Urmare a două sesizări care reclamau conflicte de natură constituțională între Legislativ și ICCJ, în sensul că Inalta Curte și-a permis prin dispoziții interne să adauge la lege în privința compunerii completelor de judecată la instanța supremă, Curtea Constituțională a admis existența conflictului și a dispus repararea consecințelor procedurilor ilegale.
Printre primele dosare penale care au căzut a fost cel numit Gala Bute, în care fusese condamnată blonda lui Băse de un complet compus ilegal, fără respectarea principiului aleatoriu. Totuși, un complet #rezist de 5 judecători, în loc să aplice Decizia CCR, în sensul de a casa decizia/sentința și a relua judecarea de la zero, s-a gândit să tergiverseze desființarea deciziei de condamnare, prin adresarea în luna aprilie a.c. unor întrebări lămuritoare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, întrebări prin care, în esență, voiau să afle dacă deciziile CCR sunt obligatorii și pentru ei.
Asa cum se procedează la CCR, unde se cer puncte de vedere ale unor instituții ale statului, așa este și la CJUE, se cer puncte de vedere ale unor instituții europene.
![]() |
| Avocatul Veronel Rădulescu și clienta sa |
Cauza nu s-a judecat la CJUE, dar avocatul vâlcean, Veronel Rădulescu, devenit celebru în dosarele Elenei Udrea, a depus ieri la ICCJ punctul de vedere al Comisiei Europene, practic punctul de vedere al Guvernului European, din care rezultă că același organism care întocmește anual Rapoartele MCV pentru România, cere CJUE să recomande respectarea Deciziilor CCR privind compunerea completelor de judecată.
Fragmente din documentul transmis de Comisia Europeană către CJUE:
“Comisia are onoarea de a propune Curtii sa raspunda la intrebarile preliminare dupa cum urmeaza:
1. In imprejurari de drept si de fapt precum cele din cauza principala, nici art. 19 alineatul (1) din TUE, articolul 325 alineatul (1) din TFUE, articolul 1 alineatul (1) literele (a) si (b) si articolul 2 alineatul (1) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 din TUE, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europemne, si nici principiul securitatii juridice nu se opun unei decizii a Curtii Constitutionale care s-a pronuntat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecata, creand astfel premisele pentru admiterea unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive.
2. Cerinta de independenta consacrata la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din carta, nu interzice ca o instanta nationala, in imprejurari precum cele din actiunea principala, sa fie obligata, in temeiul dreptului national, sa respecte o decizie a Curtii Constitutionale a statului membru al instantei nationale, atunci cand aceasta decizie a fost pronuntata in urma unei proceduri care a fost initiata nu de una dintre partile la actiunea aflata pe rolul instantei mentionate, ci de un organ al statului membru in cauza”.
Astăzi a pățit-o Victor Ponta!
El, asemenea lui Orban Ludovic, fusese achitat de un complet constituit ilegal. In cazul sau DNA a promovat cale de atac pentru a pune în aplicare Decizia CCR, în cazul lui Orban, dacă a sărit printre #rezist în Piața Victoriei, DNA nu a mai promovat contestație în anulare și iată-l premier al lui Iohannis.
Mai mult, în cazul Ponta, un complet de 5 judecători a dispus sesizarea aceleeași CJUE cu aceleași întrebări tâmpe, dacă pot să încalce deciziile CCR.
După ce CJUE va da previzibilul răspuns lămuritor, concordant cu punctul de vedere al Comisiei Europene, Inspecția Judiciară va avea serios de lucru cu judecătorii de la ICCJ care au crezut că pot să nu respecte deciziile CCR.
expunerea de motive la iniţiativa legislativă
