Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3687 articles
Browse latest View live

Lovitura grea de imagine impotriva Turciei pentru genocidul armean

$
0
0
Papa Francisc a vizitat timp de trei zile Armenia, majoritar ortodoxa, folosind pentru deplasare un modest autoturism Dacia Logan.
Fastuoasa ceremonie militaro-religioasa la mauzoleul victimelor genocidului din anul 1914. Vezi  video!
Turcii nu recunosc genocidul.





Islanda a provocat Brexit din CE

$
0
0
Comentatorul televizunii islandeze si-a piedut vocea si cuvintele.


Au venit americanii cu tancurile

Cine-i finanteaza pe cei care se cred noua clasa politica din România

$
0
0

Ca sa aflati, nu trebie decât sa cititi Comunicatul recentei lor intruniri  de la Predeal,   la care cap de afis au fost USB-ul lui Nicusor Dan, Fundatia Fridrich Nauman din Germania, de orientare liberalasi ONG-ul Initiativa Romania, organizatie controlata de Johannis, afirmata in actiunile anarhiste de dupa tragedia de la "Pionierul", in urma carora locatarul de la Cotroceni si-a pus  "guvernul meu". 
"Initiativa" este condusa de Mihai Politianu, fost consilier al Monicai Macovei, iar  actualul ministru tehnocrat, Ghinea, este un apropiat al miscarii.
Avocata Claudia Postelnicescu, invitata la Cotroceni ca reprezentanta a anarhistilor "frumosi si tineri", dupa parastasul victimelor de la #colectiv, devoala pentru presa intentiile politice ale lui Iohannis:
"Optiunea Preşedintelui este ca oamenii ieşiţi în stradă, cei din societatea civilă sau cei care doresc să schimbe ceva să îşi facă partide, să se implice în politică.
 „Dînsul crede că de acolo, din stradă, ar trebui să apară viitori lideri sau viitori oameni politici
(Bucuresti, 27.06.2016) Inițiativa România – Comunicat de presă
Inițiativa România și fundația Friedrich Naumann au organizat la Predeal, 25-26 iunie 2016, o întâlnire a reprezentanților noilor partide democratice și a candidaților independenți la alegerile locale din 5 iunie 2016. Tema întâlnirii a fost După alegeri. Ce urmează?”.
Decizia comună a participanților a fost crearea unei platforme politice comune care va participa la alegerile parlamentare din 2016. Detaliile tehnice ale construcției (forma legală de colaborare, memorandumul de colaborare, grila de integritate și detaliile programatice) vor fi decise în săptămânile care urmează.
Viitoarea construcție este deschisă tuturor românilor și grupurilor civice care cred în lege, integritate, competență, responsabilitate și transparență și doresc să se implice pentru schimbarea în bine a României.
La eveniment au participat peste 70 de persoane, membri și invitați ai Inițiativei România, Daniel Kaddik – director de proiecte al Friedrich Naumann pe Europa de Sud-Est, Dan Mașca și Partidul Oamenilor Liberi (POL), Andrei Postolache și Pentru Iași, Nicușor Dan și Uniunea Salvați Bucureștiul, Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), Erwin Albu și Uniunea pentru Codlea (UPC), Vlad Alexandrescu – fost ministru al Culturii, candidații independenți la alegerile locale Tică Darie și Cristian Ghingheș și grupul civic Mișcarea Uniți Realizăm.
Inițiativa România este și va rămâne o mișcare civică independentă care încurajează implicarea civică și politică a românilor și facilitează colaborarea între aceștia.

De ce s-a blocat adoptarea amendamentelor la ordonanta de taiere din drepturile de pensie ale militarilor?

$
0
0
Poza de profil facebook a lui Ioan Brincoveanu, cel care l-a interpelet pe deputatul Mircovici.
Multumesc userului@avianyk  care a salvat raspunsurile date de unul din membrii Comisiei de aparare din CD, date pe pagina sa de Facebook, intrebat fiind de comentatorul acestui blog, Brancoveanu..


Comentarii sterse urgent de dl general Mircovici de pe pagina de internet.
.
-----------------------------------------------------------------------------------------
Mircovici Niculae
13 ore
Alo,domnul Zegrean,aici David Cameron,am o problema cu anularea unui referendum.Am inteles ca Dvs sunteti persoana priceputa la asemenea chestiuni.
Ok,am sa ma ocup in noaptea asta cu emiterea eratei.
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Ioan Brincoveanu
Ioan Brincoveanu ALO DOMNULE MIRCOVICI, noii așteptăm raportul comisiei de apărare pentru PL-X82/2016, termen expirat - zi, luna, an, sau în termen - luna, zi, an ( 07.04.2016)! Un punct de vedere a unui membru din comisie! Sa vedem BARNA din ochiul propriu nu scama din ochiul altuia!
Îmi place · Răspunde · 3 · 12 ore

Tudor Alexandru GENERALE ... DA-NE UN RASPUNS. ANTICIPATE ... MULTUMIRI !
Îmi place · Răspunde · 9 ore

Mircovici Niculae E simplu.Amendamentele mele admise la Comisia de munca au nemultumit conducerea structurilor si s-a refacut partial sedinta fara stirea mea dar la presiunea sindicatului unor structuri nemilitare (functionari publici cu statut special ) si au fost revotate si respinse mai multe amendamente.Atunci s-a hotarat ca la Comisia de aparare si de buget finante sa se amane sine die dezbaterea.Asfel a ramas in vigoare art 40 din OUG 57 care ii avantajeaza pe activii care ies la pensie acum,fara a produce cheltuieli suplimentare cu actualizarea pensiilor celorcare au acest statut.Acest lucru a fost posibil si datorita galagiei care s-a facut si amenintarilordinaintea mitingului care s-a dovedit,cu scuzele de rigoare,un mare fas.La camera decizionala,termenele date comisiilor sunt facultative.OUG 57 poate sta si cativa ani sau,poate fi modificata printr-o alta OUG.Asa ca nu aveti decat sa ma injurati pe mine,in conditiile in care sunt unul din putinii care comunica cu dvs.
Îmi place · Răspunde · 9 ore

Ioan Brincoveanu Dacă termenele sunt facultative, DE CE SE DAU? Termenele de ... sunt obligatorii numai pentru cetăţenii de rând, parlamentarii sunt deasupra legii!
Îmi place · Răspunde · 28 minute
Mircovici Niculae Va respect,dar nu are rost discutia pentru ca nu are finalitate.Termenele sunt obligatorii doar la prima camera etc ,etc,Treaba cu cetatenii e in afara acestei discutii.Va salut.
Îmi place · Răspunde · 24 min

Scrieti si pe blogul Directiei de informare si relatii cu publicul a MApN

$
0
0

Pensiile militare de stat - Recalculare, Stabilire, Reîncadrarea activităţii în condiţii de muncă













