Curtea de Apel Alba Iulia a obligat CPS a MApN să acorde integral sporul pentru pensia suplimentară

January 26, 2019, 10:39 am

≫ Next: Decizia Nr. 515/2018 a Curții de Apel Alba Iulia privind adăugarea pensiei suplimentare la calculul pensiei militare

≪ Previous: S-o ajutăm pe doamna Andrițoiu în discutarea problemelor rezerviștilor cu ministrul Apărării

$

0

0

Portal > Curtea de Apel ALBA IULIA  > Informaţii dosar

Nr. unic (nr. format
vechi) :
8/97/2017
Data inregistrarii 25.01.2018
Data ultimei
modificari:
22.05.2018
Sectie: SECTIA I CIVILA
Materie: Asigurări sociale
Obiect: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Apel
Părţi
Nume Calitate parte
BEDA IOAN Apelant
Reclamant
CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII
NAŢIONALE BUCUREŞTI
Intimat Pârât
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE - COMISIA DE CONTESTAŢII
PENSII
Intimat Pârât


Şedinţe

16.05.2018

Ora estimata: 10:00
Complet: C3 - Apel civil
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite ca fondat apelul declarat de contestatorul Beda Ioan împotriva
sentinţei civile nr. 1391/2017 pronunţată de Tribunalul Hunedoara. Schimbă în parte
sentinţa atacată, în sensul că:
 Admite în parte acţiunea de asigurări sociale formulată
de contestatorul Beda Ioan împotriva pârâţilor Ministerul Apărării Naţionale – Casa de
Pensii Sectorială şi Ministerul Apărării Naţionale – Comisia de Contestaţii. Anulează în
parte decizia nr. 18498/1 din 11.10.2016 emisă de MAN – Casa de Pensii Sectorială şi
hotărârea nr. 31799 din 18.01.2017 emisă de Ministerul Apărării Naţionale - Comisia
de Contestaţii din cadrul MAN şi în consecinţă obliga pe pârâta MAN – Casa de Pensii
Sectorială să emită o nouă decizie de pensie prin care să aplice la cuantumul pensiei
stabilite contestatorului conform articolului 28 din Legea 223/2015 sporul de 9%
prevăzut de art. 108 din aceeaşi lege. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei atacate
Document: Hotarâre  515/2018  16.05.2018
* ****************

Rezervistul hunedorean a formulat și o contestație în anulare la Decizia de mai sus :

Portal > Curtea de Apel ALBA IULIA  > Informaţii dosar

13.09.2018 Complet: C4 - Apel civil

Solutia pe scurt: Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul Beda Ioan împotriva deciziei civile nr. 515/16.05.2018 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. 8/97/2017. 

Soluția din prima instanță

Portal > Tribunalul HUNEDOARA  > Informaţii dosar

Nr. unic (nr. format vechi) :  8/97/2017 06.11.2017 Complet: C1 LM-AS Tip solutie: Respinge cererea Solutia pe scurt: Respinge acţiunea de asigurări sociale formulată de către reclamantul Beda I. Ioan, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale – Casa de Pensii Sectorială şi Ministerul Apărării Naţionale - Comisia de Contestaţii, ca neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Hunedoara. Pronunţată în şedinţa publică din data de 06.11.2017. Document: Hotarâre  1391/2017  06.11.2017

---

Decizia Nr. 515/2018 a Curții de Apel Alba Iulia privind adăugarea pensiei suplimentare la calculul pensiei militare

January 26, 2019, 11:49 pm

≫ Next: De aia au intrat serviciile de informații în alertă!

≪ Previous: Curtea de Apel Alba Iulia a obligat CPS a MApN să acorde integral sporul pentru pensia suplimentară

$

0

0

CURTEA DE APEL A___ I____

SECTIA I CIVILA

DECIZIE CIVIILĂ Nr. 515/2018

Ședința publică de la 16 Mai 2018

Completul compus din:

P_________ M_____ C_______ P__

Judecător A__ Doriani

Grefier C_______ U____

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de contestatorul B___ I___ împotriva sentinței civile nr. 1391/2017 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr. XXXXXXXXX.

Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării din data de 02.05.2018, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului civil de față,

Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, la data de 03.01.2017, sub nr. XXXXXXXXX, reclamantul B___ I___ a chemat în judecată pe pârâtul C___ de P_____ S_________ din cadrul M___________ A_______ Naționale , solicitând instanței anularea deciziei de recalculare nr. xxxxx/1/11.10.2016, obligarea pârâtului la emiterea unei noi decizii din care să rezulte recunoașterea tuturor drepturilor cuvenite până în prezent, calcularea separată a pensiei suplimentare, actualizarea datelor privind gradul militar, funcția, vechimea, gradațiile, procentele.

Prin sentința civilă nr. 1391/2017 Tribunalul Hunedoara a respins acțiunea formulată de către reclamantul B___ I. I___ în contradictoriu cu pârâții M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale  - C______ de Contestații ca neîntemeiată, reținând următoarele:

Prin decizia de recalculare nr. xxxxx/1/11.10.2016, emisă în temeiul art. 109 din Legea nr. 223/2015, reclamantului i-a fost recalculată pensia de serviciu pentru limită de vârstă, în baza cererii nr. U.1818/14/16.09.2016. În urma recalculării, conform prevederilor Legii nr. 223/2015, cuantumul pensiei rezultat a fost de 2074 lei, respectiv un cuantum inferior pensiei aflate în plată de 4614 lei.

Împotriva deciziei nr. xxxxx/1/11.10.2016 reclamantul a formulat contestația de la fila nr. 11, soluționată de c______ de contestații din cadrul M___________ A_______ Naționale, împreună cu contestațiile nr. R.xxxxx/03.02.2012 și nr. R.xxxxx/13.04.2014 (care nu fac obiectul cauzei), prin hotărârea nr. xxxxx/18.01.2017 (f. 25).

Prin prezenta acțiune reclamantul solicită anularea deciziei de recalculare nr. xxxxx/1/11.10.2016, obligarea pârâtului M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ la emiterea unei noi decizii din care să rezulte recunoașterea tuturor drepturilor cuvenite până în prezent, calcularea separată a pensiei suplimentare, actualizarea datelor privind gradul militar, funcția, vechimea, gradațiile, procentele, precum și anularea hotărârii nr. xxxxx/18.01.2017 emise de C______ de Contestații din cadrul M___________ A_______ Naționale.

Analizând decizia și hotărârea atacate, dar și baza de calcul, anexă la decizie (f. 8), prin raportare la dispozițiile legale citate mai sus, instanța a reținut că, în urma recalculării pensiei de serviciu în baza art. 109 din Legea nr. 223/2015, a rezultat un cuantum al pensiei de serviciu mai mic decât cel aflat în plată, respectiv 2074 lei față de 4614 lei (aflat în plată). Întrucât potrivit art. 111 din același act normativ în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiei stabilit potrivit prevederilor art. 109 și cuantumul pensiei aflat în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului, pârâții au dispus păstrarea cuantumului de 4614 lei, ceea ce s-a și întâmplat.

În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia c______ de contestații nu a  respectat termenul legal de soluționare a contestației, instanța constată că deși termenul de soluționare a contestației a fost depășit cu aproximativ 15 zile, reclamantul nu a dovedit nici un prejudiciu suferit pentru acest fapt, iar simpla depășire a termenului de 45 de zile nu poate atrage anularea deciziei de recalculare a pensiei.

De asemenea, contrar susținerilor reclamantului, decizia atacată conține temeiul legal al recalculării (art. 109 din Legea nr. 223/2015), iar din baza de calcul (f. 8) rezultă temeiul juridic al modului de calcul (art. 28 din Legea nr. 223/2015).

Referitor la susținerea privind pretinsa inutilitate a alegerii celor 6 luni consecutive de activitate din ultimii 5 ani, instanța reține că potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 legiuitorul a stabilit, exclusiv în beneficiul pensionarilor, dreptul de a alege perioada cea mai avantajoasă în vederea stabilirii bazei de calcul pentru stabilirea pensiei.

Totodată, din buletinul de calcul al pensiei (f. 8) rezultă că pârâtul C___ de p_____ s_________ a calculat media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în cele 6 luni consecutive ce au format baza de calcul, toate sumele fiind actualizate; totodată pârâtul a avut în vedere vechimea contribuției reclamantului la fondul pentru pensia suplimentară de 36 de ani (9%), conform mențiunilor din decizie.

Asupra susținerilor reclamantului privind lipsa, de pe decizia atacată, a numelui, prenumelui, gradului și specimenului de semnătură al directorului instituției, instanța reține că decizia poartă semnătura și ștampila instituției emitente, iar lipsa numelui directorului nu poate atrage nulitatea acesteia.

Instanța va respinge și susținerile reclamantului referitoare la solda de funcție și solda de grad, susțineri potrivit cărora aceste elemente, folosite și de Ordinul nr. M25/15.02.2016 al MApN, ar fi subiective, în condițiile în care legiuitorul are dreptul, în baza prerogativei legislative, acordate de Constituția României, să adopte reglementările pe care le apreciază ca fiind necesare și oportune pentru calculul pensiilor de serviciu.

