Semne că la Caracal avem un criminal în serie

July 27, 2019, 9:43 am

≫ Next: #rezist, ca nişte derbedei la un moment pios

≪ Previous: CPS a MAI confundă actualizarea potrivit art. 28 cu actualizarea pensiilor militare, dar prezintă corect, într-o Intâmpinare, aplicarea Legii 152/2017

În mediul online a scăpat această poză cu oseminte umane, arse ca într-un crematoriu, care ar fi fost găsite în domiciliul presupusului asasin din Caracal. Din ultimele informații este confirmat că osemintele sunt resturi umane.

Doar naivii pot crede ca lombrozianul de 60 de ani a fost abia acum cuprins de gustul trupurilor tinere de femeie.

Sunt semne ca este un mod de operare criminal, care nu ar fi fost curmat dacă ultima victimă nu s-ar fi expus pentru a telefona din casa criminalului la 112.

Atât de deștepți au fost cei de la 112 încât au sunat ei de câteva ori pe telefonul găsit întâmplător de față în camera în care era legată. De ce? Nu s-au gândit că în felul acesta l-au alertat pe boșorog și i-au grăbit moartea tinerei?

În ultimii 20 de ani ar fi reclamate circa 17 dispariții de tinere în zonă, fără ca organele de cercetare să le rezolve.

↧

#rezist, ca nişte derbedei la un moment pios

July 27, 2019, 4:11 pm

≫ Next: Seful STS o are pe constiinţă pe minora Alexandra, răpită de călăul din Caracal

≪ Previous: Semne că la Caracal avem un criminal în serie

Sâmbătă seara, noua clasă muncitoare(corporatistă) a fost scoasă de partidul său conducător la o procesiune cu caracter pios, în memoria victimelor călăului din Caracăl. Corporatiştii şi-au dat în petic când s-au trezit nas în nas cu echipa televiziunii A3. Au uitat de ce se strânseseră în Piaţa Revoluţiei. Au huiduiut şi au împiedicat transmisia acestui post de Televiziune.
Prin grija tovarăşului lor lider, Andrei caramitru, imaginile au fost difuzate pe fb.
Acum, chiar aşa, ce o căuta A3 să mediatizeze actiunile politice ale unor anarhişti?
Poate se învaţă minte şi Gâdea ca să instituie un boicot pe post al numelor USR şi Barna. Până işi vor cere scuze.

↧

Seful STS o are pe constiinţă pe minora Alexandra, răpită de călăul din Caracal

July 28, 2019, 11:12 am

≫ Next: Alexandra a lăsat Deep State în fundul gol

≪ Previous: #rezist, ca nişte derbedei la un moment pios

Demisia, domnule general inginer Sorinel Vasilică, nu contaţi pe faptul că il aveţi la mână pe presedintele Iohanis!

Nu mă refer la faptul că localizarea telefonului de pe care a telefonat Alexandra s-a efectuat deficitar, astea sunt posibilităţile rudimentare ale STS, ci pentru proceduri criminale pe care operatorii de la Serviciul 112 le au în cazul în care dialoghează cu persoane aflate in maximă periculozitate şi care solicită ajutor urgent pentru a fi salvate..

Din moment ce au şi mediatizat că au sunat de 9 ori pe telefonul de pe care promiseră apelul exasperat al victimei, pentru a relua legătura pierdută, înseamnî că operatorii nici nu constientizeaza în ce pericol pun victimele.

Nu se întâmplă de multe ori ca victimele răpite/sechestrate să poată apela la 112, din simplul motiv că nu sunt lăsate de infractorii răpitori. Dacă Alexandra a găsit un telefon în locul în care era legată şi violată, a profitat de o neatenţie a criminalului ramolit. Cum să nu te ducă mintea că reapelând telefonul respectiv il alertezi pe răpitor şi ii pui viaţa minorei în pericol? Ce o fi fost în mintea bietei fetiţe, ce blesteme o fi murmurat, când telefonul ascuns a sunat în prezenţa criminalului înfuriat!

Crimnalul Dincă a recunoscut că a luat decizia s-o omoare după ce şi-a dat seama ca a sunat la 112.

Pentru lipsa de proceduri în asemenea situaţii extreme, daţi-vă demisia domnule General inginer.

"La propunerea Președintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat numirea domnului general-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca în funcția de director. Domnul general-maior ing. Vasilca a absolvit cursurile liceului militar, apoi ale Academiei Tehnice Militare şi şi-a desfășurat întreaga activitate de ofiţer inginer în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, parcurgând toate etapele evoluției profesionale şi militare. Până în prezent, a ocupat funcția de Adjunct tehnic al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale"

↧

Alexandra a lăsat Deep State în fundul gol

July 29, 2019, 5:34 am

≫ Next: CCR oferă dovada ca președintele a mințit poporul cu televizorul

≪ Previous: Seful STS o are pe constiinţă pe minora Alexandra, răpită de călăul din Caracal