Pentru clarificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată şi completată prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ne-am adresat directorului-adjunct al Casei de pensii sectoriale a MApN, colonel Florentin Răduţ. Astfel, pentru a răspunde întrebărilor şi nedumeririlor transmise de cititorii noştri, publicăm câteva precizări pe care le considerăm esenţiale în înţelegerea corectă a prevederilor celor două acte normative.
De ce a fost necesară modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015?
Prin acest demers legislativ s-a avut în vedere stabilirea unei baze de calcul a pensiei prin valorificarea exclusiv a soldelor/salariilor lunare brute realizate din exercitarea funcţiei de bază, actualizate la data deschiderii dreptului de pensie. De asemenea, s-a stabilit cu exactitate care venituri nu se includ în baza de calcul.În cuprinsul Legii nr. 223/2015 nemodificate, lipsa unei definiţii a sintagmei „toate veniturile brute” a condus la ideea că, în afara veniturilor realizate din exercitarea funcţiei de bază, beneficiarii actului normativ pot valorifica şi alte venituri decât cele de natură salarială care, aşa cum rezulta din textul iniţial, puteau proveni din orice sursă.
De asemenea, în cuprinsul art. 30 din actul normativ iniţial se avea în vedere valorificarea unor procente corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii. Însă actul normativ nu stabilea procente, pe tipuri de activităţi, care să poată fi valorificate la stabilirea cuantumului pensiei militare, dispoziţie legală care devenea astfel inaplicabilă. Mai trebuie spus că pentru realizarea operaţiunilor de recalculare a pensiilor aflate în plată la data de 31.12.2015, acelaşi act normativ nu prevedea faptul că baza de calcul, stabilită în condiţiile art. 28, s-ar fi actualizat la data intrării în vigoare a noii legi.










Un alt aspect foarte important se referă la faptul că, prin intrarea în vigoare a noii legi, la 1ianuarie 2016, pensiile stabilite în baza legislaţiei anterioare pentru militari vor deveni pensii militare de stat, fapt ce presupune recalcularea acestora după noile principii. Însă Legea nr. 223/2015 nu a stabilit dintru început un termen în interiorul căruia casele de pensii sectoriale să aplice prevederile acesteia.
Pentru remedierea acestei situaţii, în cuprinsul noului act normativ au fost introduse prevederi clare şi termene precise pentru recalcularea, în condiţiile art. 109 şi 110, a tuturor pensiilor aflate în plată în prezent, împrejurare de natură să elimine posibilitatea apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. Totodată, s-a stabilit cu claritate că pensiile recalculate se cuvin începând cu data intrării în vigoare a legii, adică de la data de 1 ianuarie 2016, ceea ce elimină arbitrariul în interpretare şi posibilele diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor.
În plus, pentru înlăturarea eventualelor discriminări, s-a clarificat modalitatea de stabilire a pensiei de invaliditate şi a pensiei de urmaş.
Totodată, au fost corelate în integralitate prevederile din lege care făceau imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior (spre exemplu, art. 28, 30, 60, 109, 110). În mod concret, acest act normativ elimină în mare parte neclarităţile privitoare la modul de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat.
Recalcularea pensiilor
Procedura de recalculare a pensiilor şi termenul de emitere a deciziei se vor stabili prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. În acest moment, proiectul se află în fază avansată de elaborare, fiind demarată deja şi procedura de avizare internă în cadrul instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu.
Pensiile militarilor stabilite, revizuite, recalculate sau plătite în baza actelor normative din domeniul pensiilor, anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat. Acestea se vor recalcula, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul, actualizată conform prevederilor care reglementează salarizarea militarilor (cu luarea în calcul a majorării cuantumului brut al soldelor funcţiilor de bază din luna decembrie 2015).
În vederea recalculării pensiei, beneficiarii acestor drepturi trebuie să transmită la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale o cerere, prin care să aleagă şase luni consecutive din ultimii cinci ani de activitate. În caz contrar, recalcularea se va face din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor şase luni de activitate, desfăşurată în calitate de militar.
Recalcularea pensiilor se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a legii, iar drepturile vor fi acordate cu data de 1.01.2016. Pentru efectuarea acestei activităţi în termenul legal, personalul Casei de pensii sectoriale a MApN a fost suplimentat, astfel încât structura dispune de toate resursele umane, materiale şi financiare necesare.
În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor recalculate şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului, acest cuantum fiind supus indexărilor anuale ulterioare. Nicio pensie aflată în plată nu va scădea în urma procesului de recalculare.
Stagiile de cotizare nevalorificate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (1.01.2016), precum şi cele realizate ulterior acestei date, se vor valorifica în sistemul public de pensii.
Diferenţele rezultate între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010, cu modificările şi completările ulterioare şi cele ale OUG nr. 1/2011, se restituie la cererea beneficiarilor, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.
Modalitatea de acordare a diferenţelor se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, emise în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. La această dată, proiectul de hotărâre sus-menţionat este deja elaborat, fiind demarată procedura de semnare de către instituţiile cu atribuţii în acest domeniu în vederea includerii pe agenda şedinţei Guvernului de la începutul lunii ianuarie 2016. Menţionăm că sumele necesare plăţii diferenţelor se află aprobate în bugetul Casei de pensii sectoriale a MApN.
Stabilirea pensiei
Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procent de 65% din baza de calcul pentru vechime cumulată de cel puţin 25 de ani. Pentru fiecare an care depăşeşte cei 25 de ani, se adaugă câte 1% din baza de calcul. Totodată, se acordă un spor de 3%, 6% sau 9%, în funcţie de contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget.
Pensia astfel stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile Legii nr. 223/2015, nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. La cuantumul astfel obţinut, în funcţie de clasa ordinuluiMeritul militar deţinut, se adaugă un spor de 10%, 15% sau 20%, prevăzut la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Reîncadrarea activităţii în condiţii de muncă
Militarii care au trecut în rezervă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv până la data de 31.12.2010, trebuie să adreseze o solicitare centrelor militare în a căror rază teritorială îşi au domiciliul, în vederea reîncadrării activităţilor desfăşurate în condiţii de muncă, similar prevederilor aplicabile militarilor în activitate, în conformitate cu legislaţia actuală.
Pentru punerea în aplicare a acestor noi prevederi, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale a fost emis Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.123/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar, care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 30.12.2015, data de intrare în vigoare a acestuia fiind de asemenea, 1.01.2016. Conform prevederilor acestuia, locurile de muncă şi activităţile ce dau dreptul personalului militar din Ministerul Apărării Naţionale la sporuri de vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, în sensul Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cele prevăzute înanexa nr. 1 la HG nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare.
Perioadele în care personalul militar se află în incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă anual, concediu de odihnă suplimentar, se consideră ca fiind lucrate în condiţiile locului de muncă în care cei în cauză şi-au desfăşurat activitatea la data ivirii acestor situaţii. Nu se iau în calcul la stabilirea timpului efectiv lucrat în condiţiile locului de muncă în care personalul militar şi-a desfăşurat activitatea perioadele în care cei în cauză s-au aflat în una din următoarele situaţii: concediu de risc maternal, concediu de maternitate, concediu pentru creşterea copilului, concediu pentru creşterea copilului cu handicap, concediu de studii, învoiri, permisii, concediu fără plată, suspendarea din funcţie ca urmare a cercetării şi judecării în stare de arest preventiv şi perioada de predare a funcţiei după trecerea în rezervă/retragere.
Locurile de muncă în care personalul militar desfăşoară, permanent sau temporar, activităţi în condiţii de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii sunt stabilite, de regulă, o dată pe an, prin Ordinul de zi pe unitate nr. 1, şi atunci când intervin modificări în statele de organizare şi/sau în fişele posturilor.
Pentru situaţiile în care condiţiile de muncă deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii nu rezultă cu certitudine, nu au fost evidenţiate în memoriul original/dosarul personal ori încadrarea în acestea a fost reconsiderată, centrele militare/structurile militare care au în păstrare memoriile originale/dosarele personale ale personalului militar în rezervă/retragere, la cerere, întreprind toate demersurile necesare în scopul obţinerii adeverinţelor de la unităţile militare în care acesta a fost încadrat ori de la structurile care au preluat arhivele unităţilor militare desfiinţate, transformate sau redimensionate.
Începând cu 1 ianuarie 2016, toate pensiile militare de stat se majorează cu 5%, în conformitate cu art. 14 alin. (2) din OUG nr. 57/2015. De asemenea, prin aplicarea noului Cod fiscal, vor rezulta creşteri ale cuantumului pensiei nete puse în plată, determinate de deducerea din venitul din pensie a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate şi a sumei neimpozabile lunare de 1.050 lei.
În conformitate cu dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care vor ieşi la pensie după 1 ianuarie 2016, şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute atât de Legea nr. 223/2015, cât şi cele prevăzute, la data de 1 ianuarie 2016, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta, în termen de 5 ani, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.
EXEMPLE
• militar care iese la pensie, la cerere, cu reducerea vârstei de pensionare; vechime efectivă: 28 de ani; • a lucrat în condiţii deosebite 20 de ani (1an şi 3 luni pentru fiecare an lucrat: 20 x 1,25 = 25 de ani) şi în condiţii normale 8 ani; • vechime cumulată: 25 + 8 = 33 de ani; • peste 25 de ani de activitate: 8 ani x 1% = 8%; • a cotizat la fondul pentru pensie suplimentară şi buget peste 25 ani: 9%; • total procente din baza de calcul: 65+8+9 = 82%, la care se adaugă procentul pentru ordinul Meritul militar.
• militar care iese la pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare: 57 de ani şi 8 luni, cu 36 ani vechime efectivă, din care 20 de ani în condiţii speciale (1 an şi 6 luni pentru fiecare an lucrat: 20 x 1,5 = 30 de ani) şi 16 ani în condiţii deosebite (1 an şi 3 luni pentru fiecare an lucrat: 16 x 1,25 = 20 de ani ); • vechime cumulată: 30 + 20 = 50 de ani; • peste 25 de ani de activitate: 25 de ani x 1% = 25%; • a cotizat la fondul pentru pensie suplimentară şi buget peste 25 de ani: 9%; • total procente din baza de calcul: 65+25+9 = 99%, dar se plafonează la 85%, la care se adaugă procentul pentru ordinul Meritul militar.









