![]()
COMUNICAT DE PRESĂ
06.07.2016
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituţională, în ansamblul său.
În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art.289 (luarea de mită) şi art.290 (darea de mită) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie. Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, respectiv care deţin calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, întrucât referirea exclusivă la art.289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, ci din contră dovedeşte o distincţie aleatorie şi arbitrară pe care legiuitorul o realizează cu privire la infracţiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejează valori sociale identice sau similare; pe de altă parte, creeazăprivilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni - şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a maului."
****************
Transpunerea Deciziei CCR in modificarile aduse de Guvern Legii pensiilor militare Nr. 223/215 este urmatoarea:
Norma care genereaza discriminari intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, adica intre militari, poilitisti si functionari cu statut special, toti avand calitatea de beneficiari ai legii pensiilor militare, este art. 40 pct.6 al OUG nr. 57/2015, prin care a fost modificat art. 30 al Legii 223/2015.
Prin aceasta norma, Guvernul a introdus, fara vreo justificare obiectiva si rezonabila, un arbitrar plafon al cuantumului pensiei militare de 85% din baza de calcul definita de articolul 28, incluzând in acest aleatoriu plafon si drepturile contributive ale militarilor de 3%, 6%,9%, acordate de aceeasi lege, prin art. 108, ca pensie suplimentara.
Plafonul imparte beneficiarii legii in doua categorii:
-1.Beneficiari cu vechime cumulata de pâna la 36 de ani, care-si valorifica intreaga vechime din decizia de pensie precum si integral sporul pentru pensia suplimentara.
-2. Beneficiari discriminati, cu vechime de peste 36 de ani, sanctionati cu nevalorificarea partiala sau totala a vechimii cumulate, recunoscuta in deciziile de calculare/recalculare a pensiei militare, si a sporului pentru pensia suplimentara. Acestia pierd ani multi din sporul de vechime pentru activitate defasurata in conditii deosebite, speciale sau alte conditii, vezi art. 9-11 din lege, precum si stagiile contributive ulterioare pensionarii, valorificate deja in deciziile anterioare noii legi, dar care nu mai pot fi valorificate nici in sistemul public de pensii.
****************
Transpunerea Deciziei CCR in modificarile aduse de Guvern Legii pensiilor militare Nr. 223/215 este urmatoarea:
Norma care genereaza discriminari intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, adica intre militari, poilitisti si functionari cu statut special, toti avand calitatea de beneficiari ai legii pensiilor militare, este art. 40 pct.6 al OUG nr. 57/2015, prin care a fost modificat art. 30 al Legii 223/2015.
Prin aceasta norma, Guvernul a introdus, fara vreo justificare obiectiva si rezonabila, un arbitrar plafon al cuantumului pensiei militare de 85% din baza de calcul definita de articolul 28, incluzând in acest aleatoriu plafon si drepturile contributive ale militarilor de 3%, 6%,9%, acordate de aceeasi lege, prin art. 108, ca pensie suplimentara.
Plafonul imparte beneficiarii legii in doua categorii:
-1.Beneficiari cu vechime cumulata de pâna la 36 de ani, care-si valorifica intreaga vechime din decizia de pensie precum si integral sporul pentru pensia suplimentara.
-2. Beneficiari discriminati, cu vechime de peste 36 de ani, sanctionati cu nevalorificarea partiala sau totala a vechimii cumulate, recunoscuta in deciziile de calculare/recalculare a pensiei militare, si a sporului pentru pensia suplimentara. Acestia pierd ani multi din sporul de vechime pentru activitate defasurata in conditii deosebite, speciale sau alte conditii, vezi art. 9-11 din lege, precum si stagiile contributive ulterioare pensionarii, valorificate deja in deciziile anterioare noii legi, dar care nu mai pot fi valorificate nici in sistemul public de pensii.
Articolul 30 este discriminatoriu pentru beneficiarii legii pensiilor militare cu vechime de peste 36 de ani, raportadu-ne si la articolul nr.3 din lege in care este reglementat principiul egalitatii intre benrficiari.
