↧
Militarii belgieni au ieşit în stradă, nemulţumiţi de modificările aduse legii pensiilor
↧
Propuneri de revizuire a bazei de calcul pentru reducerea unor diferențe enorme între pensia contributivă și pensia militară recalculată pe L223/2015
Studiind cazul Carpe Diem mi-a venit ideea sa adaug pierderea peste 85% la sporuri ca fiind un fel de gn+1. Luînd in calcul ca s-ar calcula cu 5.5 si 1.8 apoi IPOTETIC cu totul la maxim (gradatii,IC,SM,ID) + acel gn+1, ar rezulta cuantumul pe contributivitate (adica cel care ramine in plata).
Poate ar fi o solutie ca ce se pierde peste 85% sa fie adaugat ca un spor la total g.
Poate tine cineva cont de aceasta propunere in vederea diminuarii pierderii. Adaugarea diferentei pierdute peste 85% ca si un spor la capitolul g-uri.
Crescind astfel procentul de sporuri (g) din SLB prin metodologia se diminueaza si paret din pierdere . Nu am calculat dar se poate chiar sa nu rezulte pierdere. Si ar fi si perfect legal.
Primele,primele orare de zbor le-as transforma in sporuri proportionale cu valoarea acestora pina la spor maxim de 50%.
As actualiza toate elementele salariale detinute in solda de la data deschiderii dreptului de pensie (6 luni alese din ultimii cinci ani de activitate)la voloarea procentelor existente la 31.12.2009 respectiv 01.01 2016.
Consider ca astfel s-ar elimina astfel de contestatii cu unele motivatii hilare si politico-administrativ(implicare institutii de forta) s-ar rezolva problema fara cheltuieli si timp pierdut in justitie. Si ar fi si perfect legal”
marți, noiembrie 15, 2016
UPDATE
In aceeași idee, așa cum pe Legea 119/2010 s-a găsit o medie ponderată a stagiului complet de cotizare de 20 ani, aplicabilă tuturor pensionarilor, se poate găsi o medie ponderată a punctului „g” cu care să se majoreeze suma elementelor a)-f) din formula de stabilire a bazei de calcul pentru toți beneficiarii legii.
↧
↧
Ce poate să spună un secretar de stat MAI despre pensiile militare!!?
Discutii de peste trei ore ale sindicaliștilor ProLex, la Pârâul Rece, cu secretarul de stat Cristina Manda si cu directorul de la resurse umane Ovidiu Macovei!
Ii minte în față pe sindicaliști că Legea 223/2015 era aberantă, pentru că putea crește pensia cu 160% fată de salariu, și nimeni nu a reacționat să-i spună elegant că dezinformează.
Ii minte în față pe sindicaliști că Legea 223/2015 era aberantă, pentru că putea crește pensia cu 160% fată de salariu, și nimeni nu a reacționat să-i spună elegant că dezinformează.
↧
Pensiile recalculate ale MM, diminuate drastic
Pensie pentru limita varsta MM cls.II, recalculată pe Legea 223/2015 modificată prin OUG nr. 57/2015
Cuantum brut recalculat 1396 lei cu indexarea inclusa
Cuantum brut in plata stabilit potrivit L 263/2010)2030 lei
- vechime in serviciu ca militar 17 ani 10 luni, din care cadru militar 14 ani 1 luna
- vechime in sistemul public 13 ani 11 luni
- total vechime cumulata 37 ani 4 luni (din care total conditii deosebite si speciale 4 ani 11 luni);
-cuantum total actualizat a - f (1188 lei);
-cuantum compus actualizat SF (702 lei);
-cuantum compus actualizat SF de baza (1188 lei);
-cuantum compus actualizat SF majorat (772 lei);
-cuantum compus actualizat SFde baza majorat (1307 lei);
-cuantum actualizat pct. g (152 lei);
-cuantum total actualizat majorat a - g (1459 lei);
-compensarea contributiei indiv. la buget (105 lei);
TOTAL baza calcul 1564 lei
Procentul pentru vechime- 76%
Procent pensie suplimentară 9%
Total procent calcul pensie 85%
↧
Pensiile publice se indexează cu 5% în 2017. Plus legea salarizării unitare
Cine să mai creadă promisiunile liberalilor pedelizați și pe ale tehnocraților dacă ei au contestat la CCR legea prin care se majorau salariile cadrelor medicale și ale celor din învățământ? Promit mai mult deși s-au opus la o majorare mai mică.
Dacă se adoptă legea salarizării ar fi rost și de o actualizare în anul 2017.
„In ceea ce privește pensiile, ministrul Muncii a dat asigurări că nu vor exista probleme anul viitor. ”Pensiile vor crește de la 1 ianuarie cu 5%, conform indexării anuale. În al doilea rând, ce vă pot spune este că au existat discuții între Casa de Pensii și Ministerul de Finanțe, iar pentru anul viitor nu vom avea nicio problemă cu pensiile”, a mai precizat Pîslaru.”
↧
↧
Topten, cele mai citite articole în trei ani
Cu excepția celor doua articole din anul 2013, referitoare la cele două proiecte de lege a pensiilor militare, precursoare ale legii care urma să se adopte în anul 2015, restul de 8, care intră în top zece, sunt scrise anul acesta
Foarte util a fost articolul de pe primul loc, redactat în luna ianuarie 2016, în care am prezentat un tabel cu soldele funcției de bază actualizate la data intrării în vigoare a legii pensiilor militare, pentru toate gradele de ofițeri, subofițeri și maistri militari. Tabelul a fost ca un avertisment pentru pensionarii militari trecuți în rezervă în urmă cu mai bine de 8-10 ani, pentru ceea ce urma să vină, recalcularea pe odioasa ordonanță 57/2015, emisă de funcționărimea din instituțiile de apărare pentru a mai tăia din cuantumul celor care s-au pensionat în ultimii ani sau al celor care urmează să se pensioneze, cu sporuri acordate activilor, pentru a dribla actualizarea pensiilor, dar fără să gândească puțin că îi nenorocesc pe cei mai mulți dintre cei trecuți prin recalcularea/revizuirea din anii 2010-2012.
In ciuda propagandiștilor oficiali sau de ocazie, care bat câmpii despre binefacerile ordonanței și ale ordinului M25, articolul a prezentat un viu interes din partea cititorilor care doresc să se informeze din surse nesupuse controlului oficial sau oficios. Il readuc în prim plan și pentru cei mai conservatori dintre militari, care încă mai cred că oficialii nu mint, ca să nu rămână și ei surprinși de cuantumul recalculat al pensiei, așa cum dau din colț în colț cei care deja au primit cuantumuri recalculate, înjumătățite față de cel în plată.