Model orientativ de cerere si adresele Caselor de Pensii Sectoriale

$
0
0
Azi este ultima zi in care mai poate fi depusa direct sau expediata prin posta aceasta cerere.
Reluarea articolului publicat pe 08 01 2016

   Casa de Pensii Sectoriala a MApN - str. Drumul Taberei nr. 7-9, Sect 6, 

 cod poştal 061418

Casa de Pensii Sectoriala a MAI - str. George Georgescu nr. 3, Sect 4

cod postal 040131 

     Casa de Pensii Sectoriala a SRI - str Piata Amzei nr. 4, Sect. 1, Bucuresti




Catre
Casa de Pensii Sectoriala a

Subsemnatul(a)  (grad, nume, prenume)                                                                                     având CNP                                             domiciliat(a) in localitatea                                                 str.                                       nr.         bl.         sc          etj             judetul                                  posesor/posesoare al(a) actului de identitate  Seria            nr.                     eliberat de                                          la data de                     nascut(a)  la data de                                            in localitatea                                                              
judetul                                       fiul(fiica) lui                                                     si al(a)                                                  
dosar pensie nr.                                         ,  aleg urmatoarea perioada de 6 luni consecutive:
                                         (luna/an)                                                                  luna/an    din ultimii 5 ani de activitate pentru recalcularea/actualizarea pensiei militare.
Am completat si am citit cu atentie continutul cererii de mai sus dupa care am semnat.

                    Data
                                                                                                                    Semnatura


Descarcati si

Model PDF, recomandat de Casa Sectoriala a MApN

Proiectul noului Statut al cadrelor militare pastreaza sporul pentru OMM acordat pensionarilor militari prin L 80/1995

$
0
0


Proiectul integral al Statutului a fost pus in dezbatere publica pe site-ul MApN

Lege privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor

FISIERE DISPONIBILE:dati click pe butoane   (DATA AFISARII: 2016-06-30) 

Propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ sunt asteptate pe adresa de e-mail dlaj@mapn.ro, în termen de 10 de zile de la afisare.



************

Extrase pentru cadrele in rezerva si retragere



SECŢIUNEA a 4-a
Încetarea raporturilor de serviciu 

Art. 96. – (1) Personalul militar în activitate încheie cariera militară prin trecerea în rezervă sau direct în retragere după caz, în una dintre următoarele situaţii: 