Duminică 21 iulie, cu 3 zile înainte de a cădea în mâinile criminalului din Caracal, Alexandra
se distra cu mai mulți colegi într-un ștrand din Călimănești, Vâlcea

Nu a reușit USL, nu a reușit Dragnea cu cele 3 guverne ale sale, nu a reușit nici Tăriceanu să pună în inferioritate mafia instituțională introdusă de regimul Băsescu în structurile de putere din România, cât a reușit să zdruncine sistemul din temelii un simplu telefon din captivitate al unui copil de 15 ani. Cerea să fie salvat din ghearele unei brute care numai om nu poate fi numit. Dintr-o dată, instituțiile căpușate de ONG - uri și sindicate, care se considerau stat în stat, au fost puse în fața oglinzii în care toată țara a văzut incompetența, ticăloșia si nesimțirea unor funcționari publici din sistemul judiciar. La adăpostul lozincilor despre independența magistraților de fapt cereau un statut privilegiat, scutit de orice răspundere în fața celorlalte autorități ale statului și a cetățeanului. Se dădeau jos din pat, cum este vorba între mafioți, doar pentru fapte de corupție.
Viața bate și filmul! Nu numai că nu au salvat copilul, dar prin prostie au și grăbit moartea acestuia. Dezastrul instituțional în care a fost adusă România în ultimii 10/15 ani a fost scos în evidență de oasele calcinate ale bietei copile, găsite după 19 ore de la apelul telefonic în cenușa nesimțirii din curtea Casa Ororilor din Caracal.
Cad capetele pe rupte! Nu le mai poate susține nicio doctrină politică, nicio pilă locală, europeană sau mondială.
Incompetența ucide!
Vivat spiritul Alexandra Măceșanu!

↧

CCR oferă dovada ca președintele a mințit poporul cu televizorul

July 29, 2019, 2:10 pm

≫ Next: Iată de ce magistrații #rezist cer disperați desființarea SIIJ

≪ Previous: Alexandra a lăsat Deep State în fundul gol

Nicio lege de modificare a codului penal și a celui de procedura penală, elaborată de guvernul PSD în ultimii 3 ani, nu a întrat în vigoare... din simplul motiv ca președintele și opoziția le-au contestat de două ori la CCR.
Cum puteau asemenea legi nepromulgate să-i încurce pe polițiștii și magistrații caracaleni care au ratat salvarea unei minore sechestrate?
CCR impută Parlamentului ca nu a reexaminat în totalitate legile respinse anterior, ignorând articolele declarate atunci neconstituționale.

COMUNICAT DE PRESĂ

În ziua de 29 iulie 2019, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului

anterior promulgării, s-a pronunţat asupra următoarelor sesizări:

A. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii

nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea,

descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sesizări formulate de deputați

aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, precum şi de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a

admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi

completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000

pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituțională.

În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de

reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii

Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea

criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.

În cadrul considerentelor se vor detalia, în mod punctual, aspectele referitoare

la deciziile Curţii Constituţionale care nu au fost transpuse în corpul legii criticate.

B. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii

nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii

nr.304/2004 privind organizarea judiciară, sesizări formulate de un număr de 78 de

deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România, respectiv de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a

admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.135/2010 privind

Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituțională. Curtea a reţinut în esenţă că, în cadrul procesului de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.633 din 12 octombrie 2018, Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare și nu a transpus toate deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, neconstituționalitatea unor norme de procedură penală. Prin aceste motive, Curtea a constatat că legea supusă controlului încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Președintelui

României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.



Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții

Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în

Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale

↧

Iată de ce magistrații #rezist cer disperați desființarea SIIJ

July 30, 2019, 7:26 am

≫ Next: Decizia nr. 237 /2019 a CCR: articolele 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale, însă aplicarea și modificarea lor exced competențelor CCR.

≪ Previous: CCR oferă dovada ca președintele a mințit poporul cu televizorul

După ce magistrații și polițiștii au confirmat ca la Caracal s-a răsturnat căruță cu ploști, este cam greu să mai desființeze secția.

Ploști=vase în care vâlcenii și argeșenii de sub munte transportau poșirca(oțet de prune) în căruțe, prin localitățile de câmpie, pentru comerț la schimb cu cereale.

Pentru a se apără de hoții și criminalii de la câmpie, legau cățeaua de căruțe.

Cercetări efectuate de SIIJ - cauza uciderii adolescentelor din Caracal

COMUNICAT

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus la data de 28 iulie 2019 începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, în cauza privind împrejurările în care organele de urmărire penală au acționat/nu au acționat în contextul cercetărilor care s-au desfășurat în dosarul uciderii adolescentelor din Olt.
În cursul zilei de 29 iulie 2019 procurorii și ofițerii de poliție judiciară din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție au efectuat acte de urmărire penală în această cauză, constând în ridicarea unor documente de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova, Curtea de Apel Craiova, I.P.J. Olt și I.P.J. Dolj, efectuarea de audieri și alte activități investigative. Activitățile vor continua și în cursul zilei de 30 iulie 2019.
Facem precizarea că începerea urmării penale in rem reprezintă etapa procesului penal reglementată de Codul de procedură penală având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

↧

Decizia nr. 237 /2019 a CCR: articolele 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale, însă aplicarea și modificarea lor exced competențelor CCR.