↧
Mii de pensionari MApN nu au depus cereri pentru înaintarea fișelor cu locurile de muncă la Casele Sectoriale
SITUAŢIA CU DOCUMENTELE ÎNREGISTRATE LA CASA DE PENSII SECTORIALĂ
a Ministerului Apărării Naţionale pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare
a Ministerului Apărării Naţionale pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare
Data
22.11.2016
Număr de fişe cu locurile de de muncă care dau dreptul la încadrare în locuri de muncă şi condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar (Conform prevederilor Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 123/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar
Număr fise 42.944
In anul 2010 s-a dat HG S 1019 prin care a fost modificată Anexa 1(pentru MApN) a HG 1294/2001 privind locurile de muncă deosebite, speciale și alte condiții. Prin Ordinul M132/2010 MApN a decis că noile condiții de muncă sunt aplicabile numai personalului militar aflat în activitate la data intrării lui în vigoare.
Legea 223/2015 a stabilit că noile condiții se aplică și personalului trecut în rezervă înainte de anul 2011, în baza unei metodologii.
Potrivit art. 13 din Metodologia aprobată prin Ordinul M 123/2015, centrele militare înaintează fisele cu locurile de muncă doar la cererea celor interesați. Pentru cei care nu depun cereri la centrele militare, acestea nu sunt obligate să înainteze din oficiu fisele la Casa de Pensii Sectorială și nici aceasta nu poate recalcula pensia cu stagiile corespunzătoare noilor condiții de muncă.
După cum se poate observa din situația publicată pe site-ul CPS a MApN. numai 42 944 fișe cu locurile de muncă ale personalului militar care a lucrat în MApN au fost trimise de centrele militare teritoriale către CSP, la cererea personalului militar interesat.
Din totalul de cca. 75 000 pensionari militari ai Casei Sectorială mai scădem câteva mii care s-au pensionat în perioada 2011-2015, aceștia au primit fișa în dosarul de pensie, și tot mai rămân 15-20 000 de pensionari care n-au aflat că trebuie să depună respectivele cereri.
Așa s-a întâmplat și în 2007 când, prin Ordonanta 77, s-a introdus în calculul pensiei militare sporul pentru condițiile de muncă și pentru cadrele MApN trecute în rezervă înainte de intrarea în vigoare a L 164/2001. Au avut trei ani la dispoziție și, dacă nu venea recalcularea pe L 119/2010, mii de cadre n-ar avea nici acum introdus sporul de vechime suplimentară pentru condițiile de muncă.
Cu toate că secretomania face ravagii printre cadrele militare, când vine vorba despre pensie, n-ar fi rău dacă îi întrebați pe colegii pe care îi întâlniți dacă au depus cererile la centrele militare.
Precizez că este vorba numai despre pensionarii MApN, nu și de cei ai MAI și SRI.
Art. 13.
Centrele militare sau structurile militare, care au în păstrare memoriile originale/dosarele personale ale personalului militar în rezervă/retragere, la cererea acestuia, înaintează fişele cu locurile de muncă/adeverinţele caselor de pensii sectoriale ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sau celorlalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
↧
Articole și comentarii pe blog despre contestația la deciziile emise pe OUG 57/2015
Decizie de recalculare reprezentativă pentru zeci de mii de militari pensionți cu mai bine de 7-10 ani în urmă |
Tot ce s-a scris și comentat pe blog despre contestațiile la deciziile de recalculare emise în baza L 223/2015, modificată prin OUG nr.57/2015, poate fi găsit după eticheta „Contestații OUG 57”
Pentru cei care nu știu să folosească elementele de căutare pe blog și vor să citească tot ce s-a scris despre contestații apăsați aici. Acum vor înțelege și unii de ce comentariile trebuie să aibă legătură cu titlul topicului (articolului).
↧
Contestații la decizii de calculare și recalculare pensii militare pe rolul Tribunalului București
Numãr unic dosar: 43125/3/2016
… VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale contestaţie decizie de pensionare 43125 … BUCUREŞTI DIN ION si CASA SECTORIALĂ DE PENSII DIN CADRUL MINISTERULUI …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 42226/3/2016
… contestaţie decizie de pensionare 42226 … SCARLET CORNELIU si COMISIA DECONTESTAŢII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE si CASA SECTORIALĂ DEPENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 41231/3/2016
… VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale recalculare pensie 41231/3/2016 … ALEXE COSTEL si CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII …
Obiectul cauzei: recalculare pensie
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 41190/3/2016
… VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale contestaţie decizie de pensionare 41190 … UM 0472 BUCUREŞTI- CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SRI si UM 0510 BUCUREŞTI …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
… VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale contestaţie decizie de pensionare 41126 … DRĂGOI DIMITRIE si CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 40589/3/2016
… VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale contestaţie decizie de pensionare 40589 … NĂSTASE ALEXANDRU si CASA SECTORIALĂ DE PENSII A SERVICIULUI ROMÂN DE …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 39738/3/2016
… Sociale contestaţie decizie de pensionare 39738/3/2016 … MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - COMISIA DE CONTESTAŢII si CASA DE PENSIISECTORIALĂ A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 38150/3/2016
… VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale contestaţie decizie de pensionare 38150 … Brebene Badea Mihaita si CASA SECTORIALĂ DE PENSII - MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 35637/3/2016
… Sociale contestaţie decizie de pensionare 35637/3/2016 … GHEORGHE - COSMIN si SERVICIUL ROMÂND DE INFORMAŢII si CASA DE PENSII SECTORIALĂ BUCUREŞTI A SERVICIULUI ROMÂND …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
Numãr unic dosar: 32238/3/2016
… VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale contestaţie decizie de pensionare 32238 … SANDRU C. AUREL si CASA DE PENSII SECTORIALA A MINISTERULUI AFACERILOR …
Obiectul cauzei: contestaţie decizie de pensionare
Stadiu procesual: Fond
Stadiu procesual: Fond
↧
↧
Orice proiect de țară făcut de Moldova sau de România în adversitate cu Rusia este foarte periculos și afectează securitatea națională a celor două țări.
Interviu în „Justițiarul” cu istoricul sibian Corvin Lupu
Domnule profesor, în această perioadă și în cea a viitorului apropiat au fost și vor mai fi alegeri prezidențiale în mai multe țări, care influențează mult relațiile internaționale ale României și securitatea ei: în SUA, în Moldova, în Bulgaria, în Franța… Revin la dumneavoastră pentru o discuție despre alegerile din Republica Moldova. Ne-ați spus părerea dumneavoastră despre alegerile din S.U.A., făcând și remarci despre impactul lor asupra țării noastre. Vă rog să spuneți cititorilor noștri părerea despre alegerile din Republica Moldova. Ați anticipat rezultatul lor?
Domnule profesor, în această perioadă și în cea a viitorului apropiat au fost și vor mai fi alegeri prezidențiale în mai multe țări, care influențează mult relațiile internaționale ale României și securitatea ei: în SUA, în Moldova, în Bulgaria, în Franța… Revin la dumneavoastră pentru o discuție despre alegerile din Republica Moldova. Ne-ați spus părerea dumneavoastră despre alegerile din S.U.A., făcând și remarci despre impactul lor asupra țării noastre. Vă rog să spuneți cititorilor noștri părerea despre alegerile din Republica Moldova. Ați anticipat rezultatul lor?