Referitor la susținerea potrivit căreia prevederile Ordinului nr. M25/2016 ar încălca prevederile Legii nr. 165/2011 anexa nr. 1, instanța constată că Legea nr. 165/2011 a fost abrogată de art. 124 lit. d) din Legea nr. 223/2015, iar Ordinul nr. M25/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat s-a emis în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 223/2015. Prin urmare, ordinul menționat trebuie să fie în concordanță cu prevederile legii în baza căreia a fost emis și nu în concordanță cu prevederile unei legi abrogate, care oricum nu a fost avută în vedere la recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului.

Totodată, se mai reține că recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului s-a realizat pe baza adeverințelor existente la dosarul de pensie al reclamantului, iar eventuale neconcordanțe între adeverințe nu sunt imputabile pârâților, ci, eventual, emitenților acestora.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal contestatorul B___ I___, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.

În motivare arată următoarele:

1. Cu privire la acțiunea formulată în dosar nr. XXXXXXXXX:

1. Cu privire la cererea vizând diferența dintre pensia reclaculată și cea aflată în plată, arată că documentul avut în vedere la recalculare este adeverința nr. A 5785 din 13.09.2016, contestată întrucât prezintă trei elemente de bază: solda de funcție, solda de grad și vechimea(gradațiile), prezentând diferențe disproporționate față de valorile aflate la dosar.

Apreciază că modalitatea de recalculare a pensiei contravine dispozițiilor Constituției României, Convenției Europene a Drepturilor Omului, arătând că nu înțelege elementele care au produs decalajul enorm între veniturile salariale din decizia din 1987 și cele specificate în adeverința nr. A 5785 din 13.09.2016, aceasta din urmă prezintă numai situația finalizată, nu evidențioază și operațiunile de prelucrare a datelor.

2. Cu privire la pensia suplimentară, invocă faptul că a fost greșit aplicat art. 108 din Legea 223/2015, întrucât nu există prevedere expresă de introducere a pensiei suplimentare în pensia de serviciu, și nu poate beneficia de prevederile art. 180 întrucât este restricționat de art. 30 din lege.

2. Cu privire la acțiunea ce a constituit obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXX, arată că renunță la susținerea celor două probleme  ce au constituit obiectul acelei acțiuni, întrucât prin acestea nu se influențează decisiv calculul pensiei.

Prin întâmpinarea formulată, intimații pârâți M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale  - C______ de Contestații a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

CURTEA, verificând,  potrivit art. 479 din Codul de procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține următoarele:

Apelul este fondat în parte, sub următoarele aspecte:

Primul motiv de apel privește, în esență, modalitatea de recalculare a pensiei militare, respectiv modul de actualizare a veniturilor realizate de contestator în ultimele 6 luni de activitate, astfel cum acestea sunt menționate în adeverința nr. A 5785 din 13.09.2016.

Curtea reține că reclacularea pensiei contestatorului s-a făcut în baza prevederilor art. 109 din Legea 223/2015, care prevede următoarele:

  Art. 109 - (1) )   Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonan ț ei de urgen ță a Guvernului nr. 1/2011 … devin p_____ militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Așadar, două sunt elementele avute în vedere de legiutor la recalacularea pesiei, respective vechimea stabilită prin ultima decizie de pensie, necontestată de părți, și baza de calcul a pensiei, stabilită în condițiile art. 28 din lege, bază de calcul raportat la care legea prevede că va fi actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Reiese astfel că actualizarea pensiei se va face raportat la o bază a pensiei actualizată conform prevederilor legale, actualizare care în cazul contestatorului, militar de carieră, s-a făcut în temeiul Ordinului nr. M.25 din 15 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, emis de M_________ A_______ Naționale și publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 23 martie 2016 .

Acest ultim act normativ prevede următoarele la art. 11 și 12:
  Baza de calcul folosită la recalcularea pensiilor militare de stat este cea prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, constituită din soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, și cuprinde următoarele elemente:
  a) soldele/salariile de funcție sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive;
  b) soldele de grad/salariile gradului profesional deținut sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive;

    c) gradațiile sau elemente similare realizate în cele 6 luni consecutive;
  d) soldele/salariile/indemnizațiile de comandă/conducere sau alte elemente similare, după caz, realizate în cele 6 luni consecutive;

    e) solda/salariul de merit, după caz, realizat(ă) în cele 6 luni consecutive;
  f) indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă sau alte elemente salariale similare, realizate în cele 6 luni consecutive;

     g) sumele reprezentând alte elemente salariale decât cele de la lit. a)-f), realizate în cele 6 luni consecutive.

ART.12
  (1) Actualizarea soldei/salariului de funcție se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcțiilor în instituțiile de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/ coeficienților de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcțiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcției, gradul militar/profesional al funcției, nivelul studiilor cu funcții în plată la data de 1 ianuarie 2016.
  (2) Actualizarea soldei/salariului de funcție prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/ coeficienților de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcție realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora și utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.

În consecință, adeverința contestată nr. A 5785 din 13.09.2016 a fost emisă în baza legii 223/2015 și a metodoloiei prevăzute de Ordinul nr. 25/2016. După cum reiese din conținutul acesteia, actualizarea a privit solda de funcție, grad și gradația aferentă ultimilor 6 luni de activitate a contestatorului (iulie 1987-decembrie 1987) , baza de calcul a pensiei vizând utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.

Acesta este motivul pentru care a apărut o diferență între cuantumul pensiei stabilit anterior în favoarea reclamantului și cuantumul pensiei stabilit potrivit Legii 223/2015, diferențele provenind din modalități diferite prevăzute de legile succesive care au reglementat pensiile militarilor cu privire la baza de calcul, componența și actualizarea acesteia.

Acest mod de calcul i-a fost comunicat contestatorului de către UM xxxxx D___, potrivit adresei nr. A 3130 din 21.06.2017, depusă  la fila 55 apel.

Criticile contestatorului vizând modalitatea în care legiutorul a stabilit elementele în baza cărora se calculează pensia militară, precum și modalitatea de actualizare a veniturilor, urmează a fi înlăturate, întrucât acesta este liber a stabili modul de calcul a prestațiilor sociale, iar raportarea la veniturile actu aliz ate și elemente ale acestui venit – solda de grad, de funcție, gradația, nu contravine dispozițiilor constituționale sau legale și nici Conven ței Europene a D repturilor Omului. 

Curtea mai reține că în cazul pensiei reclamantului, constatându-se existența unor diferențe între pensia stabilită potrivit le g islației anterioare și cea stabilită potrivit Legii 223/2015, s-a făcut aplicarea art. 111 din acest act normativ, potrivit cu care ,,   În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului,,.

În concret, în decizia de pensie atacată se menționează atât pensia stabilită – 2074 lei, cât și pensia militară în plată – 4614 lei.

2. În schimb, cel dea a doua critică adusă sentinței atacate se privește a fi întemeiată.

Prin decizia nr. xxxxx/1 din 11.10.2016  emisă de M_________ A_______ Naționale -  C___ de P_____ S_________, cu începere de la data de 01.01.2016  contestatorului i s-a stabilit o pensie militară de stat de 2074 lei, ce include pensia de serviciu pentru limită de vârstă de 1646 lei, la care s-a adăugat suma de 329 lei – sumă corespunzătoare ordinului/semnului onorific și indexarea de 99 lei.

Din buletinul de calcul al pensiei rezultă că pensia s-a stabilit pentru o vechime în serviciu de 36 ani, 7 luni și 24 zile, că vechimea pentru pensie suplimentară este de 36 ani,  contribuția  pentru pensia suplimentară  de 9 %, iar  baza de calcul   de 1936 lei. 

Petentul reclamă că în mod eronat  s-a adunat procentul de 9 % cu cel prevăzut la art. 29 alin. 1 lit. a,b,c și că  în acest fel, practic nu a beneficiat la calculul pensiei de aportul celor 9 % prev. de art. 108 lit. c din Legea nr. 223/2015.

Legea nr. 223/2015  privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG 57/2015 prin art. 28 – 30  prevede  modalitatea de stabilire a pensiilor militare. Astfel, conform art. 28   baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere. Potrivit art. 29 din lege, pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 ani, cuantumul pensiei este de 65 % din baza de calcul determinată conform art. 28; pentru fiecare an ce depășește vechimea în funcție de 25 ani  se adaugă câte 1 % din baza de calcul.

Art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează însă pensia stabilită/recalculată/actualizată în conformitate cu dispozițiile anterior enunțate  la   maxim 85 % din baza de calcul prevăzută la art. 28.

În consecință, pentru vechimea în serviciu, aplicând  plafonul procentual  de 85 % la baza de calcul de 1936 lei, rezultă o pensie de serviciu în cuantum de 1646 lei, la care se adaugă suma corespunzătoare ordinului/semnului onorific plus indexarea de 5 %  în baza  OUG 57/2015, în total 2074 lei.

Reclamantul  pretinde însă că  trebuia să  beneficieze și  de un spor  de 9 % în temeiul art. 108 din lege care prevede că “pentru   militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.”

Contrar modului de calcul utilizat de pârâtă, procentul de 9 % nu se include în  procentul de  85 %  - plafon prevăzut în art. 30, ci este un  drept suplimentar,  recunoscut  exclusiv în favoarea celor care au plătit contribuția pentru pensie suplimentare și deci trebuia adăugat la pensia determinată conform art. 28-29 din lege.  

Calculul pârâtei în sensul adăugării procentului de 9 % pentru pensie suplimentară la procentul  stabilit  pentru vechimea realizată de reclamant, prin aplicarea apoi, per total, a  plafonului de 85 %, golește de fapt de conținut dreptul  recunoscut   prin art. 108. Aceeași concluzie rezultă și din succesiunea normelor din cuprinsul legii, sporul pentru pensie suplimentară fiind reglementat doar  în partea finală.  Dacă intenția  legiuitorului era să includă și acest  spor  în p lafonul maxim de 85 %, în mod cert reglementarea se regăsea anterior plafonului instituit prin art. 30,  în dispozițiile privitoare la modalitatea de calcul al pensiei  și nu în mod distinct, într-un  alt capitol (final),  sub forma  unui spor procentual suplimentar,  care se aplică la pensia stabilită.

Este de observat că în timp ce art. 28-30 au în vedere baza de calcul și stabilirea cuantumului pensiei în raport de vechimea în serviciu realizată, art. 108 reglementează un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite pentru  persoanele care au înțeles să achite contribuțiile la pensia suplimentară. 

Un alt argument că sporul prevăzut de art. 108 nu _______________________________ de art. 30 este faptul că acest spor este o contraprestație a plății contribuției la fondul pentru pensia suplimentară și nu se confundă cu pensia de serviciu. Prin urmare, numai cei ce au contribuit la acest fond au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuții, deoarece corelativ obligației de plată a contribuției la fondul pentru pensia suplimentară s-a născut dreptul celui ce a plătit această contribuție de a beneficia de acest spor.

Întrucât prin apelul formulat contestatorul a arătat că renunță la susținerea celor două probleme  ce au constituit obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXX, conexat la prezentul dosar,  întrucât prin acestea nu se influențează decisiv calculul pensiei, Curtea nu va mai proceda la analizarea acestora, în aplicarea principiului disponibilității.

În consecință, constatând erori în modul de calcul a pensiei conform deciziei de recalculare nr. xxxxx/1 din 11.10.2016 emisă de M__ – C___ de P_____ S_________, derivând din greșita aplicare a art. 108 din Legea 223/2015, Curtea, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod de procedură civilă, va admite apelul declarat de contestatorul B___ I___ împotriva sentinței civile nr. 1391/2017 Tribunalul Hunedoara, pe care o va schimba în parte în sensul că:

Va admite în parte  acțiunea de asigurări sociale formulată  de contestatorul B___ I___ împotriva pârâților M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale  - C______ de Contestații .

Va anula în parte  decizia nr. xxxxx/1 din 11.10.2016 emisă de M__ – C___ de P_____ S_________ și hotărârea nr. xxxxx din 18.01.2017 emisă de M_________ A_______

  (continuarea deciziei civile nr. 515/2018 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXX)

Naționale- C______ de Contestații  din cadrul M__ și  în consecință va obliga  pe pârâta de M__ – C___ de P_____ S_________ să emită o nouă decizie de pensie  prin  care să aplice la cuantumul pensiei  stabilite conform articolului 28 din  Legea 223/2015 sporul de 9% prevăzut de art. 108 din aceeași lege.

Va menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

Pentru aceste motive,

În numele legii

D E C I D E

Admite ca fondat apelul declarat de contestatorul B___ I___ împotriva sentinței civile nr. 1391/2017 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că:

Admite în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de contestatorul B___ I___ împotriva pârâților M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale – C______ de Contestații.

Anulează în parte decizia nr. xxxxx/1 din 11.10.2016 emisă de M__ – C___ de P_____ S_________ și hotărârea nr. xxxxx din 18.01.2017 emisă de M_________ A_______ Naționale - C______ de Contestații din cadrul M__ și în consecință  obliga pe pârâta M__ – C___ de P_____ S_________ să emită o nouă decizie de pensie prin care să aplice la cuantumul pensiei stabilite contestatorului conform articolului 28 din Legea 223/2015 sporul de 9% prevăzut de art. 108 din aceeași lege.

Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2018.

P_________,

De aia au intrat serviciile de informații în alertă!

January 28, 2019, 4:30 am

≫ Next: Model de contestaţie în instanţa a deciziilor de actualizare a pensiilor militare difuzat de AORR

≪ Previous: Decizia Nr. 515/2018 a Curții de Apel Alba Iulia privind adăugarea pensiei suplimentare la calculul pensiei militare

$

0

0

Ministrul Daea a pus pe jar toate serviciile secrete importante ale lumii!

Prezența ministrului agriculturii și dezvoltării rurale la Bruxelles a bulversat activitatea CIA, MI6, MOSAD, FSI, NSB, DGSE și BND. Discursul său, aproape intraductibil, cu tente dadaiste, a sunat ca un mesaj cifrat, de neînțeles. Iar siguranța cu care l-a spus, figura extrem de hotărâtă, i-a determinat pe spionii tuturor acestor servicii aflați în capitala europeană să creadă că ministrul român a vrut să transmită ceva de importanță vitală pentru omenire. Mai ales expresia: “În România, cormoranii fac baie în piscine.” este interpretată în cele mai apocaliptice moduri.

CIA a înțeles că rușii (“cormoranii”) pregătesc o operațiune de proporții în Marea Neagră (“piscină”) și au trimis un portavion și două fregate suplimentare în Strâmtoarea Kerci. MI6 a tradus mesajul lui Daea ca un îndemn adresat cetățenilor britanici din Liverpool să nu participe la următorul meci al “cormoranilor”, unde ar putea avea loc o adevărată baie de sânge, la meciul cu Leicester, din 30 ianuarie, așteptându-se la un atentat terorist major pe stadion. 

Israelienii au interpretat mesajul ca un semn că Dragnea nu va reuși să înființeze Fondul Suveran de Investiții, lucru ce i-a îngrijorat peste măsură, ținând seama de câta bază își puseseră în asta. Rușii au tradus mesajul ca fiind descrierea unui nou scut antirachetă ce ar urma să fie amplasat de americani în Delta Dunării. Cei de la NSB-ul chinezesc au luat-o ca pe jignire și vor să întrerupă relațiile diplomatice cu noi, ei ascunzând și acum faptul că în perioada comunismului dur, au fost ucise, de foame, toate păsările din teritoriul său, inclusiv cormoranii, chiar dacă gustul lor nu este prea bun fără condimente din belșug. Doar francezii și germanii nu au tras încă nici o concluzie în privința semnificației textului, încercările de a utiliza, în comun, mașina de decodificare Enigma, din timpul celui de-al doilea război mondial soldându-se, încă, cu un eșec total. Singurul care râde în hohote în biroul său de lângă Parcul Izvor este Eduard Hellvig...

Model de contestaţie în instanţa a deciziilor de actualizare a pensiilor militare difuzat de AORR

January 29, 2019, 2:02 am

≫ Next: Despre dreptul pensionarului de a beneficia şi de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar rămasă definitivă.

≪ Previous: De aia au intrat serviciile de informații în alertă!

$

0

0

Din Comunicatul AORR

– Au fost finalizate impreuna cu ANCMRR si difuzate modele de contestatie la deciziile de actualizare si de cerere de chemare in judecata a M.Ap.N., fara costuri, care necesita numai completarea cu datele personale si inregistrarea la institutiile respective.

– Au fost difuzate hotarari ale Tribunalelor si Decizii definitive ale Curtilor de Apel prin care pensionarii militari si-au recastigat pensia suplimentara de 9% retinuta abuziv de CPS iar solda de functie minima a fost recunoscuta ca fiind cel putin egala cu salariul minim brut obligatoriu in plata pe tara, fara sporuri si adaosuri.(1450 lei + 15%).

Rugam si indemnam pe membrii AORR sa se implice activ in actiunile viitoare si sa participe la toate formele legale de protest pe care le organizam pentru a face cunoscuta opiniei publice si institutiilor internationale situatia reala a rezervistilor militari din Romania.

De asemena, indemnam pe membrii nostri si pe toti militarii rezervisti sa-si apere in JUSTITIE drepturile de proprietate confiscate, respectiv pensia suplimentara si pensia cuvenita pentru stagiul civil adaugat dupa trecerea in rezerva, ambele fiind pensii contributive, in afara pensiei militare de stat si indiferent de cuantumul acesteia, aparate de jurisprudenta CURTII CONSTITUTIONALE A ROMANIEI si CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI.

Fac precizarea că Modelul AORR - ANCMRR este o cerere de chemare în judecată, nu o plângere prealabilă, cum greşit este formulat în document.

Contestaţia o puteţi vedea în Drive

Despre dreptul pensionarului de a beneficia şi de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar rămasă definitivă.

January 30, 2019, 3:20 pm

≫ Next: Dispoziţii din Legea 80/1995, Statutul cadrelor militare, declarate neconstituţionale

≪ Previous: Model de contestaţie în instanţa a deciziilor de actualizare a pensiilor militare difuzat de AORR

$

0

0

Revizuirea pensiilor militare este reglementată în art. 65 al Legii 223/2015 astfel:

Art 65(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptățite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

Intr-un RIL de interpretare a dispoziţiilor din legea pensiilor din sistemul public  privind  recuperarea drepturilor de pensie acordate necuvenit, ICCJ a abordat o serie de teze legate de instituţia revizuirii pensiilor, probleme care sunt valabile şi pentru pensiile militare, chiar dacă acestea, nefiind contributive, nu sunt drepturi câştigate, în interpretarea Curţii Constituţionale.