July 31, 2019, 4:47 am

≫ Next: Aceasta ar fi ordonanţa de suprataxare a veniturilor din pensii, partea necontributivă.

≪ Previous: Iată de ce magistrații #rezist cer disperați desființarea SIIJ

Decizia CCR nr. 237/2019 referitoare la articolele 28, 29 și 30 din L 223/2015, așa cum au fost modificate prin OUG nr. 57/2015 poate fi citită integral aici.

De reținut două din Concluziile CCR, subliniate în motivarea de respingere a excepțiilor :
1.- legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia.

2.- atât aplicarea legii, cât și modificarea actelor normative excedează competenței Curții Constituționale, acestea constituind atribute ale puterii judecătorești, respectiv ale puterii legislative.

(spre exemplu, extrapolând, neadăugarea indexării din anul 2016 la cuantumul pensiei actualizate în anul 2017 este o problemă de aplicare greşită a fostului art. 60 din L 223/2015 decătre 2 case sectoriale, care poate fi îndreptată de către instanţele judecătoreşti sau prin norme comune lămuritoare, ale ministerelor din domeniul apărării , de aplicare a instituţiei de drept numită actualizarea pensiilor militare)

Redau mai jos ce a reținut CCR din extraordinara pledoarie a amicului acestui blog, Iosif Vasile, pledoarie pe care am mai prezentat-o și audio, într-un topic anterior, precum și Concluziile CCR.

Curtea Constituțională
DECIZIA NR. 237/2019
....…….........

11. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul lui I. N. V., care arată că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 au o acțiune nivelatoare, un adevărat "pat al lui Procust", care dorește să dea soluții identice la situații juridice diferite. Amintește că art. 28 din aceeași lege definește baza de calcul al pensiei militare de stat ca medie a soldelor militare brute la funcția de bază, dobândite în calitate de militar. Per a contrario, nu pot face obiectul limitării contribuțiile plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat de către militari, dar ca cetățeni civili. Practic, aceste contribuții se supun Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și sunt apărate de jurisprudența Curții Constituționale prin deciziile nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 874 din 25 iunie 2010 și prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului în materia pensiilor contributive. Se ajunge astfel în situația paradoxală, sesizată de Senatul României, în care doi militari ies la pensie în anul 2011 și ating procentul de 85% exclusiv datorită dosarului militar, vechimii militare și funcțiilor îndeplinite, unul dintre ei își desfășoară activitatea acasă, iar altul se angajează în sectorul privat, plătește contribuții de asigurări sociale, primește pensie pentru stagiul civil realizat, iar la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 cei doi militari, deși se află în situații diferite, au pensii identice. Senatul României a sesizat acest paradox juridic și economic și a inițiat Legea nr. 475/2016, care se află din 2017 la Camera Deputaților și în care există un amendament care permitea militarilor care au lucrat după trecerea în rezervă ca cetățeni civili să extragă vechimea civilă și să o valorifice la casele de pensii. Guvernul României a sesizat și el acest paradox și a făcut un amendament. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017, după articolul 192 s-a introdus un nou articol, respectiv 1921, care prevede că persoanele care au drepturi de pensie acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor miliare de stat, cât și în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat. Deci, cu caracter general se permite acest lucru și, pentru considerente de simetrie juridică, ar trebui să se permită și militarilor, adică să se extragă din stagiile militare stagiile civile și să fie valorificate la casele de pensii. În momentul de față, nu se poate face acest lucru. Amintește că deciziile de recalculare a pensiei au fost pentru limită de vârstă și, începând cu 1 ianuarie, pensia aflată în plată, care constituia un drept câștigat în baza Legii nr. 263/2010, a fost suspendată. Având în vedere deciziile de pensionare emise în temeiul art. 7 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, solicită repunerea în plată a dreptului de pensie contributivă cuvenită pentru stagiul civil adăugat în calitate de cetățean civil, de la data suprimării neconstituționale a dreptului, respectiv 1 ianuarie 2016. De asemenea, solicită Curții Constituționale ca, în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 și nr. 224 din 13 martie 2012, în care se precizează că "pensia contributivă intră nu doar în sfera de protecție a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, ci și a dispozițiilor art. 44 din Constituție, precum și a celor ale art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale", să constate că acțiunea limitativă a art. 30 asupra pensiei contributive pentru limită de vârstă dobândită pentru stagiul civil adăugat după încetarea raporturilor cu Ministerul Apărării Naționale este neconstituțională.

