Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3575 articles
Browse latest View live

Inflație de propuneri in domeniul pensiilor reglementate de legi speciale

$
0
0
Unirea, ilustrată pentru preșcolarii din România
In ultimul an, campanie electoralã fiind, useriștii și liberalii s-au întrecut populist, pentru manipularea fraierilor, in aruncarea in Parlament cu proiecte in domeniul pensiilor speciale.
Nici pesediștii nu s-au lãsat mai prejos, astfel ca si Liviu Pop a lansat un proiect de impozitare cu 90% a sumelor din pensii care depãșesc 10 000 lei, iar Teodorovici a depus proiectul de taxare a partilor necontributive mai mari de 7000 lei din pensiile reglementate de legi speciale
Pe ultima sutã de metri a guvernãrii PSD, finanțiști din MApN s-au folosit  de munca ccmrr-ului înfiïnțat de ministrul Leș  și au introdus în Senat, prin parlamentarul Leș, proiectul pentru eliminarea inechitãtilor din legea pensiilor militare.
Estimând cã acest ultim proiect, gândit a fi finalizat prin ordonanțã, are șanse mici cu noua majoritate parlamentarã, isteții au infiintat un nou grup de lucru, dar pe lângã ministrul Ciucã, pentru a grãbi realizarea intereselor lor, prin ordonanțã de urgențã, așa cum ați vãzut din draftul aruncat pentru testarea opiniilor, urgentã fiind numai stabilirea noilor pensii din cuantumul brut al soldelor lunare.
Cuvintele de acțiune sunt: eliminare, recalculare, actualizare, plafonare, corectare, corelare, taxare, impozitare suplimentarã, eliminarea inechitãților etc.
Intențiile sunt atât de contradictorii, cât sunt și termenii de mai sus, cã nu poate sã iasã decât un blocaj general.
Smecherii de la PSD, nemaiavând constrângeri bugetare, dar cu majoritate in forurile conducãtoare ale celor douã camere, au îngrãmãdit toate proiectele privind pensiile de toate felurile pe primele locuri ale ordinii de zi și, ca sã fie și mai complicat, au scos de la naftalinã și Proirctul de lege pentru aprobarea OUG 59/2017, aia care a eliminat actualizarea pensiilor militare.
Cum sã mai propunã domnul ministru Ciucã Ordonanța de abandonare a cuantumului net pentru noii pensionari militari, dacã nu știe ce intentie au liberalii si useriștii cu LEGEA 223?
Si, ca lumea sã o ia razna cu totul, mai vin Iohannis și Ludovic cel Sãrac cu anunțul cã nici nici legea pensiilor civile nu se va simți prea bine în anul care vine.
Sã vezi ce o sã se bucure pensionarii votanți de  liberali și #. rezist când ludoviciul va anunța cã, spre deosebire de LOV și Dragnia, va mãri pensiile cu  7,2%, cresterea salariului minim, de la 01 01 2020 si nu vor mai aștepta....pââânã ...tocmai  pe 01 09 2020, când ar primi 40%.!

Revizuiți din oficiu, domnilor directori de CPS, deciziile prin care ați privat ilegal pensionarii militari de acordarea sporului OMM/SOSP

$
0
0
.. dacă nu doriți să puneți pe drumuri mii de pensionari pentru a vă obliga Instantele să aplicați  corect legea, inclusiv OUG 59/2017.

Asa cum în deciziile de calculare/recalculare/actualizare emise până la 15 sept 2017 ați adăugat sporul OMM/SOPS la pensia stabilită de OUG nr. 57/2015, în plafonul de 85%, ajungând până la 102% din baza de calcul, aceeași logică juridică trebuia să vă călăuzească și după întrarea în vigoare a OUG nr. 59/2017 și să adăugați, nu să includeți, sporul OMM/SOSP la/în cuantumul noului plafon dat de cuantumul net. 
Unde găsiți dvs vreo precizare în textul Legii nr. 223/2017, inclusiv în cel modificat de Ordonanțele 57/2015, 59/2017 sau 114/2018, că sporul OMM/SOPS  este calculat potrivit acestei legi, ca să vă permiteți abuzul să-l includeți în plafonul cuantumului net? 
Legea nr..80/1994 spune că acest spor se adaugă la cuantumul calculat potrivit legii pensiilor. 
Nu derutați pe nimeni, domnule director al CPS a MAI, cu răspunsuri în care păcăliți petițiionarii că deciziile de stabilire a drepturilor de pensie ar fi și  decizii de revizuire, asa cum ați procedat în documentul publicat mai jos. 
Voi publica aici motivarea Deciziei 2344/2019 10.10.2019 a Curții de Apel Ploiesti și motivarea Sentinței nr. 909/2019  22.11.2019 a Tribunalului Brașov, pentru ca pensionarii afectați să aibă modele de acțiune în instanțe împotriva deciziilor de pensie emise greșit. 


Precizãri din partea cititorului care a trimis acest rãspuns conceput "a la gâgã" de CPS a MAI:

"De precizat ar fi ca decizia la care se face referire in document nu este de revizuire. M-am pensionat cu data de 01 iunie 2019. Probabil ca documentul trumis de CPS este unul tip, ei schimband doar destinatarul....
In cererea de revizuire am solicitat aplicarea sporului OMM dupa determinarea cuantumului pensiei conform art 60/L/223/2015."



Ludovicul cel Sărac astupă găurile cu 9 miliarde lei din pensiile speciale

$
0
0
Economiile vor fi obținute săptămâna viitoare prin adoptarea Proiectului de lege promovat de USR privind eliminarea sau plafonarea pensiilor reglementate prin legi speciale.
Prișcă are în vedere PL x 166, aflat la Raport în Comisia de munca CD.

Ordonanțele 59/2017 și 114/2018 (art. 84), la pachet cu proiectul de desființare a pensiilor speciale

$
0
0
Pl x 166/2018 era pe Ordinea de zi a Comisiei de muncă pentru Raport, ba chiar pe Ordinea de zi a Camerei Deputaților, încă de săptămâna trecută, dar domnul Solomon nu a avut timp sa întocmească un Raport final. 
Pentru săptămâna care urmează, domnul Solomon a păstrat pe Ordinea de zi Proiectul USR de desființare a pensiilor speciale și de plafonare a pensiilor de serviciu ale magistraților și militarilor, dar, surpriză, a introdus pe primele locuri Ordonanțele care eliminaseră actualizarea pensiilor speciale și de serviciu. 
Decizia logică este respingerea în întregime  a OUG 59/2017 și a art. 84 din OUG 114/2018, pentru a se aplica articolele referitoare la Legile 223/2017 și 303/2004 din PL x 166/2018, adică plafonarea lor la valoarea  actualizată a salariului/soldei lunar/e din ultima lună de activitate. 
Avantaj temporar pentru cei pensionați după 01 01 2016 și cei recalculat potrivit L223/2015, cu un cuantum mai mare decât cel contributiv. Ceilalți așteaptă actualizările din anii următori pentru depășirea cuantumului în plată de cel actualizat. 
Soluția scutește de efort comitetul de lucru al domnului Ciucă. Eventual, poate sa trimită fițuici Comisiei domnului Solomon. 
U

Orașele transilvănene s-au dezvoltat în ultima sută de ani, nu în timpul Austro-Ungariei.

$
0
0
Profitând de duplicitatea lui  Băsescu și de mintea înceată a lui Iohannis, ambii o rușine în privința reprezentării României în plan internațional, obrăznicia Ungariei în perspectiva anului 2020, când se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, este fără margini în ultimul deceniu. Din ordinul lui Orban, de trei ani, oficialitățile de la Budapesta boicotează Ziua Națională a României.
Diplomatul Dan Dungaciu este îngrijorat de tăcerea  conducătorilor români și de faptul că opinia publică nu este informată despre pregătirile pe care le face Orban pentru anul 2020.
De asemenea Dungaciu explica motivele pentru care Dodon al R. Moldova a mers pentru prima oară la Ambasada României de Ziua Națională și s-a adresat  cu expresia "frați români".