Aceasta exceptie de neconstituţionalitate nu a fost ridicata de Av. Iepure si nici de Federatia Militara in petitiile adresate Avocatului Poporului. Petitiile lor au pus accentul pe probleme procedurale de emitere a ordonantei si pe discriminarea militarilor in raport cu alte categorii socio-profesionale, magistrati, aviatori civili, diplomati ec, in ale caror legi speciale de pensii procentul de pensie porneste de la 80%, fara plafonul de 85% din baza de calcul.
In raspunsul dat in luna martie, aceasta institutie a retinut, nefiind sesizata concret, ca dispozitiile ordonantei 57/2015 se aplica egal tuturor beneficiarilor.
Din acelasi raspuns rezulta ca, potrivit deciziilor CCR si practicii Curti Europene a Drepturilor Omului, nu sunt permise discriminari intre cei carora se adreseaza o lege, aflati in situatii similare.
Un drept acordat de lege nu poate fi suprimat pe motiv ca este redat prin alta lege, asa cum irational motiveaza , cu referire la Sporul pentru OMM, institutiile militare si cântaretii lor din online.
Deocamdata, exceptia poate fi ridicata de militarii care au primit decizie de pensie in acest an si nu li s-a valorificat in cuantum intreaga vechime cumulata, inscrisa in decizie, vechime care este anulata de irationalul plafon de 85%.
Noi, cei pensionati inainte de anul 2016, vom putea contesta si formula exceptia de neconstitutionalitate dupa primirea deciziilor de recalculare, in baza art. 109 si 110 din Legea 223/2015, modificata prin OUG nr. 572015.
"Cu privire la critica de încălcare a art. 115 alin.(6) din Constituție, prin raportare
la dreptul fundamental la pensie, precizăm că, într-adevăr, Constituţia României prevede la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Cât privește condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul şi cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a sancționat reașezarea sistemului de calcul a pensiei stabilite potrivit principiului contributivităţii, în sensul diminuării pensiei aflate în plată - considerată drept câștigat, respectiv speranță legitimă. Însă, în speța de față, în primul rând diminuarea cuantumului pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, carestă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010, exclusiv în raport de contribuţiile de asigurări sociale plătite pe toată durata activității în muncă, nu numai înultimii 5 ani de activitate. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu seplătesc din bugetul asigurărilor sociale – constituit din contribuțiile individuale, ci de la bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 233/2015). Cât privește eliminarea sporului de 15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, constatăm că acordarea acestui spor ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie,ca element constitutiv al acestuia.
În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor înfața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţiareglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări peconsiderente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementatede alte legi speciale, se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare(???-perla n.m.). Jurisprudenţa Curții Constituţionale şi a instanței de contencios european adrepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic.În forma inițială a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturorveniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în venitul brut se află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le primesc toți militarii, fiind conjuncturale. Includerea acestor tipuri de venituri nesalariale în baza de calcul a pensiei creează premisele stabilirii unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași carieră și solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în situaţii ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii obiective și rezonabile, diferențele de sume fiind de natură a crea inegalități nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma inițială a Legii nr. 223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoanedin aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat ca situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional, soluție în concordanță şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații similare, sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru care, în condițiile în vigoare la data prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare."
În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor înfața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţiareglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări peconsiderente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementatede alte legi speciale, se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare(???-perla n.m.). Jurisprudenţa Curții Constituţionale şi a instanței de contencios european adrepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic.În forma inițială a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturorveniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în venitul brut se află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le primesc toți militarii, fiind conjuncturale. Includerea acestor tipuri de venituri nesalariale în baza de calcul a pensiei creează premisele stabilirii unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași carieră și solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în situaţii ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii obiective și rezonabile, diferențele de sume fiind de natură a crea inegalități nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma inițială a Legii nr. 223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoanedin aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat ca situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional, soluție în concordanță şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații similare, sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru care, în condițiile în vigoare la data prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare."