice exercitate de mareşalul Rodion Malinovski, preşedintele Comisiei Aliate de Control pentru România, „comisariatul nu a putut să se instaleze la sediul proiectat, la Cluj, şi a vegetat chinuit, la Bucureşti, în continua nădejde a posibilităţii unei activităţi pe teren, efective” – cum mărturiseşte Dr. Ionel Pop, şeful Comisariatului pentru administrarea Transilvaniei eliberate, înfiinţat conform Legii nr. 487/10 octombrie 1944. Mai mult, autorităţile politice române sunt silite să recunoască, prin Decretul Regal din 24 octombrie 1944, că teritoriul Transilvaniei eliberate intră în „măsura recuririi”, sub autoritatea Comandamentului general al etapelor, adică introducerea administraţiei militare sovietice. Astfel, toţi prefecţii şi primarii numiţi de Guvernul Român sunt înlăturaţi şi puşi în locul lor prefecţi şi primari de orientare comunistă. Administraţia militară sovietică s a exercitat din 24 octombrie 1944 până la 13 martie 1945, prin intermediul Comitetului Central Consultativ al FND, de orietare comunistă. Autorităţile române au început să fie înlăturate de către comunişti, în ciuda legislaţiei româneşti.
Practic conducerea Transilvaniei de Nord a trecut în mâinile maghiarilor, organele administrative fiind încadrate cu unguri din „gărzile patriotice”, mulţi rămaşi de la fosta administraţie. Prezenţe administrative româneşti (ale celei centrale neevacuate sau locale) trebuie înţelese doar ca şi excepţii temporare. Multe mărturii contemporane atestă faptul că, în manifestările naţionaliste, noul regim local FND ist era asemănător celui horthyst: limba maghiară redevine limba oficială, manifestările naţionale româneşti sunt interzise, circulaţia monedei româneşti, Leul, este oprită, singura monedă permisă este Pengö ul. Este înfiinţată în toate localităţile Poliţia populară maghiară. După 13 noiembrie 1944 nu mai exista nici o autoritate (jandarmerie, poliţie, armată) românească! Membrii Uniunii Populare Maghiare s au înscris în Partidul Comunist pentru a atrate simpatia sovieticilor, în vederea obţinerii unui statut al Transilvaniei de Nord – autonom sau ca parte a Ungariei comuniste“.
Practic, prezenţa în Transilvania a sovieticilor (exclusiv militari) se limita la comandamentele militare din principalele localităţi şi din gări (unde se găseau şi mulţi care cunoşteau limba româna, probabil basarabeni); administraţia locală FND istă, maghiară în fapt, parţial rămasă din regimul horthyst, parţial sosită cu scop precis din Ungaria.
Românii, repliaţi în rezistenţa naţională în faţa unei ciudate coaliţii între comuniştii ruşi şi foştii hortyşti „convertiţi sub flamurile FND ului”. Ocazional şi temporar, românii au avut şi zone de auto administrare (Maramureş, Năsăud, Bistriţa), toate aparent limitate la luna ianuarie 1945. Puterea centrală de la Bucureşti a administrat şase judeţe (prin Prefecturi şi Jandarmerie) şi câteva instituţii (CFR, Poşta,…) pentru perioade cuprinse între câteva zile şi ceva peste o luna, persistenţa unor entităţi administrative româneşti (poştale) după 13 noiembrie 1944 fiind excepţională, dar documentată .
Au existat şi excepţii. Singurul judeţ din cele 11 în care administraţia militară rusească nu a putut fi instalată este Maramureşul. Oraşul Sighet a fost eliberat la data de 17 octombrie 1944 de către Armata 40 Sovietică. În aceeaşi zi comandantul sovietic a îndrumat pe unii dintre românii care suferiseră persecuţii în timpul administraţiei ungare, să preia administraţia locală, „până la venirea autorităţilor de la Bucureşti”, fiind organizat un Mare Sfat Naţional, cu delegaţi din partea fiecărei comune. Se constituie cu acea ocazie un Consiliu Naţional Român (C.N.R.), preşedinte fiind ales Dr. Ioan Bilţiu Dăncuş (ce primeşte şi delegaţie de primar al oraşului Sighet). C.N.R v a lua masuri de organizare democratică a întregului judeţ, sub conducerea prefectului dr. Petru Mihali şi va intra în scurt timp în divergenţă cu Consiliul Ruteno Maghiar din Maramureş.
↧
Andreea Toth din Oradea a câstigat concursul X Factor din Ungaria
Andy Toth este eleva în clasa a X-a la Liceul de artă din Oradea
![]()
↧
Dumnezeu este femeie?
Cu bustul gol, pe care era inscriptionata lozinca „Dumnezeu este femeie”, a alergat pâna la ieslea care simbolizeaza Nasterea Domnului și a luat statueta Pruncului Iisus.
Un membru al Garzii elvetiene a salvat statueta din mâna protestantei, acoperindu-i goliciunea cu mantia .
↧
Rovana Plumb despre pensiile militare si despre plata restantelor celor pensionati dupa ianuarie 2011- indicele real de corectie a punctului de pensie
In ziua de Sf. Stefan, ministrul muncii a facut noi precizari la RTV despre plata drepturilor de pensie stabilite dupa ianuarie 2011, majorate cu indicele de corectie, asa cum a decis CCR, si, raspunzând unei intrebari adresate de Mircea Dogaru, despre adoptarea legii pensiilor militare.
↧
↧
Contestatia la buget, respinsa de CCR, dar atentatul Dreptei la buzunarul de stânga ramâne
Curtea Constituțională a României a luat o decizie, în urma contestației PNL la bugetul de stat pe 2015.
"Criticile aduse s-au mai adus și altă dată la alte proiecte de buget, se critică că nu a fost depus la timp proiectul de lege, fapt netaxat nici de legea invocată, nici de alte legi, nu putem noi să stabilim sancțiuni pentru nedepunerea la timp a legii bugetului. Astăzi trimitem legea la Președinție pentru promulgare. Criticile aduse acestei legi nu pot fi considerate neconstituționale", a subliniat Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale a României.
COMUNICAT DE PRESĂ
29.12.2014
În ziua de 29 decembrie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea privind neconstituționalitatea dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2015, obiecție formulată de un număr de 149 de deputați şi senatori aparținând Grupurilor Parlamentare ale Partidului Național Liberal și Partidului Democrat Liberal.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că Legea bugetului de stat pe anul 2015 este constituţională în raport de criticile formulate.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
↧
Cristoiu si Divizia Media a SRI.
Dupa DNA, Divizia Penala, potrivit lui Cristoiu, SRI ar avea si o Divizie Media.
Directorul SRI, George Maior, a uitat să-și prezinte demisia noului președinte!
Despre cine a fost la Cotroceni, ce a discutat cu președintele, despre ce-au hotărît împreună se află din surse.
Potrivit unor surse, Klaus Iohannis ar fi avut o întîlnire cu șefii serviciilor secrete.
Spre deosebire de întîlnirile cu premierul Victor Ponta, amintind tot mai mult de întîlnirile lui Ion Iliescu cu Adrian Năstase (nu degeaba s-a mutat Klaus Iohannis în biroul lui Ion Iliescu!), despre întîlnirea cu șefii serviciilor secrete n-a ajuns nimic pînă la noi, muritorii, care n-am fost aleși președinți printr-un Miracol despre care a scris și nemuritorul Mircea Cărtărescu.
Spre deosebire de întîlnirile cu premierul Victor Ponta, amintind tot mai mult de întîlnirile lui Ion Iliescu cu Adrian Năstase (nu degeaba s-a mutat Klaus Iohannis în biroul lui Ion Iliescu!), despre întîlnirea cu șefii serviciilor secrete n-a ajuns nimic pînă la noi, muritorii, care n-am fost aleși președinți printr-un Miracol despre care a scris și nemuritorul Mircea Cărtărescu.
Să-și fi depus George Maior demisia fără ca despre acest moment să fie informată, pentru a scrie, Divizia Media a SRI, alcătuită din trusturi de presă, site-uri, televiziuni și ofițeri acoperiți?
Nu cred.
Nu numai că s-ar fi aflat, dar întreaga presă, chiar și cea care nu ține de Divizia Media a SRI, ar fi ridicat în slăvi momentul.
Nu cred.
Nu numai că s-ar fi aflat, dar întreaga presă, chiar și cea care nu ține de Divizia Media a SRI, ar fi ridicat în slăvi momentul.
Și în aceste condiții, n-ar fi normal să ne explice directorul SRI de ce nu s-a ținut de angajamentul luat pe 3 octombrie 2014 la Timișoara?
Nu de alta, dar de la un director al SRI timp de opt ani, ne așteptăm să știe ce înseamnă onoare.
Nu de alta, dar de la un director al SRI timp de opt ani, ne așteptăm să știe ce înseamnă onoare.
Textele postate de mine zilnic pe cristoiublog.ro sunt de regulă preluate de site-uri și de ziare.
Sunt tare curios dacă acest text va fi preluat de cineva.”
Sunt tare curios dacă acest text va fi preluat de cineva.”
↧
Pensiile contributive vor ajunge la beneficiari, in luna ianuarie 2015, marite cu 5%
In data de 12 decembrie Guvernul a emis OUG nr. 83/2014 care a fost publicata in MO, la 22 decembrie 2014, data la care era evident ca legea bugetului va fi intârziata din cauza nesabuintei liberalilor pedelizati de a o contesta la CCR.
Casele de Pensii au avut timpul necesar pentru tiparirea taloanelor de pensie in cuantumurile contributive calculate cu noua valoare a punctului de pensie de 830,2 lei.
Intre timp, a fost promulgata si legea bugetului de stat, dupa ce CCR a respins ca neintemeiata contestatia liberala.
Iata ce se prevede in articolul 30 al OUG nr. 83/2014, rectificata, pentru revolutionari, pe 22 decembrie 2014.
Art. 30.
Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2015 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5% şi este de 830,2 lei.
↧