Coarnă s-a dus la Cameră Deputaților pentru susținerea pensiilor militare. Ce fac liderii celorlalte structuri asociative?

$
0
0
Astăzi, (09 12.2019-nm) , începând cu ora 13,00, președintele FSNPPC/SNPPC, vicepreședinte al Biroului Național al Confederației Sindicale Cartel ALFA, Dumitru Coarnă, se află la Camera Deputaților, pentru a susține interesele pesonalului MAI și, implicit, ale familiei ocupaționale ,,Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională”, referitoare la regimul pensiilor militare de stat.
Discuțiile au ca scop, între altele, și unele clarificări necesare, urmare a faptului că, în ultima vreme, în mass-media și pe rețelele de socializare, în special, sunt vehiculate mesaje, comentarii și chiar drafturi ale unor așa-zise proiecte ce ar viza modificarea legislației incidente domeniului sus-menționat. Aceste proiecte nu sunt asumate, în totalitate, de către instituțiile abilitate să inițieze acte normative și, ca atare, generează confuzie în rândurile personalului, prin asimilarea pensiilor militare de stat cu alte pensii prevăzute în acte normative speciale.
Așa cum am mai precizat, SNPPC este în contact permanent cu MAI și cu alte instituții guvernamentale, parlamentare sau din Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, pentru a promova atât interesele colegilor noștri în activitate, care se apropie de momentul pensionării, cât și pe cele ale rezerviștilor.
Vom reveni cu detalii.

Comisia pentru muncã a CD a amânat redactarea Rapoartelor pentru eliminarea pensiilor speciale

$
0
0
Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a început, marţi, dezbaterile asupra a două proiecte de lege privind eliminarea pensiilor speciale, iniţiate de PNL şi, respectiv, USR, reprezentanţii mai multor sindicate şi asociaţii solicitând respingerea actelor normative

După peste două ore de dezbateri, deputaţii din comisie au decis amânarea luării unei decizii.
După dezbateri aprinse, timp de peste patru ore, în Comisia pentru Muncă a Camerei Deputaților, membrii acesteia au votat astfel:
Pe site-ul Sindicatului Polițiștilor se anunță că în CD s-a votat :
- amânarea, pentru luna februarie 2020, după primirea unei Note de fundamentare din partea Guvernului, a două proiecte (Pl-x nr. 166/2018 - propunere legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale  și Pl-x nr. 292/2019 - propunere legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România

Comisia de munca a votat respingerea Proiectului de lege privind aprobarea OUG 59/2017

$
0
0
Dintr-un comnicat publicat de Sindicatul politistilor rezulta cã în Comisie s-a votat:

respingerea PL-x nr. 310/2017 - proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.


Asta înseamnă că Solomon a mai făcut o gaură mare în bugetele lui Ciucă, Velea, Hellvig și alții, în cazul în care și Plenul CD respinge OUG 59/2017, corelat și cu abrogarea art. 84 din OUG nr. 114/2018. 
Casele Sectoriale trebuie sa procedeze din oficiu la actualizarea tuturor pensiilor militare cu creșterile soldelor de funcție și grad prevăzute de  L 153/2017 pentru anii 2018-2020.
Reintră în vigoare, potrivit L 24/2000, textul inițial  al articolelor 59 și 60 din L 233/2017, dacă ordonanta de modificare sau abrogare este respinsă prin legea de aprobare în Parlament.
Liberalii au început să mârâie prin presă că au fost amânate proiectele de eliminare a pensiilor speciale.
Încă nu s-au dezmeticit ce li se întâmplă... prin respingerea OUG 59/2017. 

Raportul Comisiei de Munca din CD pentru respingerea OUG nr.59/2017

$
0
0
Motivele propunerii de respingere, inechitățile introduse în Legea Nr.223/2015



Aici aveți și anexele la Raportul suplimentar.
1.11.12.2019RAPORT SUPLIMENTAR asupra PL nr. 310/2017
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
-


Orban critica propunerea de respingere a OUG 59/2017

$
0
0
De la tribuna Parlamentului, unde a citit asumarea răspunderii guvernului pe 3 proiecte de lege, Orban cel Sărac a criticat votarea în Comisia de muncă a propunerii de respingere a ordonanței 59/2017, mai ales prevederea care plafonase pensiile militare la nivelul soldelor nete. 
Vom asista la o campanie teribilă a diviziei militare din masa media și a partidelor care au depus armele politice la Cotroceni pentru a împiedica adoptarea Proiectelor de lege pentru respingerea OUG 59/2017, în întregime, și a art.84 din OUG 114/2018.
Mai mult, Comisia de muncă a pus din nou pe primele locuri pentru Raport legile USR și PNL de eliminare sau plafonare a pensiilor speciale și militare.

 2. Marţi , 17 decembrie 2019, 10:00
sala: 23, et.PM, corp.B4

Dezvăluiri; Axa Budapesta-Paris-Londra a încercat prăbușirea statului român în anul 1990

$
0
0
Fostul șef SIE, Ioan Talpoș rescrie istoria post revoluționară a României într-un interviu publicat anul trecut de Dan Andronic  în Evenimentul Zilei.
Sunt relatate momente dramatice pentru România anilor '90 , momente care au pus în dificultate și cei doi coloși ai acelor ani, Washington și Moscova. Multe relatări sunt necunoscute publicului și nici celor care se cred biruitori numai prin sloganuri anticomuniste.
Voi reda mai jos fragmente care converg cu titlul topicului, întregul material putând fi citit AICI

– Adică „fantomele” Tratatului de la Varșovia au fost predate…
– Dacă cineva vrea să afle carei natura reală a relațiilor speciale între Washington și Moscova, ar trebui să afle conținutul înțelegerii secrete dintre cele două mari puteri.
Voi reda doar fragmentele care au legâtură cu titlul acestui topic, întregul material putând fi citit aici
– Înțelegere secretă care a fost parafată înainte sau după 1989?
 – Chiar atunci. Dar finalizată complet în 1990, atunci când s-au făcut transferuri de personaje care să observe dacă se încalcă înțelegerile. Este absolut necesar ca cei care gândesc politica actuală și de perspectivă a României să nu uite că a existat așa ceva

– Ne întoarcem la momentul 1993-1994 și relațiile România-Statele Unite ale Americii? Care era contextul strategic? Totodată s-a spus că nu erați abilitat să cereți retragerea ofițerilor deplin conspirați de pe teritoriul american.
– Asta-i o prostie! În calitate de director al SIE puteam retrage pe oricine ca persoană. Știți ce nu puteam să fac? Nu puteam să fac politici ale statului român. Iar din acest punct de vedere este necesar să facem niște precizări, ca să definim contextul strategic, cum l-ați denumit. Și o să încep tot cu mine. Prin 1991, fiind în poziția de consilier prezidențial pe probleme de siguranță națională i-am prezentat domnului Ion Iliescu, președintele României, cum vedeam eu posibilitatea ca să ieșim din blocajul general în care nimeni nu discuta cu noi, nu aveam nici o perspectivă. Era evident că eram într-o situație în care eram puși să ne sufocăm în propria condiție. Sub presiuni interne și externe.
– Și ce i-ați spus?
– Că singura formulă prin care România poate face ceva este ca țara noastră să intre în NATO și Uniunea Europeană.
– În 1991? E prima dată când aud așa ceva. Care a fost reacția lui Ion Iliescu?
– Domnul Ion Iliescu s-a uitat la mine și mi-a spus: cred că ai dreptate. Fă tu un program, cum crezi tu că trebuie să facem acest lucru. Și am lucrat la el vreo 2-3 săptămâni…
– Este important să înțeleg exact. Deci există documente scrise în arhiva de la Cotroceni?
– Nu mai știu dacă există și în zilele noastre…
– Ar trebui să existe. Este vorba despre un raport al unui consilier prezidențial
– Vă spun că eu l-am făcut, domnul Ion Iliescu poate fi întrebat oricând. Din nefericire, dintre cei care au văzut raportul mai trăiește doar unul, dar și acesta poate fi chestionat. Cert este că, după ce l-am prezentat, domnul Președinte m-a chemat la el. Am văzut că îl citise pentru că așa cum are obiceiul, făcuse o mulțime de sublinieri, de comentarii scrise pe marginea lui. Se vedea că fusese citit de câteva ori. Mi-a cerut să-l trimit președintelui Camerei Deputaților, Dan Marțian, președintelui Senatului, Alexandru Bârlădeanu, materialul ajungând și la președintele Comisie de Apărare din Senat, Gelu Voican Voiculescu.
– Ce a urmat?
– O dezbatere restrânsă la Cotroceni. Au apărut Alexandru Bârlădeanu, Dan Marțian și Gelu Voican Voiculescu. Neinvitat, dar adus de Bârlădeanu care a spus că fiind șeful Comisiei de Apărare era bine pregătit pe acest subiect. Ne-am așezat la o masă, Președintele, eu și ceilalți. Domnul Ion Iliescu i-a întrebat dacă l-au citit și ce părere au. Alexandru Bârlădeanu a întrebat: cine a făcut materialul, iar răspunsul a venit imediat. Talpeș. Atunci Bârlădeanu zice că a citit materialul că a mai discutat și cu alții și că nu crede că noi (n.n. România) suntem în momentul în care să declanșăm o asemenea ofensivă pentru că va fi înțeleasă dificil de alții
– Care alții? În 1991 nu putea fi vorba decât despre ruși, despre Uniunea Sovietică, așa cum mai exista ea la momentul acela..
– Întâlnirea a fost după puciul din august 1990, dar nu cred că dispăruse Uniunea Sovietică. Oricum n-a zis asta explicit.
– Din ceea ce mi-ați descris, cel puțin trei participanți la întâlnire aveau legături „istorice” cu serviciile secrete sovietice sau pe linie de partid. Alexandru Bârlădeanu, vechi ilegalist comunist, bănuit că era agent sovietic, Dan Marțian, profesor de socialism științific și Ion Iliescu, care nu mai are nevoie de nici o altă prezentare.
– Sau este de presupus că mai aveau legături cu rușii…
Oricum am lua-o, erau formați la Moscova!
– Revin. Dan Marțian nu a făcut altceva decât să întărească opinia lui Alexandru Bârlădeanu și să spună că este nevoie de dezbatere mai largă. Nici unul nu spunea că este împotriva concluziilor raportului, ci că era o chestiune care trebuia luată în seamă cu atât mai mult cu cât Polonia, Cehia, Ungaria făceau pași importanți în această direcție.
– Iar noi aveam handicap unor decizii politice greșite. Cum ar fi mineriada din 1990.
 – Nu, nu, nu puneți problema așa! Atunci, în iunie 1990 nu a fost altceva decât o acțiune prin care românii trebuiau să fie convinși că politica internațională de blocaj față de România este menținută din cauza lipsei lor de comportament democratic.
– Adică mineriada din 1990 a fost un eveniment provocat din exterior, de alte forțe decât cele pe care le știm acum? Nu sună cam conspiraționist?
– Mineriada a fost provocată ca se ajungă la ceea ce v-am spus mai înainte.
– Provocată de cine? Fiți mai concret.
– Din afară. De cei care au organizat toată demonstrația, tot scandalul, cei care au vrut să-l dea jos pe Iliescu… Dar acum vorbim altceva, poate altădată vă spun punctul meu de vedere despre iunie 1990.

Pacepa era agent sovietic
-Nu o putem lăsa așa. Dumneavoastră spuneți că 13 iunie a fost organizat de forțe din exteriorul României.
– Da.
– Atunci, 14-15 iunie, aducerea minerilor, valul de violențe, ce mai reprezintă?
– Aducerea minerilor a fost făcută pe o reacție a unor personaje legate de lumea minerilor și pe condiția lumii respective care miza pe un comportament reactiv din partea minerilor care doreau să-și garanteze statutul lor privilegiat.
– Înțeleg că nu vreți să mai discutăm acest subiect, dar este prima dată când aud că 13 iunie 1990 reprezintă un eveniment stimulat și susținut de forțe din exteriorul României, că nu a fost spontan. Aceasta este cunoașterea pe care o aveați la acel moment, când erați șeful grupului de consilieri ai ministrului Apărării, Victor Atanasie Stănculescu?
– Categoric!
– Ulterior, în calitate de consilier prezidențial pe probleme de siguranță națională sau ca șef al SIE ați ajuns să citiți și alte documente.
– Să știți că majoritatea documentelor din 1990 au fost arse, au fost distruse, de personaje care au avut interesul să joace în continuare pe această necunoaștere a statului român. Știți ce era statul român la acea dată? Nici nu exista! Era o construcție declarativă, în care nu se ascultau ordinele, se juca pe cont propriu, erau diverse găști angajate în dispute. Ce a fost atunci a fost o situație făcută special pentru a se împinge un stat către autodistrugere.
– Unde îl plasați în tot acest scenariu pe Ion Iliescu?
– Președintele? Președintele Iliescu era singurul serios. Singurul care atunci când se discuta ceva își nota. Eu i-am și spus la un moment dat: puneți-i pe ei să noteze. Pentru că după ce au plecat de la Cotroceni, uită tot. Uitați-vă că nici una din hotărârile de data trecută nu au fost puse în aplicare. Dar haideți să ne oprim aici…
– N-am înțeles rolul lui Ion Iliescu, totuși va trebui cândva să lămurim unele din afirmații.
– Putem scrie o carte. Revenind la întâlnirea de la Cotroceni și aderarea la NATO și UE, vreau să vă spun că între problemele discutate se afla și cea a serviciilor de informații. A spionilor aflați pe teritoriile altor state. Și să știți că era o gălăgie infernală. Presa română, liberă, acuza această încrâncenare a statului român în privința problemei fostei Securități. Așa că atunci am spus că dacă noi nu reușim să luăm legătură cu cei care se află în jocul intim al acordării de garanții, nu avem nici o șansă! Eu sunt istoric și știu că toate șansele au fost negociate astfel. Discuția este profesională și acolo afli care sunt problemele care deranjează cu adevărat.
În 1991, Iliescu voia să negocieze
– Vreau să mai discutăm puțin despre întâlnirea de la Cotroceni din 1991 dedicată aderării la NATO și UE. Cum s-a finalizat?
– Îmi aduc aminte că Gelu Voican-Voiculescu nu a spus nimic, până spre sfârșitul întâlnirii. La un moment dat, stătea lângă mine, eram toți așezați la o masă rotundă, zice: Domnule Talpeș, dumneavoastră chiar credeți că vom intra în NATO? Eu adusesem multe argumente pentru chestiunea asta, așa că i-am spus că sunt convins că vom intra în NATO. S-a uitat la mine și mi-a spus. De la masa asta cred că dumneavoastră sunteți singurul care crede asta. I-am răspuns imediat că, dacă 80 la sută din români vor în NATO, tocmai se făcuse public un sondaj de opinie, nu contează ce vrem noi, căci vor veni alții care o vor face. Așa că ar fi un imbecilism să rămânem singurii care nu vor în NATO. Așa s-a încheiat prima întâlnire în care s-a discutat despre NATO și UE.
– Cotroceni, 1991. Vremuri tulburi cu multe acuzații și suspiciuni. Ce s-a mai întâmplat, a rămas o bucată de hârtie pe care scria că vrem în NATO și UE?
– Domnul Ion Iliescu mi-a dat aprobarea ca în discuțiile pe care le aveam la Ambasada SUA să insist pe această chestiune, să spun că România și Președintele vrea să negocieze, vrea să afle cum se poate declanșa acest proces de aderare.
– Răspunsul americanilor?
– Tăcere. Nu ziceau nimic. Ne vedeam cu ambasadorul, cu omul numărul doi din ambasadă, dar nimic! Noroc că a venit John R. Davis jr., că s-au schimbat lucrurile. Inițial și el se uita la mine ciudat, iar la un moment dat m-a întrebat: ne spuneți ce vrea Iliescu sau ce vreți dumneavoastră? Eu aici vă spun ce vrea Președintele Iliescu. Mi-a fost clar că la nivelul Ambasadei SUA se știa altceva, erau mulți care transmiteau semnale inverse, mai ales că încercau să-și găsească o cale prin care să arate că ei sunt singura soluție.
– Pe alt canal diplomatic s-a transmis dorința României de aderare la NATO?
– Categoric. Au fost făcute declarații de către primul-ministru care indicau clar că România dorește acest lucru. Numai că la acest nivel nu poți angaja o țară fără să știi că o să primești un răspuns pozitiv. Nu puteam, în 1991, să spunem că noi vrem în NATO, iar ceilalți să ne răspundă că nu suntem incluși în planurile de extindere. Iar ceilalți, care oricum nu te vroiau acolo, să aibă prilej să ți-o tragă!
– Înțeleg, numai că aici intrăm într-o cu totul altă percepție. Aceea că România a început prost în 1990 punând în fruntea țării un fost demnitar comunist, pe Ion Iliescu…
– E o greșeală! România începuse prost din 1987, nu din 1990. Nimeni, la nivelul mondial, nu a mai schimbat percepția asupra României, mai mult a întărit-o, nu se mai putea face nimic. De fapt se dădea câștig de cauză pretențiilor maghiare și ale altora.
– Prezența lui Ion Iliescu în fruntea statului nu putea decât să consolideze această percepție.
– Prezența lui Ion Iliescu în acele momente în fruntea statului a fost cu acordul americanilor. Nu mai gândiți în termenii unei confruntări între Moscova și Washington, pentru că atunci a fost o înțelegere totală! Pot să vă spun că dacă cele două mari puteri nu și-ar fi dat seama până în vara lui 1990 de situația și de jocurile care se fac pe seama României pe o axă Budapesta-Paris-Londra, dar mai ales că nu este în interesul lor ca acesta să se finalizeze, poate că am fi avut o altă soartă.
– Iar intrăm într-o zonă conspiraționistă…
– Nu intrăm, dar trebuie să acceptați unele realități. Pot să vă spun că Washingtonul și Moscova au oprit prăbușirea României pe parcursul anului 1990.