Tragem concluzia că o decizie de pensie necontestată în termen legal rămâne definitivă, dar nu este de neatacat în cazul în care  drepturile sunt stabilite în plus sau în minus prin erori de calcul sau prin aplicarea/interpretarea greşită a legislaţiei în vigoare la data emiterii deciziei.

Revizuirea la cerere sau din oficiu nu are un termen de exercitare.
Cererea de revizuire se adreseaza Caselor Sectoriale de Pensii, iar în caz de respingere sau de lipsa unui  raspuns în termen de 45 de zile, intocmai ca la contestaţie,  se formulează cerere de revizuie la tribunal. 

Extrase din Decizia nr. 12/2017 a ICCJ:    

19. Dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 referitoare la procedura revizuirii pensiei sunt relevante pentru cauza pendinte, întrucât ilustrează cel mai pregnant succesiunea operațiunilor în una dintre ipotezele particulare de modificare a dreptului la pensie, respectând dispozițiile de principiu ale legii, după cum urmează:

a) emiterea deciziei de revizuire, alin. (1) al articolului anterior menționat statuând că „în situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”. Totodată, în practica judiciară s-a reținut că revizuirea constituie operațiunea de corectare a cuantumului pensiei ca urmare a unei erori de calcul (preluarea greșită a datelor referitoare la stagiul de cotizare, la contribuția de asigurări sociale etc.), dar și ca urmare a unei aplicări sau interpretări greșite a legii;

21. Referindu-se la revizuire, Curtea Constituțională a clarificat aspecte importante ale acestei instituții juridice, statuând că aceasta apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei și că textul de lege criticat nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci și pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată, astfel că poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie.

22. Pornind de la această observație a instanței de contencios constituțional, în literatura de specialitate s-a susținut că dreptul pensionarului de a beneficia de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar și rămasă definitivă, nu trebuie privit izolat, ci ca o componentă a dreptului la pensie, singura limitare acceptată fiind aceea de a nu se înfrânge autoritatea de lucru judecat.

25. În considerarea acestor temeiuri de drept, interpretate sistematic, rațional, se poate considera că un raport juridic de asigurări sociale s-ar putea defini printr-o singură decizie de acordate a dreptului la pensie, în temeiul căreia să se facă plata efectivă a pensiei, sau printr-o succesiune de decizii de acordare, recalculare, revizuire, încetare, suspendare, reluare, modificare a dreptului la pensie, cu precizarea explicită că o eventuală decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale este într-un raport de accesorialitate, de condiționare, de subsecvență cu decizia de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie, întrucât numai astfel se respectă dispozițiile legale și se conferă previzibilitate drepturilor beneficiarilor sistemului public de pensii.

29. Din jurisprudența instanței de contencios constituțional s-a reținut, în spiritul acestei idei, că pensia este o formă de prestație de asigurări sociale plătită lunar, în baza legii, inerentă și indisolubil legată de calitatea de pensionar, obținută în baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor impuse de legiuitor. În egală măsură, considerentele desprinse din jurisprudența Curții Constituționale, într-o formă directă sau indirectă – prin definirea instituțiilor revizuirii, recalculării, a regimului juridic al acestora, prin definirea unor concepte mai noi sau mai vechi etc. – conferă consistență primei orientări jurisprudențiale.

30. Astfel, s-a statuat că revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei; prin urmare, nu se poate vorbi despre afectarea retroactivă a unui „drept câștigat”, de vreme ce, de acest atribut se bucură doar „cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității”, și nu cuantumul pensiei aflate în plată, stabilit însă cu încălcarea dispozițiilor legale; obligația restituirii sumelor încasate necuvenit este o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil. Tot astfel, instanța de contencios constituțional a statuat că “sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale”, dar și că “protecția dreptului de proprietate privată nu se poate extinde asupra sumelor dobândite necuvenit”.

32. O evidență corectă și unitară a drepturilor și obligațiilor participanților la sistemul public de pensii exclude posibilitatea coexistenței unei decizii definitive de acordare a pensiei (conformă dispozițiilor legale la momentul stabilirii ei și care beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie) cu o decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, ambele emise pe numele aceleași persoane, în lipsa unei decizii de încetare, suspendare, modificare a drepturilor de pensie.

33. Dificultățile practice de aplicare a textului legal de către casele de pensii nu pot face inaplicabil un text legal în vigoare, iar încălcarea de către pensionar a obligației de a anunța intervenirea uneia dintre situațiile prevăzute de art. 114 din Legea nr. 263/2010 nu poate valora juridic cauză de exonerare a casei de pensii de obligația de emitere a deciziei de suspendare, potrivit art. 114 și art. 116 din Legea nr. 263/2010.

Dispoziţii din Legea 80/1995, Statutul cadrelor militare, declarate neconstituţionale

February 1, 2019, 12:20 am

≫ Next: Aşa a fost pe 31 01 2019 la mitingul rezerviştilor. Cum va fi pe 07 02 la Ţeapa Revoluţiei?

≪ Previous: Despre dreptul pensionarului de a beneficia şi de revizuirea pensiei stabilite prin decizie, chiar rămasă definitivă.

$

0

0

COMUNICAT DE PRESĂ

29.01.2019

În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

A. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.34 şi ale art.35 alin.(2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art.34 și art.35 alin.(3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.35 alin.(2) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

ART. 34

Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.

ART. 35

-Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave

sau a altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de acestea, în armată, se înfiinţează consilii de onoare şi

consilii de judecată.

-Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale

Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de

armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului

apărării naţionale.

-Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.

Aşa a fost pe 31 01 2019 la mitingul rezerviştilor. Cum va fi pe 07 02 la Ţeapa Revoluţiei?

February 1, 2019, 8:16 am

≫ Next: Badea, trebuie să fi un tată inconştient ca să-ţi rişti viaţa cu o brută

≪ Previous: Dispoziţii din Legea 80/1995, Statutul cadrelor militare, declarate neconstituţionale

$

0

0

Badea, trebuie să fi un tată inconştient ca să-ţi rişti viaţa cu o brută

February 3, 2019, 6:14 am

≫ Next: Dovada că MF a cerut situația ajutoarelor la trecerea în rezervă neacordate în perioada 2011-2017

≪ Previous: Aşa a fost pe 31 01 2019 la mitingul rezerviştilor. Cum va fi pe 07 02 la Ţeapa Revoluţiei?

$

0

0

Luptă-te cu cei de categoria ta în profesia de ziarist, nu cu bătăuşi profesionişti.

---

Dovada că MF a cerut situația ajutoarelor la trecerea în rezervă neacordate în perioada 2011-2017

February 4, 2019, 1:42 am

≫ Next: CPS a MAI explică de ce a regularizat numai majorarea din anul 2017 a pensiilor militare cu actualizarea potrivit Legii 152/2017

≪ Previous: Badea, trebuie să fi un tată inconştient ca să-ţi rişti viaţa cu o brută

$

0

0

CPS a MAI explică de ce a regularizat numai majorarea din anul 2017 a pensiilor militare cu actualizarea potrivit Legii 152/2017

February 4, 2019, 4:45 am

≫ Next: O avea studii juridice adjunctul CPS a MApN care a semnat răspunsul de mai jos?

≪ Previous: Dovada că MF a cerut situația ajutoarelor la trecerea în rezervă neacordate în perioada 2011-2017

$

0

0

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

CASA DE PENSII SECTORIALĂ

Nr. 4320081 / 28.0l.2019

Către,

STANCIU PETREA

Urmare a petiţiei dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii destinate liberului acces la informaţii de interes public, astfel cum este reglementat de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, vă comunicăm următoarele:

Art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în forma legislativă din data de 30.06.2017, prevede faptul că în anul în care pot fi aplicate atât prevederile legale privind indexarea/majorarea pensiilor militare de stat, cât şi cele privind actualizarea, se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.

în acest context, în cazul în care, în anul 2017 s-a procedat la actualizarea cu 15%  a cuantumului brut al soldei de funcţie pentru perioada folosită la stabilirea bazei de calcul necesare stabilirii/recalculării drepturilor de pensie, în care a fost ocupată o funcţie specifică cadrelor militare, iar aceasta a fost favorabilă, nu s-a mai aplicat majorarea cu 5,25% aferentă anului 2017. Insă,această majorare (5,25%) este aplicabilă pensionarilor cărora actualizarea precizată nu le este favorabilă.

Referitor la majorarea cu 5% aferentă anului 2016, prevăzută de art. 59 alin. (1) şi (5) din legea pensiilor militare, forma aflată în vigoare pe parcursul anului 2016, precizăm faptul că s-a menţinut în plată în cuantumul corespunzător datei acordării în cazurile în care pensionarii au beneficiat de actualizarea cu 15% a cuantumului brut al soldei de funcţie potrivit Legii nr.152/2017.