a) la împlinirea vârstei standard de pensionare ori a limitelor de vârstă prevăzute de prezentul statut;
b) la împlinirea vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile legii;
c) când este clasat „inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară;
d) după expirarea perioadei de punere la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a clasării „apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu se identifică o funcţie corespunzătoare pe care starea de sănătate să-i permită să o îndeplinească;
e) când, în urma desfiinţării, transformării, redimensionării, reorganizării sau redislocării unor structuri militare şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sunt posibilităţi pentru a fi încadrat în alte funcţii sau structuri, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiei militare;
f) la expirarea raporturilor de serviciu stabilite pe durată determinată, dacă una dintre părţi nu este de acord cu continuarea acestora;
g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie, care se notifică instituţiei militare cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care se solicită trecerea în rezervă;
i) când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu sau în perfecţionarea pregătirii militare şi de specialitate;
j) când comite abateri disciplinare, în urma cărora i s-a aplicat sancţiunea trecerii în rezervă;
k) când, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării sub supraveghere, precum şi în cazurile când a beneficiat de renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
l) când, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării sub supraveghere, precum şi în cazurile când a beneficiat de renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
m) când a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;
n) când nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. a), g) şi h);
o) când încalcă prevederile art. 11;
p) în cazul în care nu a fost acordat sau a fost retras avizul pentru eliberarea/revalidarea certificatului de securitate/autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, din motive imputabile persoanei verificate, în conformitate cu prevederile cadrului normativ cu aplicabilitate în domeniu;
q) după expirarea perioadei de punere la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la nivelul acordat după limitare;
r) când este apreciat prin documentele de evaluare profesională cu calificativul „necorespunzător” doi ani, consecutiv ori, când nu se identifică o funcţie adecvată, în cazul prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. f);
s) când s-a stabilit că dobândirea calităţii de personal militar în activitate s-a realizat ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni constatate de către instanţa de judecată, prin hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Trecerea în rezervă sau direct în retragere se realizează:
a) din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), e), l), m), n), p), q), r) şi s), cu excepţia personalului militar din cadrul Serviciului Român de Informaţii care se trece în rezervă sau direct în retragere la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor din care face parte personalul în cauză, numai în situaţia prevăzute de lit. l);
b) la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor din instituţiile militare, în urma hotărârii definitive a consiliilor de onoare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. i), j), k) şi o) , cu excepţia personalului militar din cadrul Serviciului Român de Informaţii, care se trece în rezervă sau direct în retragere la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor din care face parte personalul în cauză, numai în situaţia prevăzută de lit. k);
c) la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor instituţiei militare din care face parte personalul în cauză, înaintată ierarhic, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), f) şi g);
d) la cererea personalului militar, înaintată ierarhic, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi h).
(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliile de onoare pot propune trecerea în rezervă sau menţinerea în activitate. Decizia privind trecerea în rezervă sau menţinerea în activitate a personalului militar condamnat pentru săvârşirea de infracţiuni se adoptă, pe baza acestor propuneri, numai după soluţionarea definitivă a cauzei.
(4) Până la data trecerii în rezervă prin demisie, personalul militar în cauză este obligat să îndeplinească atribuţiile funcţiei în care este încadrat, precum şi toate îndatoririle ce îi revin, inclusiv predarea funcţiei.
Art. 97. – Prin excepţie de la prevederile art. 96 alin. (1) lit. c) şi d), personalul militar clasat „inapt pentru serviciul militar” încadrat în gradul III de invaliditate sau clasat „apt limitat pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară, din cauza afecţiunilor dobândite ca urmare a acţiunilor de luptă, accidentelor, catastrofelor şi a altor asemenea evenimente intervenite din cauza participării la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român, cele pentru contracararea şi limitarea efectelor acţiunilor teroriste, cele de poliţie aeriană şi de intervenţie cu nave, precum şi alte misiuni cu potenţial ridicat de risc, desfăşurate pe teritoriul naţional poate fi menţinut sau rechemat în activitate ori încadrat în funcţii civile fără examen sau concurs, după caz, la cerere, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 98. – (1) Personalul militar nu poate fi trecut din activitate în rezervă:
a) prin demisie, pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război, precum şi pe timpul executării misiunilor şi operaţiilor în afara teritoriului statului român;
b) când nu îndeplineşte condiţiile de pensionare şi se află în incapacitate temporară de muncă fiind internat în spitale ori sanatorii, se găseşte în concedii medicale sau în concediu pentru creşterea/îngrijirea copilului, iar personalul militar femei nici în perioada gravidităţii, a concediului de risc maternal şi a celui de maternitate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. b) nu se aplică în situaţiile prevăzute la art. 96 alin. (1) lit. g), h), j), k), l), m), n), o), p) şi q).
Art. 99. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere beneficiază de pensie militară de stat, potrivit legii.
(2) Personalului militar căruia i s-a conferit Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15, 20 şi respectiv 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei militare de stat.
Art. 100. – (1) Limitele de vârstă până la care personalul militar în rezervă poate fi menţinut în evidenţă sunt de 63 de ani pentru cadrele militare şi de 58 de ani pentru gradaţi şi soldaţi.
(2) Personalul militar în activitate şi în rezervă se trece direct în retragere şi se scoate din evidenţa militară, în condiţiile prevăzute la art. 46.
(3) Personalul militar în activitate şi în rezervă se scoate din evidenţa militară în urma decesului, conform procedurii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 101. – (1) Trecerea personalului militar din activitate în rezervă sau direct în retragere se realizează prin:
a) decret al preşedintelui României, pentru ofiţerii cu grade de generali/amirali;
b) ordin al conducătorului instituţiei militare, pentru ofiţeri, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a);
c) ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de către conducătorul instituţiei militare, pentru maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi.
(2) Trecerea personalului militar din rezervă în retragere se realizează conform normelor de evidenţă militară, elaborate de către Statul Major General, potrivit legii.
Art. 102. – Personalul militar în activitate care a încheiat angajament/contract de şcolarizare cu instituţia militară, prin care se obligă să îndeplinească serviciul militar o anumită perioadă de timp, în situaţia în care nu respectă angajamentul/contractul de şcolarizare şi este trecut în rezervă prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 96 alin. (1) lit. g) - r) este obligat să restituie cheltuielile de întreţinere şi instruire pe timpul şcolarizării, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare





CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII SPECIFICE PERSONALULUI MILITAR 
ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