Marius Albin Marinescu:
Corvin Lupu: Eu cred că foarte multă lume a anticipat acest rezultat. Nu cred că trebuie să fii profesionist în domeniul relațiilor internaționale ca să-ți fi dat seama că pentru partida unionistă, pro-europeană, era foarte greu să câștige alegerile. Să ne reamintim că, în urmă cu 10-15 ani, unioniștii de abia adunau 13-14% din voturi. Procentul s-a schimbat datorită acordării de vize și a cetățeniei române pentru moldoveni și datorită declanșării exodului moldovenilor cu cetățenie română în UE, ceea ce slăbește Republica Moldova. De asemenea, procentul obținut de Maia Sandu s-a datorat și susținerii ei de către oligarhul evreu George Soros, sponsor al internaționalismului/globalismului erodator al națiunilor europene.
Cei doi candidați de la Chișinău au avut orientări explicite, unul către Uniunea Europeană, celălalt către Rusia. Dodon mi s-a părut mai aplicat și cu profil mai complet pentru a impune respect. Maia Sandu, pe lângă faptul că este femeie într-o țară în care femeile nu au jucat și nu joacă roluri importante în politică, nu are familie, ceea ce este un handicap, mai ales în mentalitatea tradițională, dominantă în satul moldovenesc. Susținerea pe care Maia Sandu a arătat-o pentru homosexuali, i-a atras adversitatea declarată public a Bisericii Ortodoxe, iar conexiunile ei evidente cu rețeaua lui Soros au determinat o parte a intelectualității naționaliste să nu o susțină. Cel mai mare handicap al Maiei Sandu a fost prestația guvernării anterioare pro-europene, în timpul căreia s-au produs marile fraudări ale sistemului bancar al țării și în timpul căreia țara nu a făcut progrese. Apoi, ca o remarcă personală, subiectivă, mai adaug că eu nu o văd pe Maia Sandu un profesionist al politicii, al marilor negocieri geostrategice, militare și informative, pe care le presupune această funcție. Țara este mică, dar se află într-o zonă foarte agitată, într-o lume în schimbare, iar schimbările din zonă se fac și prin confruntări militare. Pe teritoriul acestei țări se află o puternică armată a Federației Ruse și importante uzine militare. Deci, nu este simplu să conduci la Chișinău.
Marius Albin Marinescu: Ce credeți că a pierdut Republica Moldova prin alegerea președintelui Dodon?
Corvin Lupu: După părerea mea, nu a pierdut nimic. O victorie a Maiei Sandu ar fi creat conflicte ale moldovenilor cu transnistrienii, cu Rusia și, probabil, ar fi adus într-un timp scurt dezamăgiri care ar fi slăbit și mai mult tabăra românească. Cum am spus deja, eu nu o văd pe Maia Sandu ca pe un posibil om de stat valoros, ci doar ca pe o păpușă a corporațiilor occidentale, interesate, desigur, să obțină influență peste tot. Această influență se contabilizează în acapararea de resurse naturale, de societăți comerciale, de bănci, de societăți de asigurări, de resurse umane etc. Nu uitați că pământul din Basarabia este de cea mai bună calitate.
S-a invocat mult lupta împotriva corupției, dar aceasta nu se va face sub oblăduirea lui Soros. Eventual, ca și la noi, sub oblăduirea lui Soros s-ar fi construit un sistem ticăloșit, prin care, în numele luptei împotriva corupției, procurorii și fiscul, conduși din spate de consilierii străini din serviciile secrete, îi lichidează pe oamenii de afaceri de etnie română și lasă companiile străine să jefuiască țara. Asta se întâmplă în prezent în România! Credeți-mă că știu ce spun! Asta se întâmplă.
După părerea mea, președintele Dodon poate gestiona mai bine relațiile cu durii de la Tiraspol și, desigur, cu Rusia. Cu Dodon la conducere, nu sunt riscuri de agresiune din partea Rusiei, pentru că Dodon nu va angaja țara în acorduri cu NATO sau cu UE, care să fie incompatibile cu interesele Rusiei, cea mai mare putere din această parte a Lumii. Încheierea de asemenea tratate, pe lângă faptul că ar impune Moldovei regimul colonial occidental, ar putea atrage reacții militare din partea Moscovei, așa cum au pățit Georgia și Ucraina, atunci când au pus mâna pe stilou să semneze înregimentarea la euro-atlantism.
Nici o țară din estul Europei nu poate gestiona un conflict cu Rusia. Ca urmare, după părerea mea, principala preocupare trebuie să fie relația cu Rusia. Este știut că Lumea este împărțită între marile puteri, în zone de influență, îndelung gândite. Puterile nu recunosc această realitate, decât arareori. Or, estul și sud-estul Europei este zonă negociată după al doilea război mondial de Uniunea Sovietică, zonă pe care actuala Federație Rusă, continuatoarea Uniunii Sovietice în dreptul internațional, o dorește înapoi, cu argumente pe care președintele Vladimir Putin le-a explicat în primăvara anului 2014. Nu cred că se poate face abstracție de aceste dorințe ale Rusiei.
Republica Moldova nu are nevoie numai să scape de oligarhi, sau să-i aducă pe calea respectării legii. Nu asta este totul. În primul rând are nevoie să-și apere suveranitatea, fără de care nu-și poate apăra „sărăcia și nevoile și neamul”. Apoi, euro-atlantismul ar putea scăpa Moldova de oligarhii de influență rusă, dar aceștia ar fi imediat substituiți de marile corporații internaționale occidentale, care nu sunt cu nimic mai bune.
Marius Albin Marinescu: Deci dumneavoastră sunteți de părere că este mai bine că a câștigat tabăra pro-rusă?
Corvin Lupu: Domnule director, eu nu pun problema sentimental, cum văd că o pun politicienii din tabăra pro-europeană, ca și mulți „deontologi” de la București, care mențin discuția pe o singură direcție, fixând „calului” ochelarii ferm. Acești „deontologi” apar aproape în fiecare zi, la televiziuni și în presa scrisă. Unii sunt de o modestie înspăimântătoare în evaluările pe care le fac. Eu judec la rece și analizez în funcție de evoluțiile internaționale și modul de acțiune al marilor puteri, nu după cum aș dori eu să se deruleze evenimentele.
Cu doi ani în urmă, am fost invitat la Chișinău la o întâlnire cu ministrul în funcție al Apărării Republicii Moldova, cu alți generali și ofițeri superiori din armată, serviciile de informații și din Ministerul de Interne, foști miniștri, oameni politici și istorici. Părerile pe care le-am expus în acel cadru mi le păstrez și astăzi, după doi ani de evoluții rapide ale sistemului internațional. Am fost impresionat de cât de exaltați erau pro-euro-atlantiștii basarabeni din armată, din servicii și din poliție. Nu mi s-a părut că gândesc și acționează cu realism și le-am spus acest lucru. I-am sfătuit să nu își construiască nici un proiect de țară în adversitate cu Rusia, ci doar de conivență cu Rusia. Nu erau deloc încântați de propunerea mea. Ei tratează Rusia ca pe veșnicul inamic și rămân imobili în acest loc al istoriei. Este o greșeală! Pro-atlantiștii caută susținere peste mări și țări împotriva Rusiei de lângă ei și acest lucru nu este de găsit decât în cadrul unor gânduri încărcate de speranțe deșarte, pentru care sunt dispuși să plătească oricât, fără să calculeze prețul.
Eu am încercat să le spun această idee, pe care o consider cea mai importantă. Din acest motiv, am renunțat să le mai spun gazdelor mele de la Chișinău multe alte idei cu care plecasem pregătit de acasă. Le-am reamintit colegilor moldoveni greșeli politico-diplomatice românești importante, făcute în perioada interbelică și faptul că SUA nu au recunoscut niciodată în istorie apartenența Basarabiei la România, nici după primul război mondial, când Basarabia s-a unit cu România, nici în perioada interbelică și nici la sfârșitul celui de al doilea război mondial, când s-au desenat hărțile Europei și ale Lumii și când s-au împărțit sferele de influență. Și atunci ne întrebăm: pe ce se bazează cei care propagă întruna reunificarea Basarabiei cu România? Repet, am insistat să le dau prietenilor de la Chișinău sfatul să nu minimalizeze Federația Rusă, cu atât mai mult cu cât Moscova controlează informativ adâncurile societății din Moldova. Cine deține informația, deține și puterea. Puterea nu aparține politicienilor, ci serviciilor. Profesorul Cristian Troncotă, aflat alături de mine, mi-a susținut afirmațiile și a spus despre serviciile secrete rusești: „Credeți-mă, sunt foarte bune!”
Marius Albin Marinescu: Puteți fi acuzat că sunteți un susținător al Rusiei?
Corvin Lupu: Domnule director, problema nu se pune că eu „țin cu rușii” și fac propagandă pentru Rusia! Este o prostie! Acum, nici o supărare, proști sunt mulți. Problema este că ceea ce spun eu sunt concluzii la analizele pe care le-am făcut, într-o lungă perioadă de timp. Eu am ajuns la concluzia că regimul euro-atlantic a dat faliment în România, dar imaginea falimentului său este acoperită de tot felul de gazete de perete propagandistice, iar „scârțâielile” produse de fisurările sistemului sunt acoperite de corul asurzitor al propagandiștilor profitori de pe urma jefuirii României. Politica de globalizare, erodatoare a statului național unitar român, este dăunătoare etniei române. În cadrul acestei politici de globalizare forțată, minoritățile „zburdă”, iar majoritatea românească este lovită pe multiple planuri, iar timpul lucrează împotriva ei, în condițiile actuale.
Pe de altă parte, domnule director, a fi susținător sau chiar admirator al Rusiei, este același lucru cu a fi admirator al SUA, al Chinei, al Germaniei etc. O asemenea „acuzație” nu m-ar dezonora.
Marius Albin Marinescu: Această părere a dumneavoastră nu s-a impus pe „piața” analizei politice românești. Conducătorii clasei politice românești sunt de părere că euro-atlantismul este singura cale acceptabilă…
Corvin Lupu: Da, așa este. Clasa politică românească, aservită în totalitate regimului colonial impus României nu are nici curaj să spună adevărul și nici puterea să lupte pentru interesele profunde ale României. Ea se complace în poziția de slugă a stăpânitorilor străini. Dar, haideți să privim în jurul nostru: țările Grupului de la Vișegrad nu mai admit impunerea în țările lor a măsurilor Comisiei Europene care nu corespund intereselor naționale ale celor patru state. Polonia și Ungaria și-au consolidat politica de creștere a puterii statului și de control al statului asupra resurselor naturale, a finanțelor țării și a deciziilor scial-politice. Acest lucru a fost posibil prin subordonarea mai mare față de propriul stat și mai mică față de NATO a serviciilor secrete și a armatelor acestor patru țări. Bulgaria și-a ridicat și ea mult nivelul deciziilor suverane. Grecia la fel. Nu mai vorbim despre Marea Britanie, care a decis să părăsească UE. Toți sunt proști? Au ajuns conducătorii sistemului euro-atlantic din România cei mai deștepți din Europa? Noi, de la periferie, suntem în măsură să dăm lecții? Suntem oare atât de deștepți încât nu mai trebuie să reflectăm lucid dacă nu cumva cei din jurul nostru au dreptate și chiar decid în cunoștință de cauză și conform intereselor națiunilor pe care le conduc? Răspunsurile la aceste întrebări sunt foarte importante.
Marius Albin Marinescu: Discuția a ajuns într-un loc deosebit de sensibil și atunci vă întreb: cum vedeți dumneavoastră necesitățile României în contextul geopolitic actual, după anunțul președintelui ales al SUA legat de reorientarea țării spre izolaționism și nevoia finanțării apărării de către fiecare țară în parte, în condițiile Brexit-ului, în condițiile politicii suverane de promovare prioritară a intereselor naționale de către statele Grupului de la Vișegrad, în condițiile alegerilor din Bulgaria, câștigate de tabăra pro-rusă și de retragerea de la guvernare a euro-atlantiștilor, în condițiile reorientării către Rusia și Asia a politicii Turciei și a victoriei lui Dodon, la care v-ați referit anterior?
Corvin Lupu: România a dus o politică cu sens unic, de supunere necondiționată față de puterile din NATO și UE. Practic, România nu a negociat nimic, acceptând tot ceea ce i s-a impus și nu a calculat niciodată în ultimele două decenii și jumătate, după dezmembrarea Uniunii Sovietice, prețul cu care acceptă condițiile care i se impun. Or, în politică, ca și în viață, totul are un preț. Acest preț poate fi uneori prea mare, alteori de neacceptat. Or, conducătorii României, au acceptat toate prețurile care i s-au impus și au achitat toate notele de plată care le-au fost puse sub nas, din munca poporului român și din acumulările sale dintr-o întreagă jumătate de secol de dezvoltare.
România nu și-a elaborat nici un proiect alternativ, nu are nici o linie de refugiu în condițiile eșecului politicii euro-atlantice, la care m-am referit anterior. România are mare nevoie de a-și reformula relațiile cu toți vecinii, prin tratate de bază actualizate. Eu cred că ar trebui să fie reanalizate și unele dintre prevederile secrete ale înțelegerilor cu UE și cu NATO, cu atât mai mult cu cât aceste prevederi secrete, altele decât tratatele „la vedere” nu au fost aprobate de Parlament și nici prin referendum legal. Referendum-ul din noiembrie 2003, privitor la modificarea Constituției, din noiembrie 2003, a fost unul dintre cele mai mari falsuri electorale din istoria României, aflându-se „cu cinste” în aceeași bancă cu alegerile falsificate de comuniști în noiembrie 1946.
După părerea mea, este necesară o decuplare a României de la o mulțime de prevederi ale UE și ale NATO. Mă refer la cele care anulează suveranitatea națională înscrisă în Constituție. România a semnat aderarea la NATO și la UE ca stat suveran. Ulterior și-a pierdut constant din suveranitate, ceea ce nu ar mai trebui să continue. Dacă s-a semnat în secret cedarea suveranității, acea semnătură este lovită de nulitate și trebuie anulată deîndată. Până nu este prea târziu.
Pe de altă parte, după părerea mea, România s-a comportat ca un dușman incomod al Rusiei, aflat în proximitatea ei, or, nici o mare putere nu-și tolerează dușmanii în imediata apropiere. După părerea mea, este doar o chestiune de timp până când Rusia va acționa în România, într-un fel sau altul, pentru a înlătura adversitatea guvernului de la București. După părerea mea, securitatea României în fața Rusiei nu se poate asigura cu scutul de la Deveselu, sau aducând tancuri și elicoptere de asalt pe Prut, sau solicitând relocări de rachete și alte arme pe teritoriul național. Adversitatea militară față de Rusia este o prostie fără seamăn pe care o propun uneltele din România ale celor care ne vor răul și ale celor care vor să ne vândă arme. L-am auzit pe generalul Degeratu propunând ca România să aducă rachete americane din Germania și din Turcia, care să descurajeze Rusia. Eu nu împărtășesc deloc această părere.
Cele mai mari șanse de a îmbunătăți raporturile României cu Rusia le are diplomația. Noi trebuie să comunicăm permanent cu Rusia și să ne îmbunătățim raporturile cu ea. Acesta este obiectivul de securitate națională primordial al României. La Moscova, România este privită ca un inamic și acest lucru este foarte grav. Suntem în același punct în care eram în preajma celui de al doilea război mondial.
Marius Albin Marinescu: Dar Rusia are oare interesul să-și îmbunătățească raporturile cu România?
Corvin Lupu: Guvernul de la Moscova nu are interesul să aibă conflicte suplimentare. Rusia este o putere globală. Ea are conflicte în Ucraina și în Siria, dispute teritoriale cu Japonia, dispute pe tema sancțiunilor economice reciproce cu UE și este afectată de vulnerabilitatea „cordonului sanitar” care o înconjoară. Pentru a se simți în siguranță, Rusia are nevoie să-și țină potențialii inamici la distanță. Or, NATO, împotriva înțelegerilor convenite, s-a apropiat cu baze militare și cu supunerea politică a unor state și a încercuit-o (Țările Baltice, Polonia, România). Complexul militaro-industrial care conduce Federația Rusă, în frunte cu Serviciul Federal de Securitate și președintele Putin, este angajat într-un efort de etapă pentru a-și restabili „cordonul sanitar” de securitate din jurul Rusiei și în zona europeană. Succesele mari ale Rusiei în asigurarea securității în sud-vestul țării, respectiv în raporturile cu Turcia și la Marea Neagră, prin alipirea Crimeei și preluarea controlului asupra estului Ucrainei, cea mai bogată regiune a acestei țări, nu a finalizat restabilirea deplinei securități a Rusiei la frontierele ei vestice. România nu trebuie să ignore aceste eforturi rusești și nu trebuie să ajungă, la fel ca în perioada interbelică, să accepte forțat voința Rusiei, după prealabile refuzuri de comunicare. Prin comunicare, România trebuie să-și abordeze și ea propriile interese de securitate. Rusia are putere mare și poate oferi mult, la fel cum poate să-și afecteze mult inamicii. Noi nu trebuie să fim un inamic al Rusiei, sub nici o formă. Noi trebuie să fim un bun vecin al Rusiei, astfel ca Rusia să nu aibă interesul să ne slăbească, pentru dacă vrea să ne slăbească, poate să o facă. Dacă Rusia nu ne va recunoaște interesele de securitate, degeaba ni le recunoaște NATO!
Această linie de conduită diplomatică eu am propus-o de multă vreme, de ani de zile. Acum ea apare cu un contur mai apăsat, iar timpul lucrează și scoate tot mai mult la iveală viabilitatea acestui proiect de țară.
Marius Albin Marinescu: Foarte interesant ce ne spuneți și destul de greu de combătut.
Corvin Lupu: În încheiere, revenind la problematica Republicii Moldova, de la care a pornit discuția noastră, aș dori să mai spun câteva lucruri de fond, în afara oricărei judecăți patriotico-sentimentale. În epoca modernă și contemporană, Basarabia a fost în componența României doar 25 de ani. În componența Rusiei țariste a stat 105 ani, iar în componența Uniunii Sovietice a stat alți 72 de ani. Din 1992, s-a aflat în C.S.I. Amprenta rusească este puternică în toată Basarabia. Rusofonii sunt în număr mare. Ei nu au nici un fel de atașament față de România. În cei 25 de ani în care Basarabia a fost integrată României, guvernele de la București nu au sprijinit deloc dezvoltarea acestei provincii. În campaniile electorale, în goană după voturi, politicienii de la București promiteau marea cu sarea, dar nu făceau nimic… Din această cauză, atașamentul populației din Basarabia față de România a fost și este destul de scăzut.
Numărul mare de voturi obținute de Maia Sandu, ca reprezentantă a politicii euro-atlantice în Republica Moldova s-a datorat în mare măsură dorinței multor tineri și a familiilor lor de a lucra sau de a se stabili în România sau în alte state din U.E. Această aspirație a „mânat în luptă” mulți basarabeni. Or, eu sunt de părere că viitorul Republicii Moldova este grav afectat de depopularea țării și de pierderea genetică mare. Pleacă valorile și inteligențele și rămân să procreeze mediocrii, proștii și țiganii. Din această cauză, ca și în cazul României, eu sunt un susținător al descurajării plecării tinerilor în țările bogate din Occident, inclusiv prin mijloace administrative, la care nu am să mă refer astăzi. Moldova, ca și România, nu câștigă nimic din plecarea acestor tineri, ci, din contră, pierd foarte mult.
Problema unirii Republicii Moldova cu România nu este realistă și adoptarea ei ca un program național românesc aduce prejudicii de securitate atât României, cât și Moldovei. Federația Rusă nu dorește unirea. Nu uitați că Armata a 14-a a Federației Ruse se află în Republica Moldova. Deci, ne învecinăm cu Rusia. Acolo unde este armata Rusiei, este Rusia! Restul sunt povești, iar dacă poveștile sunt rostite de oficiali ai statului român sau ai celui moldovean, acestea ne aduc prejudicii de securitate. Și vorbele produc efecte, dacă sunt rostite de oficiali. Apoi, repet ce v-am mai spus: SUA nu au recunoscut niciodată în istorie apartenența Basarabiei la România. Asta înseamnă că Basarabia nu aparține României, în viziunea decidenților Lumii. Ambasadorul SUA la Chișinău a spus explicit acest lucru, în vara acestui an. Ce mai vrem? Vrem doar să ne hrănim cu himere și să adunăm adversități, atât noi, cei din România, cât și frații noștri de dincolo de Prut? Asta este istoria. Trebuie să căutăm alte forme de cooperare, decât cele neagreate de marile puteri.