Adjunctul operativ al CIA a dispărut
– Atunci și evenimentele de la Târgu Mureș din martie 1990, confruntarea între comunitatea maghiară și români le puneți în același context, al jocurilor făcute de Ungaria pe seama României?
– Categoric! V-am spus de dispariția adjunctului operativ CIA în ianuarie 1990 la Budapesta?
– Nu, nu mi-ați spus. Cum adică a dispărut. L-au găsit până azi? De ce aduceți în discuție acest element
– Pentru că acest eveniment i-a avertizat pe americani ce era personajul respectiv, ce jocuri se fac. Nici acum nu l-au găsit. Scenarii sunt multiple, dar important este ce s-a întâmplat în această chestiune. Americanii au înțeles că oficialul CIA reprezenta de fapt interesele maghiare la Washington, făcând parte din formidabila diasporă pe care o aveau aceștia în SUA. Făcea tot posibilul să promoveze interesele Ungariei la Washington.

Avocata Silinescu s-a reîncadrat 6 luni judecător în Ilfov pentru a obține pensie specială de magistrat

$
0
0
Presa vuiește în aceste zile cu scandalul provocat de o cunoscută avocată pe nume Silinescu Gherbovan Claudia, nepoată a fostului general SIE, Tudor Silinescu, care s-a angajat, în urmă cu 6 luni, la Tribunalul Ilfov doar pentru a solicita pensie de magistrat, profitând de o dispoziție din L 303/2004 care asimilează stagiu de specialitate și alte categorii de juriști. De fapt este vorba de o reîncadrare după o întrerupere de 23 ani.
Presa a primit informații că va primi o pensie de peste 15 000 lei.
Iată ce declara avocata in urmă cu 6 luni:
”Am terminat facultatea in 1983, am avut repartitie ca avocat in Olt, apoi am trecut in magistratura, în 1987, la judecătoria sectorului 6 și din 1993 la tribunalul București până în 1996, când am trecut în avocatură. Am plecat din motive personale, în 1996, după ce au apărut probleme în familie referitoare la sănătatea tatălui meu. Trebuia sa mă ocup și de fiica mea care făcea meditații pentru admiterea la liceu. Programul era mult mai flexibil, soțul fiind avocat. Am rămas cu nostalgia acestei profesii. Doresc să mă întorc pentru că m-am format ca judecător cu simțul datoriei, este profesia cu care vreau să-mi închei cariera”, a susținut Silinescu Gherbovan în fața judecătorilor din CSM.
Pe ordinea de zi a ședinței din 16 decembrie a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii figurează și o cerere de pensionare a judecătoarei Claudia Silinescu Gherbovan de la Tribunalul Ilfov.

Articolul 86 din L 303(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat.

Rareș și Olguța, ca între fete!

$
0
0
Extremistul Rareș Bogdan nu a avut pe cine sã invite la Bruxelles la festivitãți dedicate anului 1989 decât pe turbulentul #rezist, zis Ceaușescu.  Ce putea sã facã anarhistul dacã l-a întâlnit în aeroport pe Arafat? Desigur cã, l-a agresat verbal, farã ca demnitarul român sã-l dea pe mâna autoritãților belgiene.
Olguta Vasilescu a comentat episodul:


„Când PNL trimite retarzii să îi rezolve treaba murdară…”
 Imediat a sãrit Rares în apãrarea anarhistului:
"Marian, acolo unde te scuipă duduia asta te mângâie toți cei care cred în dreptate şi în democraţie reală în această ţară!”,




Olguța nu putea sã rateze o replicã pe mãsurã:

"Mvaaaai! L-am supărat pe domnu’ Rareș, mitocanul suprem al politicii românești care nu poate emite o frază fără să fie o jignire la adresa PSD sau a altcuiva… Pe tine cine te sancționează pentru mizeriile pe care le arunci de atâta timp în spațiul public? Măcar confirmi faptul ca voi, PNL, l-ați trimis pe acel individ să-l hărțuiască pe Raed Arafat, prin aeroport! Vezi că ți s-a sters rujul și s-ar putea ca unii chiar să te ia drept mascul.
Dacă domnu’ Rareș a terminat cu lectiile și ora la cosmetică de cănit sprâncene, poate ne explică și de ce guvernul lui a susținut abrogarea ordonanței de plafonare a pensiilor speciale și le-a facut să se dubleze! Că el ragușise in campanie mințind că PNL vrea eliminarea tuturor pensiilor speciale… Nu ne mai ține ocupați cu replicile că avem treabă să arătăm cum sunteți fără fard!”,

PSD trebuie să-i lase marți pe liberali și pe useristi să decidă

$
0
0
Conducerea interimară a PSD ar trebui să înțeleagă că nu trebuie să se mai opună voinței electoratului  care a votat în acest an în proporție de peste 50% cu liberalii și noii marxiști, dând semnalul că nu mai este interesat de măsurile de protecție socială promovate de PSD în ultimii ani. Electoratul a perceput favorabil doar zăngănitul de cătușe și ura viscerală a chiriașului de la Cotroceni și a lacheilor săi împotriva PSD.
Printre lozincile de campanie, concretizate și în proiecte de lege depuse în Parlament, a fost și desființarea pensiilor speciale și de serviciu, subiect cu mare procent de acceptabilitate și astăzi pe media și online.
Proști cum sunt, cei de la putere s-au făcut de râs în Comisia de muncă unde au votat respingerea OUG 59/2017...numai pentru că acea ordonanță fusese dată de un guvern PSD. Nu au fost în stare să perceapă că respingerea acelei ordonanțe are efecte contrare propagandei care a cuprins și mințile mai încete ale unor rezerviști.
Amânate săptămâna trecută,cele 2 proiecte ale liberalilor și useriștilor au fost incluse și săptămâna viitoare pe ordinea de zi a Comisiei de muncă, pentru întocmirea raportului și adoptarea urgență în plen.
Unul dintre proiecte, cel al liberalilor, prevede eliminarea tuturor pensiilor de serviciu, cu excepția celor militare și ale magistraților, dar și acestea plafonate 
Proiectul useriștilor este mai radical, prevede desființarea tuturor pensiilor de serviciu cu excepția celor acordate personalului cu statut militar.
Cum spuneam, având în vedere voința electoratului, pesedisti din comisie ar trebui sa să rămănă neutri și să-i lase pe liberali și pe useristi să întocmească Rapoartele cum doresc, iar în final să acorde votul de aprobare a proiectelor.
Aceeași atitudine  trebuie adoptată și în plen. De ce să-și mai ostilizeze electoratul care crede că o duce rău din cauza pensiilor de serviciu?
Să nu mai poată să spună propaganda puturoasă magiaro-săsească, gâdilitoare pentru urechile blege, că nu au putut elimina pensiile speciale din cauza ciumei roșii!