Cu stimă,

, Chestorul Lucian Munteanu, director al CPS din MAI

O avea studii juridice adjunctul CPS a MApN care a semnat răspunsul de mai jos?

February 4, 2019, 11:50 am

≫ Next: Testul de inteligență al reginei UK, interpretat de Werner și Viorica

≪ Previous: CPS a MAI explică de ce a regularizat numai majorarea din anul 2017 a pensiilor militare cu actualizarea potrivit Legii 152/2017

$

0

0

Cum să dai un  răspuns atât de neglijent unui pensionar care a beneficiat la data de 01 01 2016 de majorarea cuantumului brut al pensiei militare cu 5%? 

Răspunsul ar fi fost corect pentru un pensionar care şi-a deschis drepturile de pensie ulterior anului 2016. Intr-adevăr, un asemenea pensionar nu mai putea avea pretenţia să primească şi majorarea pensiei din anul anterior, când nu a avut calitatea de pensionar militar.

Textul ordonanţei la care face referire domnul adjunct( eu cred că râspunsul a fost compus de secretara dânsului)   spune aşa:

OUG 57/2015, Art. 14

(2) Prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%.

Asta a însemnat că întreg cuntumul brut  al pensiei  aflat în plată la data de 31 12 2015 s-a majorat cu 5%, concomitent cu transformarea pensiei de asigurări sociale în pensie militară . 

In succesiunea majorărilor, cuantumul brut al pensiei militare aflat în plată la 31 12 2016, inclusiv majorarea de 5% aferentă anului 2016, s-a majorat cu 5,25% potrivit OUG nr. 99/2016.

Si atunci de unde ați scos perla că majorarea de 5% a fost valabilă numai în anul 2016, pentru că aşa ceva se înțelege din răspunsul dvs, cum greşit spuneţi că  „actul normativ precizat anterior(art. 14 alin (2) al OUG 57/2015-n.m) face strict referire la anul 2016”.

Indexările și actualizările sunt valabile si în anii ulteriori anului în care se aplică

Pensiile militare stabilite sau recalculate până la data de 30 06 2017, data actualizării potrivit L 152/2017, poartă în cuantumul lor brut și indexările aferente anilor 2016  și 2017 sau numai  anului 2017(pentru cele deschise între 01 01 2017-30 06 2017).

Actualizarea nu era decât o nouă recalculare a cuantumului pensiei prin majorarea cuantumului soldei de funcție cu 15%.

Nu vă cerea nimeni să majorați cu 5% și creșterea cu 15% a soldei de funcție din cuantumul pensiei actualizate ci să adăugați la pensia actualizată  suma reprezentând indexarea  de 5% aferentă anului 2016, consemnată deja în deciziile de calculare/recalculare. Altfel spus, trebuia să păstrați în cuantumul actualizat suma aferentă majorării cu 5%  a cuantumului brut recalculat/calculat  prin decizia de recalculare, aplicabilă de la 01 01 2016, sau prin decizia de calculare pentru drepturile deschise în anul 2016.

Indexarea de 5,25% aferentă anului 2017 se compară cu actualizarea de 15% a soldei de funcție( mă rog, cuantumul compus)  și se aplică suma cea mai favorabilă din cele două.

Sumă regularizată(suma cea mai mare, comparând suma cu care a crescut pensia prin  indexarea cu 5,25% a brutului cu  suma rezultată din actualizarea de 15% a cuantumului compus al soldei de funcție) se adaugă la cuantumul  stabilit/recalculat și indexat cu 5%, pentru pensiile aflate în plată la 31 12 2016, sau la pensia brută, neindexată cu 5,25%, pentru pensiile stabilite în perioada 01 01 2017-30 06 2017. 

Testul de inteligență al reginei UK, interpretat de Werner și Viorica

February 6, 2019, 5:19 am

≫ Next: Votați liberalii! Au depus astăzi un proiect de lege pentru desființarea pensiilor speciale și militare

≪ Previous: O avea studii juridice adjunctul CPS a MApN care a semnat răspunsul de mai jos?

$

0

0

În timpul unei vizite oficiale în Anglia, Iohannis e invitat la un ceai de către Majestatea sa, Regina. Și Iohannis o întreabă :
- Mi-ați putea răspunde la o întrebare ?
- Desigur.
- Aveți o experiență lungă în fruntea unei țări. Care este secretul unei bune conduceri ?
Cu un zâmbet suav, regina răspunse :
- In opinia mea, filosofia minimala a conducerii cere să fii înconjurat de oameni inteligenți.
- Și cum îți dai seama cine este inteligent și cine nu ? - insistă Iohannis.
- Foarte simplu, spuse regina, permiteți-mi să vă arăt. O sună pe Theresa May, puse telefonul pe speaker și spune :
- Domamna prim-ministru, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde la o întrebare : mama dvs. are un copil, tatăl dvs. are un copil, iar acest copil nu este nici fratele, nici sora dvs. Cine este el ?
Theresa May răspunse fără ezitare :
- Sunt exact eu, Majestate.
- Corect, spuse regina . Mulțumesc și la revedere.
Apoi, privindu-l pe Iohannis :
- Ați înțeles, domnule președinte ?
- Da, majestate ! Foarte interesant! Fiti sigură că o să folosesc această lecție !
Odată întors la București Iohannis se hotărăște să o supună la test pe Viorica Dăncilă.
Convocată, aceasta vine la Cotroceni.
- Doamnă, mă întreb dacă ați fi capabilă să-mi răspundeți la o întrebare.
- Desigur, d-le președinte.
- Ei biine, mama dvs are un copiiiil, tatăl dvs are un copiiiil, copilul ăsta nu este nici fraaaatele, nici soooora dvs. Cine este eeel ?
Viorica își rotește câteva clipe ochii între tavan și podea și în final îl întreabă pe președinte dacă i-ar putea acorda un răgaz de gândire.
Intoarsă la Guvern, convoacă ministrii alături de care zăbovește câteva ore asupra problemei, fără să ajungă la o soluție.
Pradă disperării, îl sună pe Dragnea, la partid:
- Ascultă, zi-mi și mie : maică-ta are un copil, taică-tau are un copil și acest copil nu este nici frate-tău, nici soră-ta. Cine este el ?
Dragnea răspunde pe loc :
-E simplu, sunt eu.
Viorica fuge glonț înapoi la Cotroceni și intră gâfâind in biroul lui Iohannis
- Știu răspunsul, domnule ! Știu cine este blestematul ăsta de personaj ! E Dragnea !!!
La care Iohannis cu o nedismulata grimasă de dezaprobare îi zice :
- Sunteeeți într-o maaaare eroare doooamnă ! E Theresa May.

Votați liberalii! Au depus astăzi un proiect de lege pentru desființarea pensiilor speciale și militare

February 6, 2019, 6:18 am

≫ Next: Cum evoluează soldele de funcție până în anul 2022, compunerea lor și cum sunt eliminate egalitarismele...Interviu..

≪ Previous: Testul de inteligență al reginei UK, interpretat de Werner și Viorica

$

0

0

Adevarul este că, decât o pensie militară medie mai mică de trei ori decât media pensiilor speciale și pensii militare înghețate de PSD  la  cuantumul din anul 2017, eu prefer revenirea militarilor la pensii în sistemul public.
Să mai spună cineva că PNL-ul de astăzi nu e PDL-ul din 2010, când au desființat pentru prima oară, după 145 de ani, pensiile militare.

Senator Florin Câțu

Miercuri, 6 februarie 2019, patru parlamentari PNL au depus la Parlament o propunere legislativă de interzicere a tuturor pensiilor speciale. Inițiativa legislativă îi are ca inițiatori pe deputații Cristian Buican și Gigel-Sorinel Știrbu și pe senatorii Romulus Bulacu și Florin Cîțu. Demersul liberalilor de a iniția o Lege de interzicere a tuturor pensiilor speciale vine ca răspuns la una din cele mai arzătoare doleanțe a peste 80% dintre români ce consideră că pensiile speciale trebuie interzise. Mai mult decât atât, eliminarea prevederilor legale ce oferă posibilitatea unor categorii profesionale de a beneficia de pensii speciale este în concordanță cu principiile liberale conform cărora pensiile trebuie să aibă la bază doar principiul contributivității.

Propunerea legislativă depusă de cei patru parlamentari liberali este singura inițiativă de acest fel prin care se prevede interzicerea tuturor pensiilor speciale, eliminând privilegiile financiare pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. 

Cei patru inițiatori consideră că pensiile speciale au generat o serie de anomalii de ordin social şi financiar ce influenţează negativ societatea românească și tocmai de aceea propun eliminarea lor. În rândul majorităţii populaţiei, există un sentiment de dezaprobare, nemulţumire şi frustrare faţă de acest sistem de pensii speciale, peste 82% din populaţia României dorind eliminarea lor. Pe cale de consecință, inițiatorii consideră că un asemenea grad ridicat de nefavorabilitate în rândul populaţiei adulte a ţării obligă legiuitorul să intervină pentru stoparea acestui fenomen care generează nemulţumire, atât în rândul populaţiei active, cât mai ales în rândul majorităţii pensionarilor, ce nu beneficiază de astfel de pensii. Un alt aspect negativ ce generează frustrare este şi cuantumul unor astfel de pensii speciale. Astfel, în timp ce 5 milioane de pensionari, a căror pensie a fost calculată pe bază de contributivitate, au un venit lunar mediu de aproximativ 1.100 de lei, pensia medie în rândul personalului ce beneficiază de pensii speciale este de patru ori mai mare, de aproximativ 4.500 de lei. 