În încheiere, repet că, după părerea mea, orice proiect de țară făcut de Moldova sau de România în adversitate cu Rusia este foarte periculos și afectează securitatea națională a celor două țări. Prin cooperare diplomatică se pot obține multe, prin adversitate, nu se poate obține nimic.
↧
Senatul a completat textul articolelor 109 și 110 ale L 223/2015, modificată de OUG 57/2015
Completarea de la art. 110 dă semnalul că efectele modificărilor vor viza și drepturile de pensie stabilite în baza Legii 223/2015.
13. La articolul 40 punctul 21 articolul 109, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 109.- (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 1 19/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr.241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr.80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. Recalcularea pensiilor militare se realizează potrivit prevederilor legale privind salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi,în condiţii identice/echivalente de funcţie şi grad militar/profesional, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, cu excepţia celor variabile specifice militarilor/poliţiştilor/funcționarilor publici cu statut special, pentru care nu se găsesc documente justificative de plată.”
14. La articolul 40 punctul 22 articolul 110, alineatul (1) se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„Art. 1 10.- (1) Prevederile art. 109 alin.(1) se aplică corespunzător şi beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă națională ale căror drepturi de pensie au fost stabilite în baza Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi beneficiarilor prezentei legi.”
↧
Armata și Ordinea publică în coada ierarhiei salariale... și în salarizarea „unitară” a tehnocraților
Ar părea că este pierdere de timp să disctăm despre un proiect de salarizare făcut de un guvern care peste 2-3 săptămâni își dă duhul, dar, după alegerea prostească a lui Iohannis ca președinte, ne putem aștepta ca Al de Sus să le ia din nou mințile românilor... ca să-i voteze pe cei care-l propun pe Cioloș premier. Așa că, pentru orice eventualitate, e bine de știut ce zic „chiulangiii” despre salarizarea unitară.
Proiectul de lege privind salarizarea unitată - elaborat de Ministerul Muncii - citește Pîslaru, a fost discutat ieri, 28 noiembrie 2016, de reprezentanţii Executivului în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
Creşterile medii salariale propuse de Ministerul Muncii pentru anul 2017 şi prezentate în proiectul salarizãrii unitare:
Funcţionarii contractuali din administraţia publică vor avea cea mai mare creştere medie salarială în 2017, dacă proiectul de lege privind salarizarea unitată, elaborat de Ministerul Muncii va fi adoptat în forma prezentată ieri în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
- Creştere cu aproape 65% a salariului de bază mediu prevăzută pentru personalul contractual din administraţia publică în anul 2017, faţă de nivelul din luna mai 2016. Concret, salariul de bază mediu al funcţionarilor contractuali va creşte la 2.151 lei în 2017, de la 1.304 lei în luna mai 2016, dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma prezentată ieri de Ministerul Muncii.
- Creştere de 58,4% a salariului de bază mediu în 2017 pentru personalul din Apărare şi Ordine Publică, faţă de nivelul aceluiaşi indicator din luna mai 2016. Astfel că, salariul de bază mediu al personalului militar, poliţiştilor, funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ar putea creşte în 2017 la aproape 2.450 lei, de la 1.546 lei în luna mai 2016.
- Din graficele prezentate de Ministerul Muncii tehnocrate rezultă că salarizarea în siguranța națională a fost decuplată de Familia ocupațională apărare, ordine publică.
- Salariul mediu în Apărare și ordine publică este în prezent mai mic cu 600 lei față de cel din Sănătate și cu 1100 lei mai mic față de cel din învățământul preuniversitar.
↧
Extras din grila lui Pîslaru pentru soldele de funcție și grad
Intreg Proiectul poate fi cititaici
NOUTATI
30 nov. 2016
8 Funcţii corespunzătoare gradului de colonel, comandor, Stud Cls Min Cls Max
comisar-şef de poliţie/penitenciare S 63 4333 66 4931
9 Funcţii corespunzătoare gradului de locotenent-colonel,
căpitan-comandor, comisar de poliţie/penitenciare S 60 3807 63 4333
10 Funcţii corespunzătoare gradului de maior, locotenentcomandor,
subcomisar de poliţie/ penitenciare S 55 3070 58 3493
11 Funcţii corespunzătoare gradului de căpitan,
inspector principal de poliţie/penitenciare S 46 2363 50 2655
12 Funcţii corespunzătoare gradului de locotenent,
inspector de poliţie/ penitenciare S 36 1864 41 2043
13 Funcţii corespunzătoare gradului de sublocotenent, aspirant,
subinspector de poliţie/penitenciare S 35 1860 38 1872
14 Funcţii corespunzătoare gradului de subinspector
de poliţie/penitenciare debutant s _ . 35 1860
Funcţii corespunzătoare gradului de maistru militar
nrinrinal/nlntnnipr aHîlltsmt nrinrinalAîpf s 20 1800 23 1812
PL 16 1742 19 1785
M 14 1732 17 1756
16 Funcţii corespunzătoare gradului de maistru militar
cls.I/plutonier adjutant S 18 1770 21 1804
PL 14 1732 17 1756
M 12 1722 15 1737
17 Funcţii corespunzătoare gradului de maistru militar
cls. a Ua/plutonier major S 16 1742 19 1785
PL 12 1722 15 1737
M 10 1712 12 1722
18 Funcţii corespunzătoare gradului de maistru
militar cls. a III-a/plutonier S 14 1732 17 1756
PL 10 1712 13 1727
M 8 1702 11 1717
19 Funcţii corespunzătoare gradului de
maistru militar cls. a IV-a/sergent major S 12 1722 15 1737
PL 9 1707 12 1722
M 6 1686 91707
20 Funcţii corespunzătoare gradului de agent-agent
şef principal de poliţie/penitenciare (şef formaţiune*) S 16 1742 20 1800
M 13 1727 18 1770
21 Funcţii corespunzătoare gradului de agent-agent
şef principal de poliţie/penitenciare S 15 1737 19 1785
M 12 1722 17 1756
22 Funcţii corespunzătoare gradului de maistru
militar cls. a V a/sergent/agent de poliţie/penitenciare debutant PL - - 7 1694
M - - 6 1686
23 Funcţii corespunzătoare gradului de caporal clasa I - - 5 1678
24 Funcţii corespunzătoare gradului de caporal clasa a II-a - - 4 1670
25 Funcţii corespunzătoare gradului de caporal clasa a III-a - - 3 1655
26 Funcţii corespunzătoare gradului de fruntaş - - 2 1640
27 Funcţii corespunzătoare gradului de soldat - - 1 1625
Art. 7. - (1) Pentru gradul militar pe care îl deţine, ca drept al titularului şi recunoaştere în plan social, personalul militar, respectiv poliţistul şi funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deţinut. (2) Cuantumurile soldelor/salariilor de grad sunt următoarele:
- Colonel, comandor, comisar-şef de poliţie/penitenciare 640 lei
- Locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de poliţie/penitenciare 540 lei
- Maior, locotenet-comandor, subcomisar de poliţie/penitenciare 490 lei
- Căpitan, inspector principal de poliţie/penitenciare 455 lei
-Locotenent, inspector de poliţie/penitenciare 415 lei
- Sublocotenent, aspirant, subinspector de poliţie/penitenciare 370 lei
Maiştri militari
- Maistru militar principal 290 lei
-Maistru militar clasa I 240 lei
-Maistru militar clasa a Il-a 200 lei
-Maistru militar clasa a IlI-a165 lei
- Maistru militar clasa a IV-a120 lei
- Maistru militar clasa a V-a100 lei
Subofiţeri şi agenţi de poliţie/penitenciare
- Plutonier adjutant principal/şef, agent-şef principal de poliţie/ penitenciare 290 lei
- Plutonier adjutant, agent-şef de poliţie/penitenciare 240 lei
- Plutonier major, agent-şef adjunct de poliţie/penitenciare 200 lei
- Plutonier, agent principal de poliţie/penitenciare 165 lei
- Sergent major, agent de poliţie/penitenciare 120 lei
- Sergent 100 lei
Soldaţi şi gradaţi profesinonişti
- Caporal clasa I 80 lei
- Caporal clasa a Il-a 60 lei
- Caporal clasa a IlI-a 40 lei
- Fruntaş 20 lei
-Soldat 10 lei
(3)Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut se actualizează în mod corespunzător actualizării soldelor de bază, prin hotărâre a
↧
↧
Cum a mai adăugat Johannis câteva procente electorale alianței PSD-ALDE!