Art. 109. – (1) Personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, are aceleaşi îndatoriri şi beneficiază de aceleaşi drepturi stabilite prin prezentul statut pentru personalul militar în activitate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, poate păstra calitatea de membru al partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi al sindicatelor din care face parte, fiindu-i interzisă desfăşurarea oricăror activităţi care contravin principiului unităţii de comandă sau ordinii şi disciplinei militare.
(3) Prevederile prezentei legi referitoare la recompense, răspunderea juridică, evaluare profesională şi sancţiuni disciplinare se aplică şi personalului militar în rezervă, pe timpul cât acesta este concentrat sau mobilizat.
(4) Membrii de familie ai personalului militar în rezervă beneficiază, pe timpul cât acesta este concentrat sau mobilizat, de drepturile prevăzute de prezenta lege pentru membrii de familie ai personalului militar în activitate.
Art. 110. – În timp de pace, personalul militar în rezervă poate fi înaintat în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă a obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării/programului de instruire şi a fost propus prin documentele de evaluare a activităţii militare, cel mult până la gradul corespunzător celei mai mari funcţii îndeplinite în activitate sau până la gradul corespunzător funcţiei în care este repartizat în planul de mobilizare.
Art. 111. – (1) Cu ocazia Zilei Naţionale a României, precum şi cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, pentru servicii excepţionale aduse naţiunii prin contribuţia deosebită la promovarea valorilor naţionale, personalul militar în rezervă şi în retragere poate fi înaintat în gradul următor, indiferent de nivelul funcţiilor îndeplinite în activitate sau în care a fost repartizat în planurile de mobilizare.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general de brigadă/similar, maiştrilor militari şefi şi plutonierilor adjutanţi şefi li se poate acorda gradul de sublocotenent/aspirant, iar caporalilor şefi li se poate acorda gradul de sergent.
(3) Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) se realizează prin:
a) decret al Preşedintelui României, pentru ofiţerii cu grade de generali şi amirali, la propunerea conducătorului instituţiei militare sau a structurilor asociative ale personalului militar în rezervă şi retragere constituite potrivit legii, după însuşirea şi promovarea acesteia de către instituţia militară din care au provenit;
b) ordin al şefului Statului Major General/conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta pe timp de pace, iar pe timp de război prin ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta.
Art. 112. – (1) Personalului militar care are o vechime în serviciul militar de cel puţin 15 ani şi s-a distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celui care a adus patriei servicii deosebite, indiferent de vechimea în serviciul militar, i se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.
(2) Personalul militar în rezervă sau în retragere are obligaţia de a nu desfăşura activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ostăşească, atunci când poartă uniforma militară. 
(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) conduce la retragerea dreptului de a purta uniformă militară.
(4) Criteriile privind acordarea şi retragerea dreptului de port al uniformei militare, precum şi situaţiile în care personalul militar în rezervă şi în retragere poate purta uniforma militară se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
Art. 113. – (1) Personalul militar în rezervă şi în retragere, pensionar militar, are dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) şi are acces, împreună cu familia, la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele militare şi la alte amenajări culturale, recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul militar în rezervă şi în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate cauzată de accidente în serviciu ori boli contactate în timpul sau din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.
(3) Membrii familiilor personalului militar în rezervă şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de drepturile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a), precum şi de înlesniri, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, privind accesul la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele militare şi la alte amenajări culturale, recreative sau sportive.
Art. 114. – Pentru menţinerea legăturii personalului militar în rezervă şi în retragere cu preocupările curente din cadrul instituţiei militare, aceasta organizează acţiuni de informare cu privire la diverse aspecte de interes ale exercitării profesiei militare.
Art. 115. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau în retragere poate beneficia de măsuri de asistenţă postcarieră, în condiţiile prevăzute prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
(2) Măsurile de asistenţă postcarieră aplicabile personalului militar trecut în rezervă sau în retragere, sunt:a) consiliere în rezolvarea problemelor specifice;
b) îndrumare în relaţia cu structurile din cadrul instituţiei militare sau cu autorităţile din afara acestora pentru asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor drepturi sau înlesniri ce i se cuvin, potrivit legii;c) măsuri speciale de asistenţă şi solidaritate socială, pentru personalul militar aflat în dificultate din cauza vârstei înaintate sau a stării de sănătate, ori din alte asemenea cauze;
d) alte măsuri prevăzute de lege.
(3) Măsurile de asistenţă postcarieră se asigură, la cerere, de către instituţia militară, în colaborare cu alte structuri guvernamentale sau neguvernamentale care au atribuţii în legătură cu acest domeniu.


DISPOZITII TRANZIORII SI FINALLE

.Art. 130. – (1) Sintagma cadre militare folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.
(2) Sintagma gradaţi şi soldaţi profesionişti folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la gradaţi şi soldaţi.
Art. 131. – În sensul prezentei legi, familia personalului militar cuprinde soţul sau soţia şi copiii, precum şi persoanele aflate în întreţinerea legală a acestuia.
Art. 132. – Prevederile art. 11 - 19; art. 20 lit. c) - e), art. 55 alin. (7), art. 59, art. 94 alin. (1), (3) şi (4),  art. 95 - 99, art. 116, art. 120 şi ale art. 124 din prezenta lege se aplică şi preoţilor militari din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi familiilor acestora, după caz.
 Art. 133. –  Procedurile de ocupare a funcţiilor şi procedurile disciplinare iniţiate în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare sau al Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, continuă în condiţiile legilor în temeiul cărora au fost iniţiate, cu excepţia procedurilor disciplinare în cazul cărora prezenta lege este mai favorabilă.
Art. 134. – (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Actele normative prevăzute de prezenta lege pentru aplicarea acesteia se emit în termenul prevăzut la alin. (1). 
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.


Bucureşti,
Nr. 









Varciu, de kko. Asa ceva la tv?

Câti parlamentari vom avea dupa alegerile din toamna?

$
0
0






CAPITOLUL IDispoziţii generale

Art. 1.

Prezenta lege reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Art. 2.

(1) Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile prezentei legi.
(2) Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituţiei şi legislaţiei în vigoare.
(3) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în condiţiile prezentei legi.

(4) Cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
(5) Nu au drept de vot:
a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
(6) Nu pot fi aleşi:
a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată;
b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (5);
c) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.

Art. 3.

(1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.
(2) Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.
4) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora.

Art. 4.

Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 5.

(1) Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
(4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
(5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.
(6) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(7) În cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.

Art. 6.

(1) Alegerile se desfăşoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

(3) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.
J




Atenție! În versiunea gratuită, acest paragraf este afișat la data publicării în Monitorul Oficial și poate avea modificări ulterioare. 


Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale 


Numărul circumscripţiei electoraleDelimitarea teritorială a circumscripţiei electoraleNumărul de mandate de senatori pentru fiecare circumscripţie electoralăNumărul de mandate de deputaţi pentru fiecare circumscripţie electorală
Circumscripţia electorală nr. 1judeţul Alba25
Circumscripţia electorală nr. 2judeţul Arad37
Circumscripţia electorală nr. 3judeţul Argeş49
Circumscripţia electorală nr. 4judeţul Bacău410
Circumscripţia electorală nr. 5judeţul Bihor49
Circumscripţia electorală nr. 6judeţul Bistriţa-Năsăud25
Circumscripţia electorală nr. 7judeţul Botoşani36
Circumscripţia electorală nr. 8judeţul Braşov49
Circumscripţia electorală nr. 9judeţul Brăila25
Circumscripţia electorală nr. 10judeţul Buzău37
Circumscripţia electorală nr. 11judeţul Caraş-Severin25
Circumscripţia electorală nr. 12judeţul Călăraşi24
Circumscripţia electorală nr. 13judeţul Cluj410
Circumscripţia electorală nr. 14judeţul Constanţa511
Circumscripţia electorală nr. 15judeţul Covasna24
Circumscripţia electorală nr. 16judeţul Dâmboviţa37
Circumscripţia electorală nr. 17judeţul Dolj410
Circumscripţia electorală nr. 18judeţul Galaţi49
Circumscripţia electorală nr. 19judeţul Giurgiu24
Circumscripţia electorală nr. 20judeţul Gorj25
Circumscripţia electorală nr. 21judeţul Harghita25
Circumscripţia electorală nr. 22judeţul Hunedoara36
Circumscripţia electorală nr. 23judeţul Ialomiţa24
Circumscripţia electorală nr. 24judeţul Iaşi512
Circumscripţia electorală nr. 25judeţul Ilfov25
Circumscripţia electorală nr. 26judeţul Maramureş37
Circumscripţia electorală nr. 27judeţul Mehedinţi24
Circumscripţia electorală nr. 28judeţul Mureş48
Circumscripţia electorală nr. 29judeţul Neamţ38
Circumscripţia electorală nr. 30judeţul Olt36
Circumscripţia electorală nr. 31judeţul Prahova511
Circumscripţia electorală nr. 32judeţul Satu Mare25
Circumscripţia electorală nr. 33judeţul Sălaj24
Circumscripţia electorală nr. 34judeţul Sibiu36
Circumscripţia electorală nr. 35judeţul Suceava410
Circumscripţia electorală nr. 36judeţul Teleorman25
Circumscripţia electorală nr. 37judeţul Timiş410
Circumscripţia electorală nr. 38judeţul Tulcea24
Circumscripţia electorală nr. 39judeţul Vaslui37
Circumscripţia electorală nr. 40judeţul Vâlcea26
Circumscripţia electorală nr. 41judeţul Vrancea25
Circumscripţia electorală nr. 42municipiul Bucureşti1329
Circumscripţia electorală nr. 43Circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării24

Care ar fi consecintele redefinirii bazei de calcul a pensiilor militare?