Apokalipsa normalității, de Mirel Palada

$
0
0
Încep să se vadă efectele guvernării  minoritare, la propriu.
Orbanul de la Buda a furat startul aniversării evenimentelor de la Timișoara din anul 1989. A participat sâmbătă seara, flancat de toate televiziunile ungare la o festivitate alături de primarul Robu și Tokeș, pentru a marca  partea maghiara de contribuție la Revoluția din 1989.  Orbanul de București sau șeful său de la Cotroceni au rămas muți.. Ptiu. ce guralivi ar fi fost dacă evenimentul era organizat de PSD și nu de Budapesta.
Un senator PSD a propus ca, pe baza de reciprocitate, Orbanul nostru să meargă la Budapesta pe 4 iunie 2020  pentru a sărbătorii Centenarul Tratatului de la Trianon.
Centenarul urcării opincii pe Parlamentul de la Budapesta, de către soldatul Iordan din Craiova , a fost ratat pe 4 august 2019.
Despre situația internă Mirel Palada glosează inconfundabil pe contul său fb.
"Ce face fetele?Cum petreceți Apokalipsa Normalității Pe Bază De Propagandă? 
Vă simtiti normali la cap? Mai săraci cu aproape un miliard de lei, evident, dar măcar normali la cap, nu-i așa? Asta e România Normală. Unii fură, alții ură. Oricum, ce mai contează un miliard zilele astea? Un fleac. Dă-l dracu’ de PIB.
Noi să fim sănătoși și mai ales frații Micula. Fiecare profită în felul său. Ei profită de banii de la bugetul de stat. Noi profităm că sîntem păcăliți pe gratis. Afacere capitalistă. A, era să uit: m*ie PSD. Dragnea e de vină. Ciuma Roșie. Rezist. DNA să vină să vă ia. Puie Monta. Am uitat vreuna? Că nu-mi primesc banii de la Gospodăria Liberală de Partid dacă nu înșir disciplinat toate lozincile cu care am fost prostiți anii ăștia. Orwell. Orwell everywhere.' a scris Mirel Palada, pe pagina sa de Facebook.

CPS a MAI, despre sporurile SOSP în 2019 și despre indexarea cu 4,6% în 2020

$
0
0
CPS a MAI își respectă beneficiarii, aducând informații utile și așteptate privind operațiunile pe care le efectuează din oficiu la sfârșitul anului în curs și la începutul anului 2020.



Comisia de muncã propune plenului eliminarea tuturor pensiilor reglementate de legi speciale mai puțin cele militare

$
0
0

Proiectul de lege este pe Ordinea de zi a Camerei Deputaților din data  de 18 12 2019
Magistratii deja protesteazã
Conform votului de azi din Comisia de Muncă, au fost păstrate pensiile speciale pentru militari, polițiști și jandarmi și a celor care lucrează în penitenciare, conform unui amendament al PSD, relatează Realitatea Plus. Pensiile de serviciu pentru magistrați au fost eliminate cu unanimitate de voturi. La fel se va întâmpla și cu judecătorii de la Curtea Constituțională, care nu vor mai beneficia de pensii speciale.
Raportul din Comisia de Muncă a fost adoptat cu un singur vot împotrivă şi trei abţineri.
Astfel, ar urma să fie eliminate pensiile de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, membri ai Curţii Constituţionale şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.
De asemenea, în baza unui amendament propus de către deputatul independent Adrian Dohotaru au fost eliminate indemnizaţiile pentru aleşii locali.
Conform sursei citate, la nivelul Parlamentului există un consens între parlamentari, care sunt de acord ca aceste pensii speciale să fie abrogate. Urmează un raport, care va fi dat în această seară în Comisia de Muncă de la Camera Deputaților, iar mâine ar putea fi introdus pe agenda Camerei, care este for decizional, urmând ca legea să ajungă apoi pentru promulgare la președinție.

Amendamente admise privind L223/2015 in Proiectul de desfiintare a pensiilor speciale

$
0
0
Articolul 4 din proiect prevedea modificâri ale unor texte din L 223/2015.
Prin eliminarea articolului din proiect, legea rãmâne in forma modificata de art. 84 din L 223/2015.



De Crăciun...

$
0
0
In ce limbă substantivele nu au gen?

Contestatie excelent motivatã in recurs, pierdutã pe procedurã

$
0
0


Probabil ca LV a citit acest blog dupã ce formulase deja contestatie la Tribunal, astfel nu se explicã de ce la instanța de fond si-a sustinut contestatia privind neacordarea Sporului OMM de cãtre CPS a MAI doar pe comparatia cu modul de calcul pânã la 15 09 2017, inainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 59/2017.

Gresind calificarea ca apel a cãii de atac, CPS a obligat instanța  prin Intâmpinare sã judece apelul  numai pe baza motivelor invocate pe fond.
Redau aceasta decizie a Curtii de Apel Timisoara pentru ca motivele invocate în recurs de LV sã servieascã model de contestație pentru cei care vor mai primii decizii de pensie cu Ordinul OMM/SOPS inclus in cuantumul net al pensiei militarew calculate potrivit L 223/2015 modificatã de OUG nr. 59/2017.


Decizia nr. 472/201928-05-2019

Recalculare pensieCurtea de Apel TIMISOARA

Pe rol se află pronunțarea apelului formulat de reclamanta L_____ V_______ împotriva Sentinței civile nr.952/2018, pronunțată de Tribunalul A___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâtele C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________, având ca obiect recalcul are pensie.
Mersul dezbaterilor a avut loc în ședința publică d__ 14 mai 2019, cele declarate fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă d__ prezenta hotărâre și potrivit căreia s-a amânat pronunțarea la data de 28 mai 2019, pentru când au fost depuse concluzii scrise de către reclamanta apelantă.