Parlamentarii liberali ce au inițiat această propunere legislativă de eliminare a tuturor pensiilor speciale sunt de părere că un alt motiv pentru care aceste pensii trebuie eliminate este şi cel financiar, anual, statul Român cheltuind 1 miliard de euro pentru plata acestora, sumă ce reprezintă aproape jumătate din deficitul înregistrat de fondul de pensii. Continuarea acordării pensiilor speciale şi creşterea constantă a fondurilor necesare plăţii acestora, conform prevederilor legale în vigoare, va adâncii deficitul la fondul de pensii, fiind astfel o problemă structurală ce trebuie remediată urgent.

Cum evoluează soldele de funcție până în anul 2022, compunerea lor și cum sunt eliminate egalitarismele...Interviu..

February 7, 2019, 2:01 am

≫ Next: Mitingul rezerviștilor de la Țeapa Revoluției

≪ Previous: Votați liberalii! Au depus astăzi un proiect de lege pentru desființarea pensiilor speciale și militare

$

0

0

Mitingul rezerviștilor de la Țeapa Revoluției

February 7, 2019, 6:15 am

≫ Next: Propunere de modificare a Legii 223/2015 înregistrată la Senat

≪ Previous: Cum evoluează soldele de funcție până în anul 2022, compunerea lor și cum sunt eliminate egalitarismele...Interviu..

$

0

0

Corespondent: Anton I

---

Propunere de modificare a Legii 223/2015 înregistrată la Senat

February 7, 2019, 1:51 pm

≫ Next: Motivarea Sentinței Tribunalului Cluj privind salariul/solda de functie minim/a de 1450 lei, fără alte sporuri, de la 01 02 2017

≪ Previous: Mitingul rezerviștilor de la Țeapa Revoluției

$

0

0

 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.223 din 

24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările 
ulterioare 

Număr de înregistrare la Senat B14/2019 Inițiatori: Brăiloiu Tit-Liviu - senator PSD a

Motivarea Sentinței Tribunalului Cluj privind salariul/solda de functie minim/a de 1450 lei, fără alte sporuri, de la 01 02 2017

February 9, 2019, 12:34 am

≫ Next: Proiectul privind desfiinţarea unor pensii speciale a trecut tacit de Senat

≪ Previous: Propunere de modificare a Legii 223/2015 înregistrată la Senat

$

0

0

Tribunalul CLUJ 

- Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale 

(Complet 3 C.A.)

Dosar nr. 2435/117/2018 

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3064/2018 

Ședința publică de la 01 Noiembrie 2018 

Completul compus din: 

P_________ M____-F________ B____ 

Grefier M______-C______ D____ 

Pe rol este pronunțarea în cauza privind pe reclamantul O_____ H____ F_____ în contradictoriu cu pârâții 

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMANE și 

INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari . 

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. 

Procedura este legal îndeplinită. 

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11.10.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 NCPC a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 25.10.2018. și ulterior pentru data de 01.01.2018. Instanța reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar. 

INSTANȚA 

Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul O_____ H____ F_____ în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul de Politie al 

judetului Bihor, a solicitat să se dispună anularea Dispoziției nr. 8961/29.12.2017 si a răspunsului la contestație nr. xxxxx/19.03.2018, respectiv a răspunsului nr. xxxxx/08.05.2018, obligarea pârâtului de rândul 2 la emiterea unei noi dispoziții prin care sa stabilească drepturile salariale, inclusiv a sporurilor (sporul de 

dispozitiv, salariul de merit, sporul de confidențialitate, sporul pentru pericol deosebit, sporul de fidelitate, sporul de antena), începând cu data de 01.02.2017 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor (sporul de dispozitiv, salariul de merit, sporul de confidențialitate, sporul pentru pericol deosebit, sporul de fidelitate, sporul de antena), pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx17, care să aibă în vedere salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxxxx17, ca urmare a 

stabilirii salariului minim brut pe țară de 1.450 lei, actualizat în funcție de coeficientul de inflație până la data 

efectivă a plății, respectiv la plata de daune-interese egale cu dobânda legală calculată de la data scadenței și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată. 

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin dispoziția nr. 8961/29.12.2017 INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE dispune stabilirea salariului începând cu data de 01.07.2017 și că 

împotriva acestei dispoziții a formulat contestație, la care nu a primit nici un răspuns. 

In ceea ce privește calcularea drepturilor salariale pe perioada anterioara emiterii dispoziției nr. 8961/29.12.2017, reclamantul a formulat o cerere de recalculare a tuturor drepturilor salariale începând cu data 

de 01.02.2017 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, cererea sa fiind respinsă. 

Reclamantul a mai arătat că in speță s-a încălcat principiul neretroactivității în timp, dispoziția a fost emisă în data de 29.12.2017, se referă la drepturile salariale începând cu 01.07.2017 si i-a fost comunicată în data de 13.03.2018, neavându-se în vedere prevederile OUG nr. 56 /2017. 

Clasele de salarizare și coeficienții de salarizare a funcțiilor ocupate de personalul militar, polițiști și funcționari publici din sistemul administrației penitenciarelor, instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, sunt prevăzute Ia Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. 

De asemenea, a menționat că potrivit OG nr. 8/2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar și polițiștilor a fost stabilita la valoarea de 197,33 lei, iar prin aplicarea art.10 al cap. al IlI-lea din Secțiunea 1 si art.3 al cap.II din Secțiunea a Ii-a a Anexei VII din Legea nr. 284/201, rezultă că pana la data de 01.02.2017, salariul de funcție era de 1.086 lei (5,5 x 197,33 lei). Acest fapt reiese și din decizia de pensie nr. xxxxxx/20.02.2018. 

Ulterior a intrat în vigoare HG nr. 1/2017, fiind singura hotărâre care conține sintagma ,,nu include sporuri și 

alte adaosuri". 

In prezent, salariul de funcție (în M.A.I.) este egal cu: salariul de funcție + foste sporuri incluse în salariul de 

funcție prin Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009 + sume compensatorii tranzitorii (în baza art.6 alin 1 din OUG nr. 1/2010 ). 

Privitor la fostele sporuri incluse în salariul de funcție prin Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009, reprezintă foste sporuri introduse în coeficienții salariului de funcție: cuantumul salariului de merit, cuantumul indemnizației de dispozitiv/sporului de misiune permanenta, cuantumul sporului pentru păstrarea 

confidențialității în legătura cu informațiile clasificate, sporul de fidelitate. 

Privitor la sume compensatorii tranzitorii, acestea reprezintă foste sporuri care nu au mai fost recunoscute de Legea nr. 330/2009, care nu au fost introduse în salariu în baza pct. 1 din Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 

330/2009, respectiv care au fost introduse în salariu ca "sume compensatorii tranzitorii", în baza art. 6 alin 1 din OUG nr. 1/2010, data în completarea Legii nr. 330/2009). 

In suma compensatorie cu caracter tranzitoriu acordata polițiștilor au fost incluse: cuantumul sporului pentru 

complexitatea muncii; cuantumul sporului pentru titlul științific de doctor; cuantumul sporului pentru pericol deosebit; cuantumul sporului pentru agenții de politie absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior cu diploma de licența; cuantumul indemnizației de 5-25% pentru conducătorii de autovehicule; cuantumul 

sporului de izolare; cuantumul sporului pentru personalul care are in primire animale de serviciu; cuantumul sporului pentru personalul care are in primire animale de serviciu; cuantumul sporului pentru atragerea personalului in județele C______ si Harghita, indemnizație pentru titluri de clasificare, etc. 

Reclamantul a mai arătat că în speță sunt incidente și prevederile art. 6 din OUG nr. 1/2010 ale art. 1 alin. 1 si 2 din HG nr. 1091/2014, ale art. 164 Codul muncii și că este mai mult decât evident faptul că legiuitorul însuși prin elaborarea HG nr. 1/2017 a urmărit să precizeze foarte clar (pentru toate familiile ocupaționale) modul de stabilire a salariului de baza minim brut pe tara garantat în plată. 

Ca o consecința a stabilirii salariului de baza la 1450 lei se impune recalcularea tuturor sporurilor și a celor drepturi salariale Ia valoarea de 1.450 lei și acordarea drepturilor salariale pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx17. prin luarea în considerare a Legii nr. 284/2010 care prevede expres, faptul ca sporurile se acorda în raport cu salariul de baza, iar art. 160 Codul Muncii prevede că salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri. 

Referitor la cererea de actualizare cu rata inflației a diferențelor salariale achitate cu întârziere și la cererea de obligare a naratei angajator la plata de daune interese egale cu dobânda legală, reclamantul a arătat că sunt incidente prev. art. 1531 alin. 1 si alin. 2 și ale art. 1535 alin. 1 C . civ. 

Pe lângă dobânda legală, ca daună moratorie, pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumba, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatoriu și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanței datorită inflației, după ce aceasta a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. 