$
0
0
Vom intelege aici de ce trag cu dintii functionarii din departamentele financiare ale
institutiilor din sistemul de aparare, precum si cei ai Caselor de Pensii Sectoriale, sa nu se mai aduca vreo modificare la prevederile art. 40 al OUG nr. 57/2015 prin legea de adoptare in Parlament.
Orice modifcare in definirea bazei de calcul prevazuta in art. 28 si a cotelor procentuale din articolele 29 si 30 presupune o recalculare a pensiilor stabilite in baza ordonantei si un dublu calcul pentru recalcularea pensiilor stabilite anterior intrarii in vigoare a Legii. 223/2015.
Cine-si fac zile grele intr-o astfel de eventualitate? Evident, functionarii amintiti mai sus.
Modificarile cotelor procentuale din articolele 29 si 30 ar  fi mai usor de rezolvat, prin simple inlocuiri de procente in Programul de calcul.
Nu acelasi lucru  se va intâmpla daca este redefinita baza de calcul din articolul 28.
Intr-o astfel de eventualitate, ar fi pusa in miscare cea mai mare parte a  pensionarilor care au depus cereri  de alegere a celor 6 luni din ultimii 5 ani de activitate, la care se adauga, poate, si multi din cei care nu au depus cereri. De ce?
Optiunea de a depune cereri  pentru stabilirea bazei de calcul s-a exprimat pe realitatea juridica de la momentul formularii/neformularii cererii. Modificarea continutului bazei de calcul da dreptul pensionarului ca,  de la data intrarii in vigoare a legii de adoptare a Ordonantei, sa-si aleaga o alta perioada de 6 luni.
Practic, procesul de recalculare a pensiilor militare ar fi reluat de la zero, pentru perioada ulterioara intrarii in vigoare a Legii de adoptare.
Intr-o astfel de eventualitate si cei care au iesit la pensie  in anul 2016 au dreptul sa-si aleaga o noua baza de calcul.




CCR a creat inca un precedent de neconstitutionalitate, pe motiv de discriminare intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica

$
0
0

COMUNICAT DE PRESĂ

06.07.2016
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituţională, în ansamblul său.
În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art.289 (luarea de mită) şi art.290 (darea de mită) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie. Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, respectiv care deţin calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, întrucât referirea exclusivă la art.289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, ci din contră dovedeşte o distincţie aleatorie şi arbitrară pe care legiuitorul o realizează cu privire la infracţiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejează valori sociale identice sau similare; pe de altă parte, creeazăprivilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni - şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a maului."
                                        ****************
 Transpunerea Deciziei CCR in modificarile aduse de Guvern Legii pensiilor militare Nr. 223/215 este urmatoarea:
Norma care genereaza discriminari intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, adica intre militari, poilitisti si functionari cu statut special, toti avand calitatea de beneficiari ai legii pensiilor militare, este art. 40 pct.6 al OUG nr. 57/2015, prin care a fost modificat art. 30 al Legii  223/2015.
Prin aceasta norma,  Guvernul a introdus, fara vreo justificare obiectiva si rezonabila, un arbitrar plafon al cuantumului pensiei militare de 85% din baza de calcul definita de articolul 28, incluzând in acest aleatoriu plafon si drepturile contributive ale militarilor de 3%, 6%,9%, acordate de aceeasi lege,   prin art. 108,   ca pensie suplimentara. 
Plafonul imparte beneficiarii legii in doua categorii:
-1.Beneficiari cu vechime cumulata de pâna la 36 de ani, care-si valorifica intreaga vechime din decizia de pensie precum si integral sporul pentru pensia suplimentara.
-2. Beneficiari discriminati, cu vechime de peste 36 de ani, sanctionati cu nevalorificarea partiala sau totala a vechimii cumulate, recunoscuta in deciziile de calculare/recalculare a pensiei militare,  si a sporului pentru pensia suplimentara. Acestia pierd  ani multi din sporul de vechime pentru activitate defasurata in conditii deosebite, speciale sau alte conditii, vezi art. 9-11 din lege, precum si stagiile contributive ulterioare pensionarii, valorificate deja in deciziile anterioare noii legi, dar care nu mai pot fi valorificate nici in sistemul public de pensii.

Articolul 30 este discriminatoriu pentru beneficiarii legii pensiilor militare cu vechime de peste 36 de ani, raportadu-ne si la articolul nr.3 din lege in care este reglementat principiul egalitatii intre benrficiari.
Aceasta exceptie de neconstituţionalitate nu a fost ridicata de Av. Iepure si nici de Federatia Militara in petitiile adresate Avocatului Poporului. Petitiile lor au pus accentul pe probleme procedurale de emitere a ordonantei si pe discriminarea militarilor in raport cu alte categorii socio-profesionale, magistrati, aviatori civili, diplomati ec, in ale caror legi speciale de pensii procentul de pensie porneste de la 80%, fara plafonul de 85% din baza de calcul.
In raspunsul dat in luna martie,  aceasta institutie a retinut, nefiind sesizata concret, ca dispozitiile ordonantei 57/2015 se aplica egal tuturor beneficiarilor.
Din acelasi raspuns rezulta ca, potrivit deciziilor CCR si practicii Curti Europene a Drepturilor Omului,  nu sunt permise discriminari intre cei carora se adreseaza o lege, aflati in situatii similare.
Un drept acordat de lege nu poate fi suprimat pe motiv ca este redat prin alta lege, asa cum irational motiveaza , cu referire la Sporul pentru OMM, institutiile militare si cântaretii lor din online.
Deocamdata, exceptia poate fi ridicata de militarii care au primit decizie de pensie in acest an si nu li s-a valorificat in cuantum intreaga vechime cumulata, inscrisa in decizie, vechime care este  anulata de irationalul plafon de 85%.
Noi, cei pensionati inainte de anul 2016, vom putea contesta si formula exceptia de neconstitutionalitate dupa primirea deciziilor de recalculare, in baza art. 109 si 110 din Legea 223/2015, modificata prin OUG nr. 572015.