CURTEA,

În deliberare, a constatat că prin Sentința civilă nr.952/2018, pronunțată de Tribunalul A___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă  acțiunea civilă formulată de reclamanta L_____ V_______ împotriva pârâtelor C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________, având ca obiect anularea Hotărârii nr.xxxxx/23.07.2018  pronunțată de C______ de Contestații P_____ d__ c_____ MAI, înregistrată sub nr.xxxxxxx/23.07.2017, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei nr.xxxxxx/16.05.2018 emisă de către C___ de P_____ S_________ a MAI privind acordarea pensiei militare de stat prevăzută de Legea nr.223/2015; anularea Deciziei nr.xxxxxx/16.05.2018 privind acordarea pensiei militare de stat prevăzută de Legea 223/2015; obligarea Casei de P_____ Sectoriale a MAI să emită o nouă decizie prin care la pensia netă în plată stabilită potrivit art. VII pct.3 d__ OUG 59/2017 în cuantum de 3.759 lei să se adauge suma de 1.093 lei, sumă corespunzătoare Ordinului/Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, atestat prin Ordinul nr.4305/C/05.12.2016 emis de către Ministerul Justiției rezultând un total de plată în cuantum de 4.852 lei, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta a avut funcția de agent șef principal de penitenciare, a realizat perioadele de vechime evidențiate în buletinul de calcul aflat la fila 12 dosar și a trecut în rezervă/a încetat raporturile de serviciu la data de 04.01.2018.
Prin decizia nr. xxxxxx d__ 16.05.2018 s-au stabilit următoarele drepturi în favoarea reclamantei:  5463 lei pensie militară de stat și 1093 lei sumă corespunzătoare ordinului/semnului onorific, cuantumul brut al pensiei totale militare fiind de 6556 lei, în timp ce pensia netă în plată stabilită potrivit  art. VII pct.3 d__ OUG 659/2017 a fost de 3759 lei.
Împotriva deciziei mai sus arătate reclamanta a formulat contestație soluționată, prin Hotărârea  nr. xxxxx d__ 23,.07.2018, de către C______ de Contestații în sensul respingerii contestației.
Atât decizia cât și hotărârea contestate în prezenta acțiune, criticate pentru  nelegalitate, sunt temeinice și legale pentru considerentele care succed.
În baza prevederilor art. 16 și 21 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu în plată, în cuantum net de 3.759 lei, a fost stabilită conform art. VII punctul 3 d__ OUG nr. 59/2017, cu începere de la data de 04.01.2018.
La emiterea deciziei, pentru aplicarea algoritmului legal de determinare a pensiei brute și a pensiei nete pârâta a utilizat baza de calcul aferentă perioadei de 6 luni (octombrie 2016-martie 2017) aleasă de pensionară prin cererea de pensie, astfel cum este atestată de fostul angajator la punctul 7 d__ fișa de pensie, respectiv media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de baza, actualizate la data deschiderii dreptului, de 6.427 lei; vechimea cumulată de 42 ani 4 luni 28 zile; procentul de 9% corespunzător vechimii peste 25 de ani a contribuției la pensia suplimentară, rezultând procentul total de 91% d__ baza de calcul (65%+17%+9%), determinat în baza art. 28,29 și 108 d__ lege, care a atras calcularea pensiei militare brute plafonată la 85% d__ baza de calcul de 5.463 lei, la care s-a adăugat sporul cu 20% al cuantumului brut, pentru semnul onorific 25 ani, totalizând pensia brută de 6.556 lei.
Pentru determinarea pensiei nete conform art. VII punctul 1 d__ OUG nr. 59/2017, pârâta a calculat și reținut impozitul în sumă de 456 lei, potrivit reglementării d__ Codul fiscal în vigoare la data acordării dreptului - ianuarie 2018, și a efectuat comparația cuantumurilor nete în raport de care este stabilită pensia în plată plafonată conform art. VII punctul 3 d__ OUG nr. 59/2017, rezultând că pensia netă (art. VII pct. 1) de 6.100 lei, este superioară plafonului legal (art. VII punctul 3) reprezentat de media netă de 3.759 lei a salariilor/soldelor comunicată de A.N.P. prin adeverința nr. B40796/DEA/03.05.2018.
A rezultat astfel pensia netă în plată de 3.759 lei, al cărei cuantum este determinat potrivit tuturor prevederilor legale în vigoare aplicabile oricărui drept la pensia militară deschis în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, după data de 15.09.2017 la care a intrat în vigoare art. VII punctul 3 d__ OUG nr. 59/2017.
  Referitor la nemulțumirile contestatarei, instanța constată că sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente: Privitor la elementele d__ compunerea bazei de calcul, la atestarea mediei nete a salariilor/soldelor și a datei încetării plății soldei/salariului, reține că această obligație este prevăzută de art. 17 d__ Ordinul MAI nr. 30/2016 în sarcina structurii financiare a unității cu care solicitantul a avut raporturi de serviciu și se materializează în completarea punctului 7 și a punctului 8 al fișei de pensie: "Partea a H-a a fișei de pensie se completează de către structura de resurse umane, cu excepția pct. 7 și 8, care se completează de către structura financiar-contabilă, după cum urmează: (...) f) la pct. 7 se specifică Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate pentru situația în care beneficiarul nu își exprimă opțiunea, actualizate, d__ care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare. Rubricile d__ tabel se completează prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale soldei/salariului lunar(e) realizat(e) la funcția de bază, actualizate, aferente fiecăreia d__ cele 6 luni, astfel cum sunt prevăzute în contextul formularului, respectiv coeficient/procent și sumă;
g) la pct. 8 se înscriu data - zi, lună, an - până la care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a)-c) d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, au primit solda lunară brută/salariul lunar brut."
Astfel, la stabilirea pensiei reclamantei au fost utilizate întocmai atât baza de calcul, actualizată la data deschiderii dreptului cât și media netă a soldelor/salariilor, sumele fiind atestate de unitate la punctul 7 al fișei de pensie și prin adeverință.
Algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă integral prevederile Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea ca bază de calcul a mediei salariilor brute realizate în perioada aleasă de contestatoare.
Instanța a constatat că procentul corespunzător perioadei de contribuție Ia fondul pentru pensia suplimentară, este inclus în procentul pensiei de bază încă d__ anul 1998.
Astfel, potrivit art. 4 d__ Ordonanța de Urgență nr. 31 d__ 5 noiembrie 1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum si a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților d__ unitățile cu atribuții in domeniul apărării naționale, ordinii publice si siguranței naționale:.. (2) începând cu luna noiembrie 1998, pensiile suplimentare existente în plata, precum și cele care vor fi stabilite potrivit dispozițiilor legale se includ în drepturile privind pensia de bază."
Totodată, potrivit art. 5 d__ același act normativ: ,,începând cu data de 1 ianuarie 1999, contribuția individuală pentru pensia suplimentară, atât în cazul asiguraților d__ sistemul asigurărilor sociale de stat, cat și al celor d__ domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, este de 5%."
Potrivit art.108 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare: ,,Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget „la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:(...)".
Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 al.1 lit. a) coroborat cu alin.3 d__ același act normativ potrivit căruia: (l)Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente d__ baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% d__ baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% d__ baza de calcul prevăzută la art. 28. ( ).
De asemenea, potrivit art.108 d__ Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare: „Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară si/sau contribuția individuală la buget „Ia stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor" de: (...) a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani; b)6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani; c)9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
Potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, procentul pensiei contestatoarei a fost stabilit astfel: 65% (pt. 25 ani ) +17% (vechimea ce depășește 25 de ani ) + 9% (contribuție pensie suplimentară) = 91%. Astfel, procentul de 91% x 6427 lei (baza de calcul) =5849 lei pensie militară brută stabilită conform Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța a reținut că potrivit art. 30 d__ Legea nr.223/2010 modificată prin OUG nr. 57/2015: „Pensia stabilită, recalculată si actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% d__ baza de calcul prevăzută la art. 28, sens în care procentul pensiei reclamantei nu poate depăși 85% d__ baza de calcul, chiar dacă prin adăugarea procentului pensiei suplimentare, procentul reclamantei ajunge la 91%, pensia brută a acesteia nu poate depăși procentul prevăzut la articolul 30 d__ lege.