Ținând cont că natura juridică și scopul dobânzii sunt diferite de natura juridică și scopul actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune pentru neexecutarea obligației de plată, iar prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și până la cea a plății efective a sumei datorate, singura concluzie care poate rezulta este aceea că repararea integrală a acestui prejudiciu (atât actualizarea care se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, cât și dobânda care urmărește acoperirea beneficiului nerealizat) presupune un calcul care se raportează la debitul restant, fără ca dobânda să se calculeze asupra debitului care ar cuprinde actualizarea cu rata inflației. 

În drept, a invocat dispozițiile art. 30 și 194 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile legale menționate în cuprinsul acțiunii. 

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul M_________ A_________ I______, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, deoarece nu poate acorda drepturi salariale pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică, reclamantul fiind angajat in cadrul I.G.P.R. 

Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a arătat că la data de 31.12.2009, salariul lunar cuvenit polițiștilor era stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial. 

Pârâtul a mai arătat că în speță se impune luarea in considerare și prevederile stipulate în legile anuale de salarizare ulterioare, și anume Legea-cadru nr. 284/2010) și al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2016; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), care reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat 

(decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior. 

Astfel, în situația reglementării reconstrucției după data de 01.01.2010 cu stabilirea salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31.12.2009 al unor elemente componente, legiuitorul a adoptat politici salariale potrivit cărora pentru salariul de funcție prevăzut de legislația în vigoare nu au fost aplicate valorile de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în perioada 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31.12.2009, utilizând reconstrucția salarială pentru stabilirea acestui salariu de funcție. 

Totodată, a menționat că în speță sunt incidente prevederile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ale HG nr. 1/2017 și ale HG nr. 12/2017 iar în situația în care nu s-ar ține cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce privește reconstrucția salariului de funcție actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție, rezultatul salarial ar încalcă toate principiile și criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii, deci, hotărârile de guvern nu pot institui alte reguli de salarizare decât cele prevăzute în legislația - cadru în vigoare în anii 2010 - 2017. 

În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de cel puțin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție. În speță, dacă vorbim de un 

cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de 1.450 lei, 10% majorare reprezenta suma de 145 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori ale salariilor de funcție de 1.595 lei și ale soldelor de funcție/salariilor de bază de 1.668 lei. 

Totodată, a susținut că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează un cuantum brut al salariilor de funcție de minim 1.994 lei (1.595x1,25) și un cuantum brut al salariilor de bază/soldelor de funcție de minim 2.085 lei (1.668x1,25), astfel că nu identifică personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul 

aplicării Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 în care salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.900 lei. 

Pârâtul a învederat că la nivelul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, cu sprijinul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și cu M_________ Finanțelor Publice, dar și a auditorilor din cadrul Curții de Conturi, au fost dispuse toate măsurile necesare pentru ca salariile personalului propriu să reprezinte aplicarea corespunzătoare a legislației de nivel superior care reglementează acest domeniu, inclusiv sub aspectul gestionării actelor administrative individuale de stabilire a drepturilor salariale cuvenite. 

Pârâtul a mai menționat faptul că salariile de funcție de 1994 lei sau salariile de bază/soldele de funcție de 2085 lei reprezintă baza de calcul a drepturilor salariale acordate potrivit legii ca sporuri, majorări etc (sporul pentru condiții grele de muncă; majorare de 75% pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru; spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică; majorare pentru activitatea prestată în proiecte 

finanțate din fonduri europene; majorare pentru control financiar preventiv propriu etc. 

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I____________ de Poliție al Județului B____ a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, arătând că reclamantul nu a fost angajatul acestei instituții, acesta fiind angajat in cadrul I.G.P.R.. 

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că la data de 31.12.2009, salariul lunar cuvenit polițiștilor era stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial. 

Totodată, a susținut că în speță se impune luarea in considerare și prevederile stipulate în legile anuale de salarizar e ulterioare, și anume Legea-cadru nr. 284/2010) și al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2016; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), care reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat 

(decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior. 

Pârâtul a apreciat că actualul salariu de funcție al polițiștilor reprezintă în plan practic o sumă a cuantumurilor unor elemente salariale avute a 31.12.2009 și că acordarea salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată se face prin raportare la salariul de funcție al polițiștilor iar salariul de funcție este determinat de 

componentele menționate anterior, care nu pot fi eliminate din construcția acestuia. 

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I____________ G______ al Poliției R_____ a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a reiterat în motivare susținerile formulate de către pârâtul I.P.J. B____ în cadrul întâmpinării. 

Analizând excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de fiecare dintre cei trei pârâți cu privire la propria situație procesuală , instanța reține următoarele: 

P rin acțiunea sa, reclamantul O_____ H____ F_____ a a chemat în judecată pârâții, I____________ de Poliție 

Județean B____ , I____________ G______ al Poliției R_____, M_________ A_________ I______, 

formulând solicitări numai cu privire la pârâții 1 și 2 . Justificarea calității procesuale pasive reprezintă o obligație procesuală a reclamantului, care nu a indicat nici o pretenție concretă în raport de pârâtul 3, M_________ A_________ I______, față de care nu s-a ju stificat nici afirmat calitatea procesuală. 

Aspect dedus judecății prin intâmpinările formulate in cauză, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între pârât și cel obligat în raport ul juridic care a generat litigiul . Din această perspectivă, având în vedere că este vorba despre un litigiu având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, calitatea 

procesua lă pasivă este deținută de instituția cu care funcționarul public a avut raporturi de serviciu, aceasta fiind în speță Inspectoratul General al Poliției Romane, emitentul dispoziției de salarizare nr. 8961 din 29.12.2017 . Simplul fapt că instituția publică este organizată și funcționează în interiorul unui minister, ordonator principal de credite, și că ministerul repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu a determinat nasterea unui raport juridic direct între acest minister și reclamant, iar petite specifice raporturilor bugetare între ordonatori de rang diferit nu s-au formulat. 

Cât privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, instanța reține că plata efectivă a drepturilor salariale ale reclamantului s-a făcut, până la trecerea acestuia in rezervă, de către Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, prin Serviciul Financiar .

Analizând fondul cauzei in raport de argumentele părților, dispozițiile legale 

incidente si materialul probator administrat instanța reține următoarele: 

In perioada de referință 1.02.xxxxxxxxxxxxxx17 ( data trecerii in rezervă) reclamantul a avuta calitatea de 

comisar șef de poliție in cadrul I.G.P.R-B.B.C.C.O Oradea . 

In perioada iunie 2017-noiembrie 2017 sa lariul de funcție al reclamantului a fost de 1086 lei (45.5 x 197,33 lei), astfel cum rezultă din Buletinul de calcul anexă la Decizia nr. xxxxxx din 20.02.2018 privind stabilirea pensiei de serviciu, calculul 

fiind efectuat de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. ( f. 25-28). Art.4 din Anexa VII la Legea cadru nr.284/2010 privi nd salarizarea unitară a personalului 

Lplătit din fon duri publice, polițiștii si func ționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au d reptul la salariul lunar. Salariul lunar se compune din salariul funcției de bază, indemnizații, compensații sporuri, pr ime , premii si din alte dreptur i salariale. Salariul funcției d e bază este comp us din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gra dații si, după caz, salariul d e comandă . Pentru realizarea 

difere nțierii salariilor funcțiilor d e bază se stabilesc case de s alarizare si coeficienți de 

ierarhizare pentru salariile d e funcție. 

In conformitate cu prevederile art . 4 din Anexa nr VI la Legea –cadru nr . 1 53/2017 

privind salarizarea perso nalu lu i plătit din fonduri publi c e : 

„ Art. 4 - (1) Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației 

penitenciare au dreptul la salariu lunar. 

(2) Salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.” 

Urmează, raportat la prevederile legale anterior evocate, că elementul specific de incadrare corespondent salariului de bază este, in cazul polițiștilor, salariul de funcție in timp ce salariul gradului profesional si gradațiile reprezintă elemente salariale particulare fiecărui polițist in parte, cuvenite in raport cu pregătirea militară și de specialitate respectiv cu perioada de timp in care a deținut funcția publică specială. 

Pe de altă parte parte, in acord cu susținerile pârâților , instanța constantă că intregul proces de salarizare aplicabil incepând cu data de 1.01.2010 la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică si securitate națională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ( Legea-cadru nr. 330/2009 si Legea cadru nr. 284/2010) si al legilor anuale 

speciale de aplicare a legilor-cadru ( OUG nr. 1/2010, Legea nr 285/2010, Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr.83/2014, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017) reprezintă in fapt o reconstrucție salarială cuprinzând elemente salariale specifice funcției, vechimii si gradului profesional precum si prime, indemnizații sau sporuri de care personalul a beneficiat in luna decembrie 2009, prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat in plată in luna decembrie a anului anterior.

Cu alte cuvinte, supraviețuirea elementelor salariale care compuneau salariul lunar la data de 31.12.2009 s-a realizat deoarece ele au fost incluse în salariul de bază, sub forma unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu . Însă prin acest mecani sm sporurile și-au pierdut individualitatea , devenind pur și simplu o parte a salariului de bază, fiind greșită practica acelor autorități publice care continuă să le evidențieze în actele de stabilire a drepturilor salariale ca sporuri distincte . 

