Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3590 articles
Browse latest View live

Dosarul de colaborator al lui Băsescu, alias Petrov, înregistrat la Curtea de Apel București.

$
0
0
Curtea de Apel BUCUREŞTI
Nr. unic (nr. format vechi) :3160/2/2019
Data inregistrarii29.05.2019
Data ultimei modificari:29.05.2019
Sectie:Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Materie:Contencios administrativ şi fiscal
Obiect:constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008)
Stadiu procesual:Fond

Părţi

NumeCalitate parte
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢIIReclamant
BASESCU TRAIAN
Pârât

Ponta se laudã cã opozitia va respinge aprobarea prin lege a ordonantei de înghețare a pensiilor militare

Rezerviști, de ziua voastră primiți Onoare... și tăierea pensiilor rareșe

$
0
0
Din motive de Rareș Bogdan, elitistul Gelu Olescu a bãgat în ambuscadã grupul Fb Pensionarii militari români.
I-am atras atenția de multe ori lui Ghurka de Curtea de Arges, care deseori a comentat și pe acest blog,  cã incitã la acțiuni potrivnice ordinii constituționale. Nu citisem ce a scris  pe acea paginã Fb, acum a și fost stearsã, dar, capodopera sa pucistã mi-a fost semnalatã ca a apãrut pe celebrul site  estic, Sputnik.
Ne delimitãm de amenințãrile anticonstituționale ale domnului mr(r) de Vânãtori de munte, dar, ar cam trebui sã înțeleagã si unii politicieni cã militarii sunt privati de exercitarea unor drepturi civile(bine subliniate de Olescu) prin Statutul Cadrelor Militare, recent înãsprit de politicieni.




ANALIZE
Sa primesc un link scurt
10779200
”Interzicerea activității partidelor politice nedemocrate și a politicienilor nedemocrați, respectiv a acelor partide și politicieni care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale și constituționale ale militarilor în ultimii 30 ani”
BUCUREȘTI, 17 apr - Sputnik, Dragoș Dumitriu. ”Obligatoriu pentru PNL ca în primele 30 de zile de când am ajuns la putere să eliminăm pensiile speciale”, a declarat recent Rareș Bogdan, în cadrul unei conferințe de presă, la Madrid. ”Nu poți să ai pensie fără să ai contributivitate, 1,7 miliarde de euro ne costă pensiile speciale în fiecare an (…) Asta e una din marile mize care trebuie rezolvate”/
Declarația, transmisă de B1 TV, a provocat un adevărat cutremur în media, dar și reacții virulente, inclusiv din rândul militarilor.
”Ieșirile naziste ale unui psihopat precum Rareș Bogdan, obligă armata să preia puterea in stat, în mod temporar, in baza Art. 118 (1) Constituție, respectiv în vederea garantării democrației constituționale”, scrie ofițerul rezervist Gelu Olescu, din celebrul Batalion 33 Vânători de Munte din Curtea de Argeș.
Pe grupul ”Pensionarii militari români”, Olescu propune și câteva ”măsuri imediate”: ”acordarea acelorași drepturi și libertăți fundamentale și constituționale și militarilor - EGALE cu ale lui Rareș Bogdan”. Iată și alte ”măsuri imediate”:
”Interzicerea activității partidelor politice nedemocrate și a politicienilor nedemocrați, respectiv a acelor partide și politicieni care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale și constituționale ale militarilor în ultimii 30 ani - cu anchetă, judecată și condamnare”, scrie ofițerul rezervist.
În plus, maiorul Gelu Olescu vine cu o propunere politică: ”Organizarea de noi alegeri în condiții de drepturi și libertăți fundamentale și constituționale EGALE - pentru toți cetățenii, inclusiv pentru militari, inclusiv cu DREPTUL DE A CANDIDA ȘI DE A FI ALES!”.
”Aceasta este situația în care ne-au adus unii ca Rareș Bogdan!”, exclamă Gelu Olescu. ”Readuc aminte că în marele de stat de drept România, militarii români au drepturi și libertăți fundamentale încălcate, după modelul din alte vremuri ale negrilor în apartheid!”.
Care sunt aceste drepturi și libertăți? Ofițerul explică foarte clar cele cinci drepturi care (de)limitează situația militarilor și pentru care ei au acea compensație:
- dreptul la apartenență sindicală, la grevă și manifestații;
- dreptul de a deține firmă (care este un drept și de muncă, dar și de dezvoltare economică, financiară și familială);
- dreptul de a candida pt. a ocupa funcții de demnitate publică - fiind obstrucționat în fapt, dreptul democratic elementar al poporului de a alege pe oricine are încredere - și militar să fie;
- dreptul la liberă exprimare;
- dreptul de a practica oricare a 2-a profesia legală (ci doar "demne" - deși nu există profesii demne și nedemne, ci doar legale sau nu).
”După cum bine observăm, specimene de tipul lui Rareș Bogdan, înfierează militarii privind dreptul la pensie militară, clamând un fel de egalitate între militari și cetățenii civili!”, atrage atenția ofițerul.
Ei, bine, așa să fie – spune Gelu Olescu, dar ”nu mai trebuie să fim nici noi "fete mari" stimați colegi, și vrem și noi egalitate, dar în tot - nu doar la pensii, cum vor unii ca Rareș Bogdan!”
”Egalitate și în drepturi fundamentale, dar și în cazul obligațiilor militare la război, unde Rareș Bogdan și nevastă-sa nu au nici obligație militară, dar au în schimb pensionarii din armată - bărbați și femei!”, a scris Gelu Olescu, pe grupul Pensionarii Militari Români