Potrivit prevederii anterioare, pensia militară a reclamantei se stabilește astfel: 6427x85%= 5463 lei pensie militară brută. Totodată, conform prevederilor art. 11, alin. 3 d__ Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare: „Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul M______" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei".
Instanța a constatat că în temeiul acestei dispoziții legale, la cuantumul pensiei militare brute stabilite s-a aplicat sporul de 20%, aferent Semnului Onorific „În Serviciul Patriei" pentru 25 ani. De asemenea, la pensia militară brută a reclamantei se adaugă cuantumul aferent OMM, rezultat ca urmare a adăugării procentului calculat astfel: 5463 lei x 20% = 1093 lei, 5463+1093= 6556 lei brut.
Potrivit dispozițiilor art. VII d__ OUG nr.59./2017 „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei".
Pentru a se stabili pensia netă se aplică dispozițiile legale cu privire la impozitare, în sensul că se impozitează veniturile d__ pensie ce depășesc 2000 lei, reclamanta datorând impozit în cuantum de 456 lei, impozit care se scade d__ cuant umul brut al pensiei, astfel: 6556-456= 6100 lei.
Potrivit adeverinței nr. B xxxxx d__ data de 03.05.2018, emisă de Serviciul financiar d__ c_____ Penitenciarului A___,  media salariilor nete realizate de reclamantă pe cele 6 luni, respectiv octombrie 2016 - martie 2017 a fost în cuantum de 3759 lei.
Tribunalul a constatat că pârâta a acționat în conformitate cu prevederile art. VII pct.3 d__ OUG nr. 59/2017, privind modificarea și completarea unor acte normative d__ domeniul pensiilor de serviciu, potrivit cărora pensia netă a reclamantei este plafonată la media salariilor nete pe cele 6 luni, respectiv la cuantumul de 3759 lei, aspect menționat și în decizia de pensie contestată.
În ceea ce privește modificarea Legii nr. 223/2015, cu modificările si completările ulterioare, instanța reține că aceasta a produs efecte asupra persoanelor a căror drepturi la pensiei   s-au deschis după data de 07.08.2017, respectiv 15.09.2017. cunoscut fiind si principiul de drept conform căruia legea nu retroactivează, cu excepția legii penale mai favorabile.
Astfel, câtă vreme intervenția legiuitorului s-a realizat înainte de deschiderea dreptului reclamantei la pensie, nu se poate invoca aplicarea unui act normativ ale cărui prevederi nu mai erau în vigoare la data deschider ii dreptului la pensie.
Instanța a observat că procentul aferent pensiei suplimentare și sporul aferent ordinul meritul militar au fost aplicate corect, actualizarea s-a realizat conform dispozițiilor legale, vechimea totală a reclamantei a fost corect valorificată, baza de calcul a pensiei este cea comunicată de angajator, salariile nete sunt cele comunicate de angajator, modalitatea de calcul a pensiei fiind cea prevăzută în lege, sens în care susținerile reclamantei vin în contradicție cu prevederile legale mai sus enunțate.
În ceea ce privește susținerile reclamantei privind încălcarea principiilor constituționale, instanța menționează că dispoziția legală privește doar stabilirea cuantumului pensiei petentei pentru viitor, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale.
De altfel, plata pensiei reprezintă o prestație periodică, iar Statul, în virtutea dreptului său suveran de a dispune cu privire la modalitatea de organizare a sistemului de asigurări sociale, poate oricând interveni, pentru viitor, asupra cuantumului pensiei, astfel cum a procedat cu ocazia fiecărei recalculări.
A constatat că Legea nr. 223/2015 nu suprimă dreptul petentei la un cuantum al pensiei dobândit prin actele normative anterioare, ci doar dispune pentru viitor modul de stabili re a cuantumului pensiei.
Acordarea pensiei militare de stat este un atribut al statului, exercitat prin autoritatea sa legislativă, acesta fiind exercitat în funcție de politicile sale economice.
Instanța a opinat  că nu poate fi vorba despre un drept câștigat garantat pentru viitor, ci despre un drept acordat temporar de stat, în limita politicilor economice, astfel că, raportat la aspectele prezentate, pârâta s-a raportat dispozițiilor incidente în materie, respectând actele normative în vigoare.
A const atat că nu poate fi reținută o afectare a substanței dreptului la pensie prin recalcularea pensiei, câta vreme dreptul garantat de art. 1 d__ Protocolul 1 este dreptul la pensie, iar nu dreptul de a primi un anumit cuantum al pensiei, aceasta putând suferi modificări datorită schimbărilor legislative, fără a se putea considera că aceste fluctuații afectează însăși substanța dreptului, astfel încât să se poate susține faptul că petenta și-ar fi pierdut chiar dreptul la pensie.
Având în vedere aspectele preci zate, instanța a apreciat că în speța dedusă judecății nu a avut loc nicio încălcare a art. 1 d__ Protocolul 1 Adițional la Convenție. Simpla comparație pe care pensionarul ar realiza-o între cuantumul pensiei stabilite și un cuantum mai avantajos dar iluz oriu al pensiei, nu poate înfrânge principiul constituțional al intrării în vigoare și aplicării în timp a legii.
În considerarea tuturor celor ce preced, în baza temeiurilor de drept mai sus indicare, găsind neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de reclamanta L_____ V_______ în contradictoriu cu pârâtele C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________ – reprezentată prin Direcția Generală Juridică, Tribunalul a  respins-o și, raportat la această soluție, nu a acordat cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă.  
Împotriva sentinței civile a declarat recurs, recalificat apel, reclamanta L_____ V_______, solicitând admiterea apelului , schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. VII d__ O.U.G nr 59/2017 la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor /salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
Potrivit dispozițiilor art.11, alin. 3 d__ Legea nr.80/1995, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu Ordinul "Meritul M______"clasele a III-a, a II-a, și a I-a beneficiază de un spor de 10%, 15% și respectiv 20% al cuantumului pensiei.
Existența celor două reglementări legale și a principiului interpretării unei dispoziții legale în sensul producerii de consecințe juridice, duc la concluzia, dând eficiență acestui principiu, că fiecare normă legală ante-menționată reglementează domenii diferite.
Astfel, O.U.G nr 59/2017 stabilește modul de calcul al pensiei prin raportare la soldele / salariile obținute de salariat timp de 6 luni.
Așa fiind, pensia netă de care se poate beneficia este ușor de calculat și nu prezintă nici o dificultate.
Legea nr.80/1995 nu reglementează venituri de care se poate beneficia anterior momentului pensionării deci, niciodată, nu vor putea fi luate în calcul la stabilirea pensiei .D__ acest punct de vedere, concluzia instanței de fond în sensul că aplicarea procentului de 20%, în ceea ce o privește pe reclamantă, determină depășirea mediei pe șase luni a soldelor/ salariilor reprezentând pensia netă apare nelegată, întrucât acest procent nu se încadrează la venit, nu poate fi luat în calcul la stabilirea pensiei, ci se aplică ulterior stabilirii pensiei, prin raportarea procentului la pensia stabilită.
A concluziona astfel, ar însemna că, deși nu reprezintă baza de caicul a pensiei, în mod artificial este asimilată acesteia.
În al doilea rând, se învederează faptul că introducerea ordinului "Meritul M______"în baza de calcul a pensiei lipsește de orice eficiență juridică Legea nr. 80/1995 pentru simplul motiv că nimeni, anterior momentului pensionării nu a beneficiat financiarde procentul stabilit prin lege, deci nimeni nu ar putea beneficia nici ulterior pensionării.
Nu în ultimul rând, se arată faptul că Ordinul "Meritul M______" reprezintă o gratificație acordată de stat unei persoane, deci nefiind un drept al persoanei și, corelativ, o obligație a statului, nu poate fi reglementată prin lege aplicabilă erga omnes. Reprezentând o excepție, privește doar persoana căreia i s-a acordat, în consecință, gratificația nu se poate înlătura aplicându-se reglementări legale aplicabile persoanelor care nu au beneficiat de această gratificație.
Semnul onorific "Meritul M______" este o medalie, o decorație, ca multe altele, instituite de statul român ca semn de apreciere pentru cetățenii săi merituoși .Unele decorații au doar o valoare morală, altele atrag pentru titulari și anumite avantaje patrimoniale .Cu alte cuvinte, C___ de P_____ a M.A.I interpretează în manieră originală că statul (emitentul O.U.G 59/2017), ar fi ales să elimine brusc un privilegiu financiar acordat unor titulari de decorații care se năștea concret doar după dobândirea calității de pensionar.
Această practică a Casei Sectoriale a M.A.I a apărut în urma unei interpretări pe care o consideră exagerată și abuzivă a prevederilor art.60 d__ Legea 223/2015, așa cum a fost modificat acest text prin O.U.G 59/2017.
Motivele pentru care consideră incorectă interpretarea articolului 60, cu consecința eliminării sporului sunt următoarele :
- sporul pentru Ordinul "Meritul M______" are un alt caracter juridic decât pensia ;
- sporul pentru Ordinul "Meritul M______" nu face parte d__ baza de caicul a pensiei ;