"Cu privire la critica de încălcare a art. 115 alin.(6) din Constituție, prin raportare
la dreptul fundamental la pensie, precizăm că, într-adevăr, Constituţia României prevede la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Cât privește condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul şi cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a sancționat reașezarea sistemului de calcul a pensiei stabilite potrivit principiului contributivităţii, în sensul diminuării pensiei aflate în plată - considerată drept câștigat, respectiv speranță legitimă. Însă, în speța de față, în primul rând diminuarea cuantumului pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, carestă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010, exclusiv în raport de contribuţiile de asigurări sociale plătite pe toată durata activității în muncă, nu numai înultimii 5 ani de activitate. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu seplătesc din bugetul asigurărilor sociale – constituit din contribuțiile individuale, ci de la bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 233/2015). Cât privește eliminarea sporului de 15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, constatăm că acordarea acestui spor ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie,ca element constitutiv al acestuia.
În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor înfața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţiareglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări peconsiderente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementatede alte legi speciale, se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare(???-perla n.m.). Jurisprudenţa Curții Constituţionale şi a instanței de contencios european adrepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic.În forma inițială a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturorveniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în venitul brut se află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le primesc toți militarii, fiind conjuncturale. Includerea acestor tipuri de venituri nesalariale în baza de calcul a pensiei creează premisele stabilirii unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași carieră și solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în situaţii ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii obiective și rezonabile, diferențele de sume fiind de natură a crea inegalități nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma inițială a Legii nr. 223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoanedin aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat ca situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional, soluție în concordanță şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații similare, sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru care, în condițiile în vigoare la data prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare."

Cum serbeaza Turcia centenarul Republicii?

$
0
0
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat joi , 7 iulie 2016, unul dintre megaproiectele sale, podul autorutier de peste Golful Izmit, in nord-vestul tarii, cel mai mare santier lansat vreodata in Turcia, ale carui lucrari au demarat in urma cu trei ani, informeaza AFP, preluata de Agerpres.
Botezat Osman Gazi, dupa numele sultanului Osman I care a dat numele dinastiei otomane in secolul al XIV-lea, acest pod peste Marea Marmara, unul dintre cele mai mari poduri suspendate in lume (3 km), constituie tronsonul principal al proiectului autorutier Gebze-Orhangazi-Izmir, lung de 433 km.
Aceasta autostrada urmeaza sa scurteze durata calatoriei intre mai multe orase si districte in regiunea vestica industrializata a Turciei.
Suma totala a investitiilor pentru proiect este de 9 miliarde de dolari si se inscrie in cadrul ambitioaselor obiective ale lui Erdogan pentru anul 2023, cand va fi celebrat centenarul Republicii Turcia.

Lusitanii i-au cazat pe frantuji la hotelul Aleluia

$
0
0
Chiar exista hotelul Aleluia in localitatea Fatima din Portugalia, loc de pelerinaj pentru crestinii catolici.
Hotelul Aleluia, din Fatima
-
Comentatorii portughezi au innebunit! Ascultati-le strigatele de bucurie.

Portugalia-Franta 1-0 in finala Euro 2016. A inscris Eder, in prelungiri,  pe Stade de France,  Saint- Denis, din Paris.

Partidul cașchetarilor de Ilfov s-a scufundat intr-o baltoaca

$
0
0
Si câti rezervisti nu-si pusesera speranta in partidul generalilor Oprea si tata Puiu?
Au ajuns acolo unde li se rezervase locul inca de  când au fost   inventati de Base, ca sa faca guvernarea Boc.
 Peste putin timp vom auzi ca este de  interes national ca PMP-ul incașchetat sa se uneasca cu PNL-ul pedelizat. Acolo este aripa PD, ascunsa de ochii electoratului cam uituc. Si ,uite asa, se inchide cercul tradarilor.
Scufundari in Balta Tunari, Ilfov.

"Nu aș fi comentat nimic despre decizia conducerii UNPR privind fuziunea cu PMP. O fac, totuși, pentru că există un comunicat al PNL în care sunt câteva neadevaruri care trebuie demontate.
În primul rând, nu am avut niciun rol în decizia pe care a luat-o UNPR. Nu mai sunt membru al partidului și nu particip la luarea deciziilor în partid. Demisia mea din UNPR nu este un act formal sau un gest de imagine, ci este o realitate cât se poate de concretă. Sunt un om serios și, dacă spun un lucru, așa fac.
În al doilea rând, nu aș fi avut cum să particip la această decizie de vreme ce ea nu reflectă opiniile mele. Personal, îmi pare rău că proiectul UNPR, ca partid de sine stătător, dispare. Dincolo de unele critici nejustificate, cred că e important să nu uităm că UNPR a păstrat stabilitatea României și a ajutat-o să rămână pe drumul cel bun în toate domeniile vitale pentru societate. Îmi pare rău că munca mea și a multor colegi se transformă în zestrea unei fuziuni de conjunctură. Aș fi preferat ca UNPR să meargă pe picioarele sale. Știu că era greu, dar succesul nu vine niciodată din soluțiile facile."



Casa de Pensii a MApN încă înregistrează cereri pentru alegerea perioadei

$
0
0
In vederea recalculării pensiei militare. Termenul de depunere/expediere prin posta a expirat pe 30 Iunie.

page1image2260
Tipul documentului
Data
Număr de cereri pentru alegerea
perioadei în vederea recalculării pensiei
militare
(Conform prevederilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare)
page1image9008
15.07.2016
page1image9876
44.041

Numărul celor care au fost beneficiari ai Legii 241/2013, de reîntregire a pensiilor micșorate in procesul de recalculare/ revizuire, in baza L 119/2010 si a OUG nr.1/2011, se stabilizează la 12 500, termenul de depunere a cererilor expirând peste 2 ani si jumătate.


Număr de cereri pentru restituirea
diferenţelor de pensie aferente perioadei
01.01.2012 - 30.09.2013
(Conform dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare)
12.404

A patra lovitura militara de stat in Turcia

$
0
0
Mustafa Kemal Ataturk

De la fauritorul Republicii Turcia,  presedintele Ataturk,  in anul 1924, in Constitutia tarii se stipuleaza ca  Armata este garantul laicitatii Turciei.
In baza acestei reglementari Armata a dat trei lovituri de stat in anii 1960, 1971 si 1980. Cea de astazi este a patra.
Regimul lui Erdogan, sustinut de un partid islamist, scosese aceasta prevedere din Constitutie.
Sky News relatează că armata turcă a preluat controlul asupra țării. Armata anunță într-un comunicat că lovitura militară s-a încheiat și că a preluat controlul din motive democratice, promițând că drepturile omului vor fi respectate.
Militarii au instaurat deja Legea Martiala

UPDATE, 16 iulie, ora 10

Umilinta suprema pentru pucistii care blocasera podurile peste Bosfor

La chemarea presedintelui Erdogan, populatia turca a iesit in strada in cursul noptii si, alaturi de politisti, i-a umilit pe militarii pucisti.
Au salvat Turcia de o dictatura militara, dar tare ma tem ca au pus bazele islamizarii Turciei. Erdogan a fost adus la putere de un partid islamic.
Laicitatea statului turc tinde sa devina o amintire.
Armata turca mai are cateva ore in care isi decide soarta.
Are cineva curajul sa-l acuze pe Erdogan ca a scos populatia in strada? 
Numai la noi presedintele tarii este cercetat pentru crime împotriva umanitatii pentru ca a cerut populatiei,  in 1990, sa apere institutiile alese democratic de furia anarhistilor.