↧
Unde dispăruse generalul Gabriel Oprea în perioada 1993-1999
Ce spunea insa acelasi Cozma in 2011?
„Gabi Oprea a fost cu mine la Campionatul European de fotbal din 1996. Era sluga mea atunci. (…) Imi cara geamantanul, pentru ca se pricepea la asa ceva. Imi fusese prezentat ca un tanar viguros si de incredere. Mi-am dat seama imediat, dupa moaca lui, ca nu e de incredere”, afirma liderul minerilor intr-un interviu citat de dcnews.ro.
Tot atunci, Cozma ameninta ca detine inregistrari compromitatoare despre Gabriel Oprea. „Daca continua sa mai zica un singur cuvant despre Miron Cozma, am sa fac publice fotografiile si casetele video. Nu mai zic de oamenii care erau, la momentul ala, in jurul lui, cine sunt. Daca o sa vorbesc, o sa-l duc intr-o situatie penala, periculoasa„.
Iar zilele trecute, acelasi Cozma recunostea ca Gabriel Oprea a avut si rol de bodyguard in perioada in care a lucrat pentru el.
„Domnul Oprea a avut mai mult decat calitatea asta (bodyguard-n.r.), a fost vicepresedinte al Clubului Jiul, angajat al Clubului Jiul si bineinteles ca mai facea si alte servicii, nu neaparat bodyguard. E posibil sa-l fi infitrat si serviciile, dar din pacate in 97 am fost arestat”, spunea Cozma intr-un interviu acordat unei publicatii din Petrosani, Gazeta de Dimineata.
↧
Lista generalilor avansați de Iohannis. Ploaie de stele la MAI
Putea fi sărit la avansare cadristulMacovei Ovidiu? |
• în gradul de general-locotenent cu trei stele Anastasof Laurian (MApN);
• în gradul de general-maior cu două stele Hurmuz Paul (MApN);
• în gradul de general de brigadă cu o stea Soare Gheorghe (MApN);
• în gradul de general de brigadă cu o stea Zanfir Constantin (MApN);
• în gradul de general de flotilă cu o stea Toader Vasile(MApN);
• în gradul de general-maior cu două stele Vasilică Ovidiu (MAI;
• în gradul de general de brigadă cu o stea Stoica Marian (MAI);
• în gradul de general de brigadă cu o stea Olteanu Dorin (MAI);
• în gradul de general de brigadă cu o stea Deaconescu Sorin (SPP)
• în gradul de general de brigadă cu o stea Grigoroaia Vasile (SPP);
• în gradul profesional de chestor-şef de poliţie Vasile Viorel (MAI);
• în gradul profesional de chestor principal de profesie Despescu Bogdan (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Roşan Călin Lucian (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Bălteanu Laurenţiu Cristian (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Macovei Ovidiu (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Ioniţă Alexandru Cătălin (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Apreutesei Victor-Willi (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Bracea Ion Florentin (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Mirescu Ion (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Giuroiu Costel (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Bondar Marin (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Iancu Nicolae (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Ciocoiu Cornel Gabriel (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţie Stan Cristian Ionuţ (MAI);
• în gradul profesional de chestor de poliţieNicu Dragoş Orlando (MAI);
• în gradul profesional de chestor principal de poliţie Alexe Irina (MAI);
• în gradul de general de brigadă cu o stea şi trece în rezervă Nuţă Gheorghe Sorin (SRI);
• în gradul de general - maior cu două stele şi trece în rezervă Maciu Florin (MApN);
• în gradul de general – maior cu două stele şi trece în rezervă Drăguşin Laurenţiu (MApN).
Citeste mai mult: adev.ro/ohgqts
↧
Sună gongul pentru rămășițele instituționale ale regimului Băsescu
Dacă sondajul se confirmă, fie și în marja de eroare, zilele conducerilor instituțiilor de stat numite de Băsescu și care, din oportunism, s-au făcut preș în fața lui Iohannis sunt numărate.
Din păcate, după modul cum a gestionat organizarea Zilei Naționale, cu blocarea liderilor opoziției și scurtarea traseului de retragere a formațiunilor participante la Paradă, astfel încât să nu treacă prin fața sediilor partidelor de opoziție, s-a compromis și comanda Armatei. Și aici nu mă refer numai la ministrul tehnocrat Motoc.
In ce ne privește, rămâne recomandarea ca familiile de rezerviști să voteze cu partidele mici, naționaliste, nu cu partidele care susțin un premier precum Cioloș, care a dat ordonanța 57/2015 împotriva rezerviștilor pensionari, sau cu partidele care nu au făcut nimic pe parcursul anului 2016 pentru amendarea ordonanței în Parlament.
UDMR - 5%
PRU - 3%
ANR - 1%
PRM - 1%
Alții - 1%
Sondajul s-a desfășurat la nivel național cu o participare la vot de 41-44%, iar marja de eroare de plus/minus este de 3%.
↧
↧
Motivele pentru care liberalii și guvernul Cioloș au contestat Legea de adoptare a OUG nr. 20/2016. Nu OUG 57/2015
CCR discută sesizările celor care nu au fost de acord cu majorarea salariilor din Sănătate și Invățământ pe 7 decembrie.
3. Dosar nr.2749A/2016 - Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de Guvernul României
Şedinţa de plen din 7 decembrie 2016
2. Dosar nr.2719A/2016 - Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de un număr de 65 deputați aparținând Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal3. Dosar nr.2749A/2016 - Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de Guvernul României
↧
Ce diversiuni va mai produce spaima Instituțiilor de fortă față de alegerile din 11 decembrie?