12. În ceea ce privește art. 28 din Legea nr. 223/2015, în legătură cu pensia suplimentară, arată că și aceasta este o pensie bazată pe contribuțiile plătite statului cu o istorie îndelungată și necontestată, fiind creată în afara pensiei militare de stat și plătită indiferent de cuantumul acesteia. Deci, art. 30 din Legea nr. 223/2015 acționează nelegal în acest domeniu, pensia suplimentară fiind și ea o pensie contributivă. Autorul excepției arată că a contribuit 37 de ani pentru pensia suplimentară. În momentul de față, a fost introdusă în mod abuziv în baza de calcul, care se referă strict la soldele de bază primite în fiecare lună. Pensia suplimentară însă este tratată ca un fel de spor de noapte sau spor de radiații plătit de angajator, iar în realitate militarii sunt cei care au plătit aceste contribuții, confiscate în prezent pentru militarii cu vechime îndelungată. Faptul că această pensie suplimentară se plătește unor militari care au încetat mai rapid raporturile de serviciu dovedește că dreptul există, este real, exigibil. Care este atunci criteriul rațional pentru ca anumiți militari să fie discriminați în cadrul aceleiași categorii sociale? Arată că, personal, "este frustrat de valoarea de 9% din pensia militară prin confiscarea acestei pensii suplimentare". În concluzie, solicită Curții Constituționale să constate caracterul contributiv al pensiei suplimentare și în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 și nr. 224 din 13 martie 2012, să constate neconstituționalitatea acțiunii limitative a art. 30 din Legea nr. 223/2015 asupra pensiei contributive în afara pensiei militare de stat și repunerea ei în plată de la data constituirii dreptului.

13. În legătură cu condițiile de muncă, arată că, având în vedere că în art. 41 alin. (2) din Constituție este înscris dreptul salariaților la măsuri de protecție socială a muncii, acesta privește prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale. Din cauza acțiunii neconstituționale a art. 30 din Legea nr. 223/2015, acest drept constituțional nu este respectat în integralitatea sa. Astfel, art. 29 alin. (1) prevede că pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a) la cuantumul pensiei se aplică 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. Doar că această prevedere nu este respectată. Nefiind plătite de angajator în timpul muncii, condițiile de muncă nu exercită nicio influență asupra bazei de calcul. A existat doar promisiunea legislativă că vor fi plătite după ieșirea la pensie, iar când s-a ieșit la pensie, s-au supus art. 30, limitativ, care le taie și nu mai onorează promisiunea în acest domeniu. Condițiile de muncă deosebite sau speciale se acordă celor care își sacrifică viața în exercitarea muncii, iar în aceste condiții militarii nu vor mai fi stimulați să își asume riscuri și va fi o armată de muzeografi, de bibliotecari și de directori de centre culturale. De asemenea, îi determină pe militari să iasă cât mai devreme la pensie.

14. În sfârșit, arată că există o coliziune constituțională între art. 28 din Legea nr. 223/2015 și art. 31 din aceeași lege, care se referă la baza de calcul care prelevează contribuții la bugetul asigurărilor de stat sau la bugetul de stat, care sunt diferite. Baza de calcul prevăzută la art. 28 este limitată, în timp ce aceea prevăzută la art. 31 este extinsă. Consideră că cele două baze de calcul ar trebui să fie egale.

15. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 349 din 22 mai 2018, nr. 652 din 30 octombrie 2018 și nr. 656 din 30 octombrie 2018.

.........................

33. Analizând criticile referitoare la stabilirea unui plafon al pensiei militare de stat prin dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 19, a amintit cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Curtea a apreciat că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

34. Cât privește criticile referitoare la faptul că dispozițiile de lege criticate exclud valorificarea stagiului realizat în sistemul public de pensii ulterior pensionării, Curtea constată că acestea privesc, în realitate, probleme de aplicare a legii, autorul excepției care a invocat aceste aspecte urmărind, totodată, o modificare a soluțiilor legislative existente. Or, atât aplicarea legii, cât și modificarea actelor normative excedează competenței Curții Constituționale, acestea constituind atribute ale puterii judecătorești, respectiv ale puterii legislative.

35. În sfârșit, analizând critica privind lipsa de corespondență dintre dispozițiile de lege care prevăd baza de calcul al pensiei militare de stat și cele care reglementează cota de contribuție individuală la bugetul de stat, invocată în susținerile orale prezentate de I. N. V., Curtea observă că aceasta se sprijină pe premisa falsă potrivit căreia cuantumul acestui tip de pensii se calculează în funcție de principiul contributivității, premisă contrazisă chiar de dispozițiile de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea apreciază că această critică este lipsită de susținere.

36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

↧

Aceasta ar fi ordonanţa de suprataxare a veniturilor din pensii, partea necontributivă.

August 1, 2019, 2:42 am

≫ Next: Arzătorul de minore din Caracal

≪ Previous: Decizia nr. 237 /2019 a CCR: articolele 28, 29 și 30 din Legea nr. 223/2015 sunt constituționale, însă aplicarea și modificarea lor exced competențelor CCR.