Începând cu data de 01.02.2017 a intrat în vigoare HG nr. 1 din 6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată care la art. 1 prevede că: „ începând cu data de 1 februarie 2017, 

salariul de bază minim brut pe țară garantat in plată, sumă stabilită in bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră ". 

Această Hotărâre de Guvern nr. 1/2017 cu privire la salariul de baza minim brut pe tara garantat în plată, este singura hotărâre (dintre toate celelalte hotărâri de guvern cu privire la salariul minim pe economie) careconține sintagma, nu include sporuri și alte adaosuri. 

Conform art. 6 din OUG nr. 1/2010 ,,în cazul în care drepturile salariale determinate în 

conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai 

mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau 

indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea".

Potrivit art. 164 Codul muncii: 

"(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de munca, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. în cazul în care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de baza minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de 

lucru aprobat. 

(2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe țară.

(3) Angajatorul este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de baza minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei. 

(4) Salariul de bază minim brut pe tara garantat în plata este adus la cunoștința salariaților prin grija angajatorului ". 

In cauză pârâții s-au prevalat, in susținerea poziției lor procesuale de respingerea cererii de chemare in judecată , de punctul de vedere al Direcția Generală Financiară din cadrul M.A.I , exprimat cu privire la 

punerea in aplicare a HG nr. 1/2017( f. 21).Or, punctul de vedere evocat de pârâți nu face decât să susțină că „ aplicarea corespunzătoarea HG nr. 1091/2014 respectiv a HG nr. 1017/2015 se realizează ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată față de cuantumul soldei de funcție a personalului militar, respectiv față de cuantumul salariului de funcție al polițiștilor” , iar salariații care in urma analizei drepturilor salariale aferente lunii februarie 2017 au salariul de bază/salariul de funcție/solda de funcție in cuantum aflat _________________ 1450 lei trebuie să beneficieze de asigurarea acestor drepturi la nivelul de 1450 lei. 

In cauză s-a dovedit, astfel cum s-a arătat mai sus, că reclamantul nu a beneficiat de aplicarea prevederilor HG nr. 1/2017 nici de la data de 1.02.2017 si nici ca urmare a emiterii Dispoziție Inspectorului G______ al Poliției R_____ nr. 8961 din 29.12.2017 , acesta având un salariu de funcție de 1086 lei in perioada iunie-noiembrie 2017 ( f. 26). 

Stabilind că drepturile salariale ale reclamantului au fost greșit calculate in 

perioada de referință 1.02.2017 ( data intrării in vigoare a HG nr.1/xxxxxxxxxxxxxxx17( data trecerii in rezervă) prin stabilirea greșită a salariului de funcție intr-un cuantum mai mic de 1450 lei, cererea de chemare in judecată formulată in contradictoriu cu pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ apare ca fiind intemeiată si va fi admisă .
 In consecință, instanța va dispune : 

- anularea Dispoziției nr. 8961/29.12.2017 emisă de Inspectorul G______ al Poliției R_____. 

- obligarea pârâtul ui I____________ G______ al Poliției R_____ la emiterea unei dispoziții prin care să 

procedeze la stabilirea, in favoarea reclamantului, a tuturor drepturilor salariale (inclusiv sporurilor) aferente 

perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei. 

- obligarea pârâților Inspectoratul general al Politiei Romane și Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor , la calcularea si plata către reclamant a diferențelor dintre drepturile salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17, stabilite prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei si drepturile salariale efective achitate, cu dobânda legală calculată de la data scadenței si până la data plății efective si actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective . 

In temeiul art. 453 Cod procedură civilă instanța va obliga pârâții Inspectoratul general al Politiei Romane și Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor să plătească reclamantului cheltuieli de judecată in cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocațial justificat prin chitanța depusă in probațiune la fila 75 dosar. 

PENTRU ACESTE MOTIVE, 

ÎN NUMELE LEGII 

HOTĂRĂȘTE 

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ A_________ I______.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I____________ G______ al Poliției R_____. 

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I____________ de Poliție al Județului B____ 

Respinge ca fiind formulată impotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă actiunea reclamantului 

O_____ H____ F_____ in contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______, cu sediul în 

București, P-ța Revoluției nr. 1 A , sector 1. 

Admite cererea de chemare in judecată formulată de reclamantul O_____ H____ F_____, având CNP 

xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Cluj N_____, _____________________, _________________, în 

contradictoriu cu pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ , C u sediul în București, 

__________________. 6, sector 5 și I____________ de Poliție a l Județului B____ cu sediul în Oradea, 

________________________, jud. B____. 

Anulează Dispoziția nr. 8961/29.12.2017 emisă de Inspectorul G______ al Poliției R_____. 

Obligă pârâtul I____________ G______ a l Poliției R_____ la emiterea unei dispoziții prin care să procedeze 

la stabilirea, in favoarea reclamantului, a tuturor drepturilor salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei 

1.02.xxxxxxxxxxxxx17 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei. 

Obligă pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ , la 

calcularea si plata către reclamant a diferențelor dintre drepturile salariale (inclusiv sporurilor) aferente 

perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17, stabilite prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei si drepturile 

salariale efective achitate, cu dobânda legală calculată de la data scadenței si până la data plății efective si 

actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective . 

Obligă pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ , să 

plătească reclamantului cheltuieli de judecată in cuantum de 500 lei. 

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj. 

Pronunțată prin punerea solutiei la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, astăzi, 1 noiembrie 

2018. 

P_________, 

M____-F________ B____ 

Grefier, 

M______-C______ D____ 

Red. Tehnored.MFB

Proiectul privind desfiinţarea unor pensii speciale a trecut tacit de Senat

February 12, 2019, 1:16 am

≫ Next: Cum a reușit CPS a MApN să micșoreze după actualizare o pensie militară recalculată și indexată?

≪ Previous: Motivarea Sentinței Tribunalului Cluj privind salariul/solda de functie minim/a de 1450 lei, fără alte sporuri, de la 01 02 2017

$

0

0

Pe data de 11 02 2019, proiectul  a intrat în procedura Camerei decizionale.

Nu sunt vizate pensiile militare şi pensiile magistraţilor.

PL-x 42/11.02.2019

Cum a reușit CPS a MApN să micșoreze după actualizare o pensie militară recalculată și indexată?

February 12, 2019, 9:17 am

≫ Next: Liberalii propun modificarea doar a articolelor 29 și 30(forma abrogată) din Legea pensiilor militare

≪ Previous: Proiectul privind desfiinţarea unor pensii speciale a trecut tacit de Senat

$

0

0

Beneficiarul pensiei militare pe care o analizăm este un caz fericit, pentru că, după recalcularea pensiei potrivit L 223/2015 modificată prin OUG nr. 57/2015 și indexarile cu 5% în 2016 și cu 5,25% în anul 2017, a primit o pensie mult mai mare decât pensia contributivă.

Pensia recalculată și indexată, în cuantum de 7004 lei, dăpă orice logică elementară, trebuia să crească nițel după o actualizare cu 15% a soldei de funcție din compunerea bazei de calcul, prin aplicarea L 152/2017

 Ei, nu!!! CPS a MApN a reușit contraperformanța s-o micșoreze la 6982 lei. După ce a regularizat actualizarea din 30 06 2017 cu indexarea de  5,25% aplicată deja de la 01 01 2017, conform OUG nr. 99/2016, a găsit de cuviință să/l păgubească pe domnul comandor cu majorarea de 5% acordata în anul 2016 prin OUG nr. 57/2015. 

Nu am făcut calculele, dar se pare că,  interpretând greșit legea și în lipsa unor Norme de aplicare publice, opozabile tuturor și atacabile în contencios administrativ, CPS a MApN a inclus în regularizarea reglementată de fostul art. 60 al L 223/2015 și majorarea  de 5% din anul 2016.

Liberalii propun modificarea doar a articolelor 29 și 30(forma abrogată) din Legea pensiilor militare

February 13, 2019, 2:18 am

≫ Next: Nu cereți anularea Ordinului M 25/2016 la Tribunal! Cererea se depune la Curtea de Apel.

≪ Previous: Cum a reușit CPS a MApN să micșoreze după actualizare o pensie militară recalculată și indexată?

$

0

0

 - forma iniţiatorului
a

SUPERFICIALITATE, numele tău este reconfirmat de noii liberali pedelizați!

Cu referire la modificările propuse pentru LEGEA pensiilor militare,  se observă că au modificat articolul 29 care introdusese plafonul de 85% din baza de calcul, dar au lăsat nemodificat noul art. 60 introdus prin OUG nr. 59/2017 prin care s-a instituit plafonul bazei nete de calcul.

La art. 30 au dat-o serios în bară. Articolul 30 în forma în vigoare are un singur alineat. Dacă liberalii vălceni abroga 2 alineate, înseamnă că abrogă forma art. 30 deja abrogată prin OUG nr. 57/2015.

Niște politicieni responsabili nu propuneau desființarea pensiilor de serviciu, fără să pună ceva în loc, fie și tranzitoriu. Ce pensii vor primi beneficiarii pensiilor de serviciu  după eventuala aprobare a legii până se gândește guvernul să revizuiască  toate aceste legi, pentru că este o prostie să se stabilească noile norme de calcul a pensiilor prin revizuirea normrelor metodologice