Se rupe America de Nord in doua bucati?

$
0
0

Avertizari catastrofale

În 17 aprilie 2016, celebrul om de știință Mehran Keshe, a dat un interviu pentru publicația Rusia Today în care a explicat că în viitorul apropiat un mega-cutremur de magnitudine foarte mare se va produce pana in septembrie 2016 și va rupe pur și simplul continentul American în două bucăți
G


Pe coasta vestică a SUA vor fi cutremure de 6-11. Limita de timp este septembrie 2016, dar ele pot avea loc oricând. Imediat după aceste mega cutremure vor fi cca 20 de milioane de victime, dar vor urma multe altele.

Intr-un video publicat pe youtube,  Keshe explică că în interiorul globului terestru s-a acumulat o imensă cantitate de energie, care va fi eliminată brusc, ducând la ruperea unei plăci terestre. În video apare din când în când o hartă a sudului SUA (de ex. la min 5:05) fiind marcate cu roz cele 10 state afectate. Sever vor fi afectate Florida, Texas și Utah. Keshe nu precizează unde se va rupe placa terestră și nu oferă detalii despre cum va fi afectat teritoriul SUA.


UPDATE


Oamenii de stiinta sunt ingrijorati de activitatea tectonica observata in ultimii ani in zona faliei San Andreas. Ei sunt convinsi ca un cutremur devastator este iminent in aceasta regiune, potrivit yoda.ro.

Potrivit geologilor americani, riscul unui cutremur devastator in California este foarte mare. Falia San Andreas nu a mai produs niciun cutremur puternic in ultimii 159 de ani, iar asta inseama ca in scoarta terestra s-a acumulat o mare cantitate de energie, care va fi eliberata in curand, scrie publicatia Forbes.

In ultimii 159 de ani nu a mai avut loc un cutremur de proportii in California, iar falia San Andreas, care se afla sub aceasta regiune, s-a deplasat in aceasta perioada cu aproximativ 8 metri. Calculele expertilor indica acumularea unei mari tensiuni tectonice, care poate produce oricand un cutremur cu magnitudinea 8 pe Scara Richter







Cresc pensiile anticipate partiale civile

$
0
0
Reglementarea initiala din Legea nr. 263/2010

Pensia anticipată parţială

Art. 65.

(1) Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
(2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), pentru obţinerea pensiei anticipate parţiale, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), este necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parţiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a) -c) şi g).
(4) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).
(6) Prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2030.

Art. 66.

La acordarea pensiei anticipate parţiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 67.


(1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.
(2) Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.

Legea nr. 142/2016 de modificare a Legii unitare a pensiilor

În vigoare de la 17.07.2016

Articol unic.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"
(2) Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condiţiile prezentei legi, avocaţii, notarii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat."
2. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"

Art. 60.

(1) Fracţiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I şi/sau condiţii speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 55 alin. (1) lit. b), poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a).
(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la art. 55, precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 ani.
(3) Vârstele de pensionare reduse în condiţiile alin. (2) nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei şi de 52 de ani pentru bărbaţi, respectiv de 45 de ani pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c)."
3. La articolul 65, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"
(4) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 21.

Tabelul nr. 21

Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)
până la 1 an0,50
peste 1 an0,45
peste 2 ani0,40
peste 3 ani0,35
peste 4 ani0,30
peste 5 ani0,25
peste 6 ani0,20
între 7 şi 8 ani0,15"
4. La articolul 65, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"
(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, a pulberilor metalice, precum şi a emisiilor de amoniac şi derivate, respectiv Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna şi Târgu Mureş, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)."
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

S-a dat drumul la diabolizarea lui Erdogan

$
0
0
Se vede ca Erdogan gestioneaza prost victoria obtinuta impotriva pucistilor.
Umilirea inaltilor demitari militari, epurarile din Armata, Politie, Justitie,  Invatamant, arestarile numeroase, inchiderea institutiilor media care nu-i urmeaza politica discretionara si, mai ales, deteriorarea grava a relatiilor cu SUA sunt câteva din elementele care-l vor duce la pieire, demonizat ca  un fioros dictator.
Doar cateva zile au trecut de la incercarea de lovitura de stat si presa internationala, inclusiv cea din România, a dezlantuit o teribila campanie de discreditare, campanie pe care am mai vazut-o inaintea lichidarii altor personaje ca N.Ceausscu, Milosevici, Sadam Husein, Gadaffi.
Cei care au dezavuat lovitura militara de stat, Erdogan fiind, totusi, ales liber de turci, se vad pusi in dificultate de comportamentul bezmetic al celui care, pentru a relua procesul de islamizare a Turciei, incalca grav drepturile omului.
Nu cunoastem reactiile populatiei turce care nu doreste islamizarea si care a gustat din libertatile lumii occidentale. Nu trebuie uitat ca Turcia are si o numeroasa emigratie in Europa .
In asemenea situatii, SUA are solutii standard de embargou politic si economic, care sugruma nivelul de trai al populatiei din tara tinta,  in asa  masura incât aceasta este ostilizata si asmutita impotriva liderului devenit capul tuturor rautatilor.
Vor fi scoase in evidenta coruptia si opulenta liderului, comparativ cu nivelul de trai tot mai deteriorat al majoritatii  populatiei.
Iata primele dezvaluiri.
Palatul faraonic din Ankara

Diploma universitara a lui Erdogan despre care se spune ca e obtinuta prin frauda.

Asa cum rezulta din biografie,  Erdoğan a absolvit Facultatea Economică și de Știinte Administrative a Universității Marmara în 1981.
 Potrivit BBC, facultatea a fost înființată un an mai târziu, în 1982, potrivit BBC.
Suspiciunea este intarita si de faptul ca  titulatura trecută pe diploma lui Erdogan fusese dată facultăţii abia din 1983, deci la doi ani după "eliberarea" acesteia. 
Potrivit Constituției Turciei, președintele țării trebuie să fie absolvent al unei instituții de învățământ superior. În Turcia a fost chiar și o acțiune de amploare pe rețelele sociale cu hashtagul #YaDiplomaYaIstifa ceea ce însemna diploma sau demisia.
Primele acuzații cu privire la diploma de facultate a președintelui Erdogan au fost lansate înainte de alegerile prezidențiale din 2014. După ce parlamentarii au lansat informațiile, arhiva Universității Marmara a fost închisă, devenind inaccesibilă publicului. Ulterior, a fost redeschisă, neexistând vreo dovadă că președintele turc a terminat facultatea. 



Viewing all 3687 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>