Din studiul proiectului rezultă că nu este vorba de o majorare a procentului de impozitare. Avem o taxă care se adaugă la impozitul inițial pe pensii prin aplicarea unor procente doar pe partea necontributivă a pensiei, din care s-a dedus impozitul de 20% și cuantumul netaxabil de 7000 lei.
Actul normativ nu vizeaza pensiile din Sistemul public integral contributive, chiar dacă sunt mai mari de 7000 lei.
Pensiile militare fiind în total necontributive, sunt vizate în integralitate de acest proiect de lege.
Legea nu se va aplica părții contributive a tuturor categoriilor de pensii speciale.

↧

Arzătorul de minore din Caracal

August 2, 2019, 5:00 pm

≫ Next: Magistraţi, citiţi ce spune CCR în Deciiza nr. 237/2019 că poate face legislativul cu pensiile voastre necontributive.

≪ Previous: Aceasta ar fi ordonanţa de suprataxare a veniturilor din pensii, partea necontributivă.

Imagini Realitatea TV

Colaj Fanatik.ro, Digi 24

↧

Magistraţi, citiţi ce spune CCR în Deciiza nr. 237/2019 că poate face legislativul cu pensiile voastre necontributive.

August 3, 2019, 7:11 am

≫ Next: Cine ar putea datora taxa din pensia necontributivă impozabilă

≪ Previous: Arzătorul de minore din Caracal

Potrivit multiplelor decizii ale CCR, pensiile de serviciu, inclusiv cele ale magistraţilor, sunt considerate drepturi câştigate numai în privinţa părţii contributive din compunerea lor. In privinţa părţii necontributive, legislativul poate să dispună, în limitele respectării drepturilor fundamentale şi posibilităţilor financiare.
Domnii magistraţi, chiar şi cei din ICCJ, au avut câteva divergenţe celebre cu Curtea Constituţională.
Măsura preconizată de guvern este de natură fiscală şi nu priveşte legile de organizare judecătorească. După cele scrise în Anexa la avizul negativ, CSM încearcă să-l intimideze pe Teodorovici cu lozinci, nu cu argumente juridice veridice.
Bine că au înţeles cum se face taxarea preconizată şi nu au luat-o pe meandrele curbelor de nivel, cum face un celebru blogger, în încercarea de a ne da lecţii de interpretare. Nu cred că s-ar fi ofuscat magistraţii, dacă taxa lui Orlando pe o pensie de magistrat de 15 000 lei se ridica la „enorma” sumă de 30 de bani.
Pentru a vedea cât de egoişti şi în afara cadrului constituţional sunt magistraţii cu textul servit opiniei publice pentru intimidarea lui Orlando şi Veoricăi, ei și cititorii sunt rugaţi să citească motivarea recentei Decizii nr. 237/2019(aici ), publicată în MO nr. 632/2019, din 30 072019. Cu doar doua zile înainte de Avizul Negativ
Poate că guvernul agreșit și când le-a impozitat pensiile!

Aici, redau numai un fragment din Motivare:

33. .............Curtea, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 19, a amintit cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorulestelibersăstabileascăîncecondițiiși pe baza căror criterii se acordăpensia, baza de calculși cuantumulacesteia, în raport cu situațiaconcretă a fiecăruititular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia.

↧

Cine ar putea datora taxa din pensia necontributivă impozabilă

August 6, 2019, 7:26 am

≫ Next: Matematicieni au și simulat aplicarea taxei Orlando pe pensii

≪ Previous: Magistraţi, citiţi ce spune CCR în Deciiza nr. 237/2019 că poate face legislativul cu pensiile voastre necontributive.

Extras din proiectul actului normativ care circula pe internet.
Cei cu pensii nete mai mari de 7000 lei au lansat o variantă idioată de interpretare, potrivit căreia taxarea s-ar aplica doar pensiilor necontributive mai mari de 16 000 lei.
Din definițiile de la art. 134 indice 1, din proiect, rezultă că taxa de 30% se aplica la cuantumul impozabil necontributiv, cuantumul brut neutrucontributiv din care s-a scazut venitul neimpozabil de 2000 lei, cuprins între 7000, 01 lei și 10 000 lei.

↧

Matematicieni au și simulat aplicarea taxei Orlando pe pensii

August 6, 2019, 2:15 pm

≫ Next: In anul 2022 un coeficient al soldei de funcție este cca 2500 lei

≪ Previous: Cine ar putea datora taxa din pensia necontributivă impozabilă

Mulțumesc anonimului... cunoscut de altfel, care mi-a trimis spre publicare o simulare a posibilei taxării a pensiilor necontributive. Eu fac doar precizarea că simularea este valabilă doar în cazul pensiilor militare, care sunt toate integral necontributive.
Simularea nu este valabila și pentru pensiile speciale, acestea avand o deducere în plus, respectiv partea contributivă, calculată în puncte de pensie.

↧

In anul 2022 un coeficient al soldei de funcție este cca 2500 lei

August 8, 2019, 4:28 am

≫ Next: Comunicat de la cei care lucrează pe lângă ministrul Leș pentru înlăturarea inechităților din legea pensiilor militare

≪ Previous: Matematicieni au și simulat aplicarea taxei Orlando pe pensii

Corelări cu Legea salariării cadrelor militare nr. 138/1999

Coeficient =CIF- coeficient de ierarhizare funcție
Valoarea unui coeficient= valoarea de referință sectorială=2500 lei
Coeficient x 2500 lei = solda de funcție corespunzătoare gradației 0 în anul 2022.
Dacă se abrogă art. VII din OUG nr. 59/2017, toate pensiile în plată la începutul anului 2022 vor fi actualizate la valorile soldelor de funcție din anul 2022 corespunătoare celor 7 gradații reglementate de art. 11 al Anexei VI a Legii nr. 153/2017.

Extras din Anexa VI a Legii nr. 153/2017

↧

Comunicat de la cei care lucrează pe lângă ministrul Leș pentru înlăturarea inechităților din legea pensiilor militare

August 9, 2019, 5:22 am

≫ Next: Algoritmul matematic al art. 60 din Legea nr. 223/2015

≪ Previous: In anul 2022 un coeficient al soldei de funcție este cca 2500 lei

Din păcate, constatăm că proiectul lucrat de Consiliul Consultativ a ajuns în gura lupului, respectiv pe masa celor care au inițiat ordonanțele pentru plafonarea pensiilor militare și eliminarea actualizării lor.

LIGA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR PENSIONARILOR MILITARI

Comunicatul Consiliului consultativ al militarilor in rezerva si in retragere din cadrul Ministerului Apararii Nationale nr. 22 din 09 august 2019

Va aducem la cunostinta ca in data de 08 august, la sediul Ministerului Apararii Nationale a avut loc intalnirea Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului legislativ prin care sa se asigure inlaturarea IN TOTALITATE a inechitatilor existente intre pensionarii militari care au indeplinit aceleasi functii si care s-au pensionat in perioade diferite de timp.

La intalnire au participat 9 militari in rezerva si in retragere - specialisti pe tematica in lucru, 3 specialisti in activitate din Structurile centrale ale ministerului si consilierul ministrului - gl. (rz.) Tase Marian.

In cadrul intalnirii s-a finalizat varianta documentului de aprobat intocmita in cadrul Grupului de lucru.

Documentul, in format electronic a ramas la reprezentantul Casei de pensii pentru a primi forma finala si pentru a fi listat.

Incursul zilei de astazi, 09 august gl. (rz.) Tase va prezenta documentele ministrului Gabriel Les pentru a decide iar in situatia aprobarii sa fie inclus pe circuitul legislativ corespunzator.

Apreciem ca daca documentul va fi aprobat de factorul politic in forma in care a fost intocmit de Grupul de lucru si va fi pus in aplicare intocmai se vor inlatura aproape IN TOTALITATE atat nedreptatile existente intre pensionarii militari din generatii diferite dar si cele existente intre principiile legii 223 si cele ale legislatiei civile din domeniu.

Consiliul consultativ adreseaza rugamintea tuturor militarilor in rezerva si in retragere proveniti din cadrul Ministerului Apararii Nationale si care au aflat de existenta sa sa informeze pe toti camarazii cu care intra in contact referitor la activitatea acestuia precum si despre existenta Grupului de facebook cu aceeasi denumire in care se fac toate informarile legate de activitatea noastra.

Reamintim incaodata ca pot participa la activitatea Consiliului toti camarazii specialisti pe problemele in dezbatere sau care considera ca au probleme de interes pentru Ministerul Apararii Nationale si pentru Consiliu.

Va asiguram ca acest Consiliu nu este o structura exclusivista ci este o structura a tuturor militarilor in retragere si in rezerva unde fiecare poate prezenta problemele pe care le considera de interes.

Echipa de comunicare a Consiliului consultativ va sta la dispozitie pentru orice informatie referitoare la Consiliu si isi propune sa va tina la curent cu toata activitatea acestuia.

Semneaza:

Echipa de comunicare a Consiliului consultativ

↧

Algoritmul matematic al art. 60 din Legea nr. 223/2015

August 11, 2019, 2:05 pm

≫ Next: Acesta pare a fi draftul Ordonanței pe care Consiliul Consultativ de pe lângă ministrul Leș l-a redactat pe 08 08 2019

≪ Previous: Comunicat de la cei care lucrează pe lângă ministrul Leș pentru înlăturarea inechităților din legea pensiilor militare

Readuc în prim plan acest articol publicat în 12 aprilie 2019, ca să nu uitațí!
Indreptarea erorii din Deciziile de actualizare emise de CPS MApN și SRI este și în atenția Consiliului Consultativ care a redactat un draft al unui act normativ, sub conducerea ministrului Leș.

Mulțumesc domnului cititor J J. Costică pentru transpunerea în formule matematice a dispozițiilor juridice din articolul nr. 60 din Legea nr. 223/2015 privind actualizarea pensiilor militare, în vigoare la 30 06 2017.

Materialul este util și pentru experții contabili care vor fi numiți, doar la cererea contestatorilor, de instanțe în judecarea contestațiilor la deciziile de actualizare emise de CPS din MApN și SRI.

Metodologie de actualizare

↧

Acesta pare a fi draftul Ordonanței pe care Consiliul Consultativ de pe lângă ministrul Leș l-a redactat pe 08 08 2019

August 13, 2019, 6:33 am

≫ Next: Article 0

≪ Previous: Algoritmul matematic al art. 60 din Legea nr. 223/2015

↧

Article 0

August 13, 2019, 10:06 pm

≫ Next: Toate pensiile speciale vor fi plafonate la 10 000 lei

≪ Previous: Acesta pare a fi draftul Ordonanței pe care Consiliul Consultativ de pe lângă ministrul Leș l-a redactat pe 08 08 2019

↧

Toate pensiile speciale vor fi plafonate la 10 000 lei

July 15, 2019, 6:36 am

≫ Next: Iohanis cel Nesimțitor

≪ Previous: Article 0

În urma ședinței CEx de astăzi ministrul finanțelor Eugen Teodorovici a anunțat că a propus plafonarea pensiilor speciale la
10 000 lei. Ce trece peste această sumă va merge la un fond de solidaritate națională

Concret a declarat:
"Este o adaptare a modului în care la nivel de guvern vom aplica anumite măsuri. Au fost câteva măsuri prezentate, câteva propuneri şi vă dau două exemple asupra cărora s-a convenit în CEx. În primul rând, este vorba despre pensiile speciale. Credem că o variantă normală ar fi aceea de a plafona la un nivel stabilit, să zicem 10.000 lei, iar ceea ce depăşeşte să aibă parte de o taxă de solidaritate, să spunem aşa. Este o abordare logică, dar vom vedea dacă această formă va fi cea finală, pentru că ea va ajunge în Parlament", a 6 Eugen Teodorovici.

↧

Iohanis cel Nesimțitor

August 15, 2019, 9:00 pm

≫ Next: Decizia nr. 20/2019 a ICCJ privind suspendarea și abrogarea dispozițiilor care prevedeau acordarea indemnizațiilor la iesirea la pensie

≪ Previous: Toate pensiile speciale vor fi plafonate la 10 000 lei

Lucrul bine făcut este acela când esți surd, MUT si orb la tot ce se întămplă în jurul tău. Doar persoana ta contează!
Eu nu mi-am dorit și nu-mi mai trebuie un asemenea președinte invalid.

↧

Decizia nr. 20/2019 a ICCJ privind suspendarea și abrogarea dispozițiilor care prevedeau acordarea indemnizațiilor la iesirea la pensie

August 15, 2019, 10:06 pm

≫ Next: Tine-mă, neică, de s'tramp

≪ Previous: Iohanis cel Nesimțitor

Cupon care circulă pe FB. Beneficiarul este născut în județul Neamț și este absolvent al Academiei Militare, Promoția 90 - Libertatea, grupa C. Coleg de promoție cu general Bălăceanu Virgil.

****************************

ICCJ a respins sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj, apreciind că nu e cazul să dea o îndrumare în sensul interpretării dispozițiilor privind art. 11 din OUG nr. 90/2017 în coroborare cu art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, instanțele având la dispoziție principii de drept, reglementări exprese dar și decizii anterioare ale ICCJ care să le permită dezlegarea unei asemenea chestiuni de drept.

ICCJ respinge sesizarea dar invederează că instanțele au la indemână dispozițiile din art.66 din Legea nr. 20/2000 care prevăd că pot fi abrogate și normele de drept suspendate.

Decizia nr. 20/2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 704/117/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept

...........

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 704/117/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, prin dispozițiile art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, au fost abrogate toate prevederile contrare acestei legi, inclusiv cele ce prevedeau acordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, și, pe cale de consecință, în ce măsură mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile menționate, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017".

........

X. Raportul asupra chestiunii de drept

44. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu este îndeplinită cerința de a fi vorba despre o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet, neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, și nici cerința caracterului de noutate.

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție
........

51. Sesizarea de față a fost formulată într-un litigiu generat de solicitarea reclamantei privind acordarea și plata ajutorului financiar prevăzut de art. 20 alin. (1) și (2) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, actualizat cu rata inflației la momentul plății efective, și a dobânzii legale aferente, începând cu data trecerii în rezervă/retragere, 31 mai 2016, și până la data plății efective.

52. Problema de drept generată de valorificarea unor venituri suplimentare în perioada de suspendare a acordării acestora prin acte normative succesive și ulterior abrogate nu este însă nouă, existând mai multe hotărâri ale instanței supreme, pronunțate atât în cadrul recursului în interesul legii, cât și în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept prin hotărâri prealabile.

53. Astfel, prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a admis recursul în interesul legi, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și a statuat următoarele:

„În aplicarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, introdus prin Ordonanța Guvernului nr. 183/2000 stabilește:

Prima de concediu, pe lângă îndemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați și personalul auxiliar, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată."