Se întreabă editorialistul Ion Cristoiu, după ce provocarea confiscării Zilei Naționale n-a produs efectul emoțional scontat.
Semnalul a fost dat explicit de Iohannis incă din 09 noiembrie 2016:
„Alegerile se cîştigă emoţionînd alegătorul, alegerile se cîştigă pe bază de emoţie şi nu pe bază de argument”.
Fragment din editorialul „Diversiunea prin care Sistemul instituţiilor de forţă vrea să înfrîngă voinţa populară
„Să ne imaginăm cum ar fi stat lucrurile dacă Guvernul Victor Ponta rămînea la Putere.
Indiscutabil, toate sondajele ar fi dat victorioasă coaliţia PNL-USR.
Sondajele arată un altfel de rezultat.
N-avem nici un temei să le punem la îndoială.
Situaţia e izbitor de asemănătoare cu cea din 2000.
Sondajele arată un altfel de rezultat.
N-avem nici un temei să le punem la îndoială.
Situaţia e izbitor de asemănătoare cu cea din 2000.
Guvernarea Dacian Cioloş e înscrisă în conştiinţa alegătorilor ca Guvernarea Klaus Iohannis.
Regimul Klaus Iohannis are deja doi ani de existenţă.
În 1998, cînd avea 2 ani de existenţă, Emil Constantinescu nu atinsese încă nivelul maxim de dezamăgire.
Klaus Iohannis l-a atins.
Şi nu acum, în 2016, ci încă de anul trecut, din 2015.
Regimul Klaus Iohannis are deja doi ani de existenţă.
În 1998, cînd avea 2 ani de existenţă, Emil Constantinescu nu atinsese încă nivelul maxim de dezamăgire.
Klaus Iohannis l-a atins.
Şi nu acum, în 2016, ci încă de anul trecut, din 2015.
Guvernarea tehnocrată a fost o catastrofă.
O catastrofă adîncită şi de nenorocita decizie a lui Dacian Cioloş de a candida fără convingere la postul de premier din partea PNL.
Ca şi în 2012, ca şi în 2015, Sistemul instituţiilor de forţă a intrat în alertă.
Acum, în 2016 e mai mult decît alertă.
E panică.
Panică de-a binelea!
O catastrofă adîncită şi de nenorocita decizie a lui Dacian Cioloş de a candida fără convingere la postul de premier din partea PNL.
Ca şi în 2012, ca şi în 2015, Sistemul instituţiilor de forţă a intrat în alertă.
Acum, în 2016 e mai mult decît alertă.
E panică.
Panică de-a binelea!
În cei 10 ani de mandat, ştabii instituţiilor de forţă din România şi-au consolidat puterea, averile, relaţiile şi, mai ales, s-au convins că sînt de neînlocuit.
În 2014, au avut grijă să aducă la Cotroceni Raţa lor mecanică. E cel mai bun Preşedinte al României pe care l-au avut vreodată instituţiile de forţă. Sistemul îi satisface hachiţele, toate în planul mărunt al unui ins mărunt. Asiguraţi dinspre Stăpîn, ştabii Sistemului, încremeniţi în funcţii de atîta timp, îşi fac de cap fără oprelişte. De aici imaginea unei Românii devastate de confruntările politico-mafiote în numele Luptei împotriva corupţiei.
În 2014, au avut grijă să aducă la Cotroceni Raţa lor mecanică. E cel mai bun Preşedinte al României pe care l-au avut vreodată instituţiile de forţă. Sistemul îi satisface hachiţele, toate în planul mărunt al unui ins mărunt. Asiguraţi dinspre Stăpîn, ştabii Sistemului, încremeniţi în funcţii de atîta timp, îşi fac de cap fără oprelişte. De aici imaginea unei Românii devastate de confruntările politico-mafiote în numele Luptei împotriva corupţiei.
Toate sondajele arată, în privinţa PSD, cifre care nu pot decît să înspăimînte de moarte Sistemul. Ştabii instituţiilor de forţă se tem de moarte de un succes al PSD în alegerile de la 11 decembrie 2016. La cîte abuzuri au comis, la averile pe care le-au strîns, la cumetriile cu care au păienjenit ţara, o majoritate parlamentară fără echivoc i-ar mătura din fotoliile asudate de cît au stat fundurile lor şi i-ar trimite direct în puşcărie, acolo unde ei au trimis zeci de nevinovaţi.
Prin urmare, fraudarea voinţei populare e la ora actuală scopul pentru care Instituţiile de forţă au lăsat deoparte răfuielile de pînă acum și s-au unit în vederea realizării lui cu orice preţ.
Bine, bine, vor spune naivii, dar nici ştabii Sistemului nu pot face orice.
Cum adică nu pot face orice?
Răsturnarea Guvernului Victor Ponta n-a dovedit că sînt în stare de orice.
Cîţi au murit pe altarul intereselor mafiote ale Sistemului?
64 de persoane.
Păi între 22 decembrie și 27 decembrie 1989, au murit în Diversiunea cu Teroriştii, peste o mie de oameni.
Şi cei care au pus la cale Măcelul se mîndresc mai departe cu certificatul de Revoluţionar.
Ce-i opreşte să mai calce o dată pe cadavre pentru a rămîne în fotoliile lor putrezite de atîta fund gras?”
Bine, bine, vor spune naivii, dar nici ştabii Sistemului nu pot face orice.
Cum adică nu pot face orice?
Răsturnarea Guvernului Victor Ponta n-a dovedit că sînt în stare de orice.
Cîţi au murit pe altarul intereselor mafiote ale Sistemului?
64 de persoane.
Păi între 22 decembrie și 27 decembrie 1989, au murit în Diversiunea cu Teroriştii, peste o mie de oameni.
Şi cei care au pus la cale Măcelul se mîndresc mai departe cu certificatul de Revoluţionar.
Ce-i opreşte să mai calce o dată pe cadavre pentru a rămîne în fotoliile lor putrezite de atîta fund gras?”
↧
Decizie și notă de calcul - pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard
Observații
-Deși în decizie se spune că ar fi o pensie de serviciu anticipată parțială, în realitate este o pensie de serviciu pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de 10 ani și 6 luni, în condițiile art. 21 alin.(1) lit b) al Legii 223/2015.
-Temeiul juridic invocat, art. 85 lit c) este greșit.
-In nota de calcul, în loc să întregească solda de funcție pentru lunile august și septembrie cu 50% din solda de merit ce i s-ar fi cuvenit în 2009, potrivit OUG nr. 20/2016, se inventează artificiul că in respectivele luni ar fi avut solda de merit, element care este introdus separat în baza de calcul. In felul acesta au diminuat baza de calcul prin neactualizarea soldei de funcție din primele 4 luni la valoarea avută la data deschiderii dreptului de pensie, așa cum este reglementat în art. 28 din lege.
↧