- sporul se calculează și, evident, se adaugă la pensie, doar după ce se cunoaște pensia .
Art. 11 alin.4 d__ Legea 80/1995 prevede că titularii, în funcție de vechime," beneficiază de un spor de 10%, 15 %, și,respectiv, 20% al cuantumului pensiei”.
- Art.60 d__ Legea 223/2015, modificat prin O.U.G 59/2017 reglementează cu privire la pensie, nu cu privire la suplimentele ce se adaugă ulterior la pensie
- O.U.G 59/2017 nu poate abroga implicit art.11  alin.4, d__ Legea 80/1995, întrucât este o normă specială care trebuie abrogată expres, în lumina art.67, alin 3 d__ Legea 24/2000
- Nici măcar C___ de P_____ s_________ a M.A.I nu reține că sporul pentru Ordinul  "Meritul M______" ar fi fost abrogat .D__ contră, este calculat, frumos, teoretic, în decizia de pensie, dar anihilat prin interpretarea făcută a art.60 d__ Legea 223/2015.
În cauză, s-a depus întâmpinare de către C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne, prin care s-a solicitat respingerea recursului, pentru următoarele considerente:
I. Astfel, se învederează faptul că natura litigiului este de asigurări sociale, astfel, calificarea căii de atac exercitată de recurentul reclamant, nu poate fi decât apel.
Potrivit art. 483 alin 2 Cod de procedură civilă: „ Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de munca și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
II. În al doilea rând și în acord cu cele menționate anterior, se solicită analizarea excepției nulității apelului, în raport de prevederile art. 471 Cod de procedură civilă.
Potrivit art. 471 alin. 1 Cod de procedură civilă:,, Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun Ia instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității".
Având în vedere prevederile legale mai sus menționate și faptul că cererea de recurs  nu este motivată, se apreciază că este nulă de drept.
Față de considerentele arătate, pârâta intimată  a solicitat  admiterea excepțiilor invocate, și, pe cale de consecință, constatarea nulității apelului.
În drept: dispozițiile art. 471 alin.5 N. C. proc. civ.
Totodată, în cauză s-a depus întâmpinare de către intimatul Ministerul Afacerilor Interne.
I. În cuprinsul întâmpinării a fost invocată excepția inadmisibilității recursului formulat, în temeiul art. 457 alin.(l) Cod procedură civilă, potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile d__ dispozitivul el
Prin Decizia nr. 19 d__ 24 octombrie 2016, privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 457 d__ Codul de procedură civilă - soluția instanței de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greșită, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 d__ 6 februarie 2017, înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a decis că:
“Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel B_____ și, în consecință, stabilește că:
Dispozițiile art. 457 alin. (4) d__ Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate.
In ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, instanța de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) d__ Codul de procedură civilă, în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispozițiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) d__ Codul de procedură civilă. "
In cauza dedusă judecății, reclamanta a sesizat instanța de judecată cu o cerere având ca obiect - contestație decizie de pensionare, nemulțumirea acesteia vizând cuantumul drepturilor Ia pensie, rezultat în urma recalculării/actualizării pensiei în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
Astfel, potrivit art. 100 și art. 103 d__ Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat „Jurisdicția în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale și curți de apel. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel."
Totodată, Tribunalul A___, în dispozitivul sentinței civile nr. 952/05.12.2018 a indicat calea de atac prevăzută de lege și pe care reclamantul avea dreptul să o formuleze, respectiv „cu apel în termen de 30 zile de la comunicare."
De asemenea, se susține faptul că în cauză nu este incident art. 152 Cod procedură civilă, potrivit căruia cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită, întrucât reclamanta nu indică niciun temei legal pentru formularea cererii sale, singurul aspect pe care îl menționează fiind legat de faptul că va depune motivele de recurs până Ia data stabilirii primului termen de judecată.
Pe cale de consecință, având în vedere cele expuse, precum și faptul că potrivit art. 517 alin. (4) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, se solicită respingerea căii de atac, ca inadmisibilă.
II. Totodată, în cuprinsul întâmpinării a fost invocată excepția decăderii în raport de următoarele considerente:
Dacă instanța de control judiciar va califica cererea reclamantului ca fiind cerere de apel, se solicită să se constate faptul că apelanta-reclamantă nu formulează critici cu privire la considerentele reținute de către instanța de fond la fundamentarea soluției, ci doar declară apel împotriva sentinței civile pronunțate în cauză.
Potrivit art. 468 Cod procedură civilă „Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel “
Totodată, art. 470 alin. (1) Cod procedură civilă dispune că “Cererea de apel va cuprinde: c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul (...)."
Termenul de motivare a apelului este un termen legal imperativ, astfel încât sancțiunea nerespectării lui este, conform art. 470 alin. (3) Cod procedură civilă, decăderea d__ dreptul de a motiva apelul.
Prin cererea sa, apelanta-reclamantă nu formulează critici cu privire la considerentele care au stat la baza hotărârii apelate, nu arată temeiurile legale în baza cărora și-a fundamentat cererea, ci se limitează la a promova calea de atac a apelului, arătând că va prezenta motivele de recurs până la data stabilirii primului termen de judecată.
Totodată, se menționează faptul că orice nemulțumire a părții poate duce la anularea ori modificarea hotărârii apelate. A motiva apelul înseamnă a arăta criticile aduse hotărârii atacate, a indica și a dezvolta motivele de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii atacate.
Pe fondul cauzei, se apreciază faptul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, analizând în detaliu acțiunea și probele existente la dosarul cauzei.
Având în vedere aceste aspecte, intimatul  a solicitat respingerea apelului, ca nemotivat.
În cele ce urmează instanța de apel va cenzura hotărârea apelată prin prisma celor invocate de reclamantă în fața instanței de fond, având în vedere că dispozițiile art. 476 Cod procedură civilă stabilesc că în cazul în care apelul nu se motivează, instanța de apel se va pronunța numai în baza celor invocate la prima instanță.
Potrivit art. 60 d__ legea 223/2015, în forma aflată în vigoare la data emiterii deciziei de pensionare xxxxxx/16.05.2018, l a stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei .
Legiuitorul a înțeles astfel să plafoneze cuantumul pensiei militare de stat calculată conform dispozițiilor art. 29 d__ Legea 223/2015 la nivelul salariilor nete corespunzătoare salariilor lunare brute d__ baza de calcul a pensiei.
Dispozițiile art. 11 d__ Legea 80/1995 invocate de reclamată, nu pot fi aplicate în sensul dorit de aceasta prin aplicarea procentului de 20% la cuantumul stabilit conform art. 60 d__ Legea 223/2015.
Procentul de 20% prevăzut de art. 11 d__ Legea 80/1995 pentru obținerea Semnului Onorific “În Serviciul Patriei”, se aplică la cuantumul brut al pensiei calculat conform art. 28-30 d__ Legea 223/2015, după care se stabilește pensia netă prin scăderea impozitului datorat, iar apoi în cazul în care se depășește cuantumul salariilor nete cuprinse în baza de calcul al pensiei, pensia ce urmează a se achita se stabilește la nivelul acestui cuantum.
În ceea ce privește neretroactivitatea legii, se constată că la data 04.01.2018, data când apelanta a ieșit la pensie, art. 60 d__  Legea 223/2015 a fost deja modificat prin OUG 59/2017 și se aplică doar pentru viitor.
Dreptul la pensie este un drept fundamental, însă condițiile, criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul, precum și cuantumul valoric sunt stabilite de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice.
Legiuitorul are atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor.
Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile și modalitățile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor.
Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului identificarea bazei de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul reclamantei și va menține sentința apelată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge apelul formulat de reclamanta L_____ V_______ împotriva Sentinței civile nr.952, pronunțată la 05.12.2018 de Tribunalul A___ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâtele C___ de P_____ S_________ a M___________ Afacerilor Interne și C______ de Contestații P_____ d__ c_____ M___________ Administrației și I_________.
Fără cheltuieli de judecată.
Viewing all 3575 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>