54. În motivarea acestei soluții, instanța supremă a reținut că efectele produse de actele normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a dispoziției legale referitoare la dreptul dobândit trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. Orice altă interpretare ar însemna o prelungire a valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după momentul abrogării lui, "ceea ce ar fi de neconceput și inadmisibil".

56. De asemenea, prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că:

....

Acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate."

57. În motivarea acestei soluții, din analiza circumstanțelor specifice ale instituirii ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, instanța supremă a reținut că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, acestea nu au intrat niciodată în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate "bunuri" din această perspectivă.

58. În condițiile în care exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale și derogatorii, începând cu anul 2011 și până în anul 2017 inclusiv, aspect recunoscut de jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, se apreciază că nu poate fi vorba nici de o speranță legitimă de valorificare efectivă a acestor drepturi.

59. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că acest argument se consolidează în contextul abrogării Legii- cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai stabilește asemenea drepturi, art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoscând posibilitatea abrogării chiar și în cazul normelor suspendate.

60. Mai mult decât atât, instanța supremă a reținut că, deși în întreaga perioadă în care Legea-cadru nr. 284/2010 a fost în vigoare, dispozițiile privitoare la aceste drepturi nu au fost abrogate în mod expres, nu se poate susține că acestea s-au născut efectiv în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere inițial, în condițiile în care valorificarea lor a fost în mod repetat suspendată și nicio altă dispoziție legală sau soluție de jurisprudență nu a diminuat efectul actelor normative reținute a fi suspendat exercițiul drepturilor pentru a concretiza o speranță legitimă pentru viitor.

64. Devine astfel evident că problema de drept la care face referire sesizarea, în contextul în care vizează consecințele suspendării unei norme cu efect asupra exercițiului dreptului ce făcea obiectul acesteia, imposibil de circumscris noțiunii de "speranță legitimă" asimilabilă noțiunii de "bun" susceptibil de valorificare, nu are caracter de noutate în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

66. Astfel cum s-a arătat în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să aducă în dezbaterea judiciară aspecte dificile și controversate de interpretare, generate de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal.

71. Astfel, solicitarea instanței de trimitere nu vizează interpretarea unei norme neclare, imprecise, lacunare, ci se referă la o dispoziție, cuprinsă în art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, conform căreia "În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă", nelămurirea titularului sesizării fiind dacă "mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile menționate, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017".

72. Dincolo de contradicția care subzistă în chiar conținutul sesizării (în ce măsură pot fi considerate suspendate în anul 2018 drepturi care au fost abrogate printr-o reglementare din anul 2017), rezolvarea problemei semnalate presupune, în realitate, o analiză a succesiunii actelor normative în timp, a regimului juridic aplicabil unor drepturi al căror exercițiu a fost mai întâi suspendat, iar apoi au fost abrogate, respectiv dacă în acest context, al abrogării unor drepturi, mai poate fi suspendat ulterior exercițiul lor.

73. Astfel, analiza instanței trebuie doar să facă distincția între norme care suspendă exercițiul unor drepturi și norme care abrogă drepturi subiective.

74. În cazul primei categorii de norme și al consecințelor produse pe planul dreptului subiectiv afectat, cu referire punctuală chiar la cele aduse în discuție prin prezenta cerere de hotărâre prealabilă, instanța supremă s-a pronunțat, așa cum s-a menționat anterior, în mai multe rânduri, arătând că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, aceste drepturi nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate bunuri din această perspectivă (Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018). În același sens s-a statuat că lipsa caracterului actual al dreptului și inexistența unei "speranțe legitime" de valorificare efectivă a acestuia s-au consolidat în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017 (paragraful 83 din Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018).

75. În privința normelor abrogatoare, ele presupun încetarea eficacității dispozițiilor normative pentru viitor și pot dispune o abrogare directă sau expresă ori abrogarea tacită (când actul normativ nou, fără a conține vreo dispoziție abrogatoare, conține doar dispoziții incompatibile cu cele cuprinse în actul normativ vechi).

76. Or, nicio dificultate de determinare a efectelor abrogării nu există cu referire la datele speței deduse spre analiză în cadrul sesizării prealabile, câtă vreme prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a dispus abrogarea expresă a Legii-cadru nr. 284/2010, iar conform art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, "abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv".

77. De asemenea, faptul că dispoziția din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la drepturile de natura celor pretinse în cauză avusese efectele suspendate în timp, prin acte normative succesive, trebuie interpretat cu referire la art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, menționată anterior, din care rezultă că și astfel de norme pot face obiect al abrogării.

78. Față de consecințele pe care le produce un act normativ care scoate din circuitul juridic, pentru viitor, textele de lege care fac obiectul acestuia, trebuie observat în ce măsură un act normativ ulterior (în speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017) poate suspenda drepturi care făceau obiect de reglementare al actului abrogat (recte, Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată prin Legea-cadru nr 153/2017).

79. Așadar, rezolvarea chestiunii de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme, cu referire punctuală la măsura în care abrogarea unor drepturi mai poate constitui temei ulterior pentru suspendarea exercițiului acelorași drepturi.

↧