Read more: https://ro.sputnik.md/analytics/20190417/25548449/Ofiter-roman-Iesirile-naziste-ale-unuia-ca-Rares-Bogdan-obliga-armata-sa-preia-puterea.html

În atenția rezerviștilor voluntari

$
0
0
Va salut ,
          
        Reprezint Asociatia Ofiterilor in Rezerva din Romania si va supun atentiei un eveniment recent in care AORR s-a implicat si pe care ne-am bucura sa l preluati pe site ul dumneavoastră.
Cu stima,
Silviu V. Radoi.
O delegație a rezerviştilor voluntari din AORR a fost primită de şeful Statului Major al Apărării
La data de 29.05.2019, la sediul Statului Major al Apărării (SMAp), o delegaţie a rezerviştilor voluntari din Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România (AORR) a fost primită de domnul general Nicolae-Ionel Ciucă, şeful Statului Major al Apărării. Întâlnirea face parte dintr-o serie de demersuri întreprinse cu scopul de a ajuta la deblocarea procesului de aprobare a proiectului de amendare a Legii 270/2017 privind statutul militarilor rezerviști voluntari și, mai ales, pentru revizuirea normelor de aplicare a legii, în vederea creării condițiilor pentru implementarea unitară a acestora şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de selecţie, instruire şi dezvoltare pentru rezerviştii voluntari.
Discuţiile s-au concentrat asupra problemelor administrativ-organizatorice cu care s-au confruntat rezerviştii voluntari de la înfiinţarea acestei categorii de personal. În mod special, propunerile AORR au vizat prezentarea aspectelor care duc la aplicarea neuniformă și interpretarea prevederilor acestora, în mod diferit de la un caz la altul. Zonele în care s-au constatat astfel de divergenţe includ: salarizarea, echiparea, relațiile cu unitățile angajatoare (civile) și contractoare (militare), pregătirea, instruirea și certificarea rezerviştilor voluntari.
Tot despre o implementare unitară s-a discutat şi în privinţa comunicării publice și a promovării serviciului militar voluntar, ocazie cu care delegaţii AORR au propus aprobarea unui pachet de informaţii, inclusiv a unui chestionar, care să fie analizat, aprobat și distribuit ulterior către toate punctele de contact.
O altă categorie de probleme a vizat adaptarea cadrului normativ la statutul dual de militar rezervist şi angajat în mediul civil, prin măsuri precum:
  • comasarea zilelor de serviciu militar într-o singură perioadă de 15 zile calendaristice consecutive pe an, pentru inducţie mai bună şi reducerea tensiunilor cu angajatorii civili;
  • clarificarea modului în care perioada celor 3, respectiv 4 ani de contract, vor fi consideraţi vechime în muncă;
  • repartizarea candidaţilor pe funcţii, luând în calcul şi experienţa profesională din mediul civil, nu doar calificările dobândite prin diferite forme de învăţământ;
  • dezvoltarea unor cursuri de carieră și specializare cu program flexibil (la distanță, în weekend, seral) de către instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare naţională;
  • încurajarea unor relaţii normale, de camaraderie şi colaborare, între rezerviştii voluntari şi militarii profesionişti;
  • portul uniformei militare de către militarii rezerviști voluntari, sens în care Șeful S.M.Ap. a aprobat ca cei doi militari rezerviști care vor participa la programul Young Reserve Officers Workshop (YROW) organizat de Confederaţia Internaţională a Ofiţerilor de Rezervă (CIOR) să poată purta uniforma pe timpul activităților din luna august, La Talin, Estonia;
  • referitor la  participarea rezerviștilor voluntari la evenimente internaţionale sub egida CIOR, șeful apărării a fost de acord cu includerea acestora în Planul de relații internaționale, în vederea bugetării, cu condiția ca AORR să comunice în timp util ce activități și în ce cuantum financiar să fie incluse în acest plan.
În finalul discuției s-a decis crearea unui Grup de lucru format din reprezentanți ai tuturor instituțiilor din cadrul M.Ap.N cu responsabilități în domeniul rezervei voluntare și reprezentanți ai acestui corp de militari și a unui compartiment dedicat acestui domeniu  în cadrul Statului Major al Apărării.
Propunerile membrilor AORR au fost primite într-o notă pozitivă, fiind recunoscută oportunitatea lor şi necesitatea de a continua acest dialog. S-a stabilit convocarea membrilor AORR în viitor, pentru dezvoltarea subiectelor prezentate.
Componenta rezerviștilor voluntari din AORR mulțumește șefului Statului Major al Apărării pentru disponibilitatea de a discuta și rezolva aspectele ridicate de aceștia în cadrul întâlnirii și se angajează să sprijine în continuare procesul de edificare a noului corp al rezerviștilor militari.

Download

Știrile pozitive și decente nu se viralizează și nu aduc voturi

$
0
0
Război în online. Cifrele despre PSD care răstoarnă tot ce știai
Studiul de mai sus arată că PSD s-a adaptat campaniei online pentru europarlamentare.
Concluziile studiului sunt pertinente. Rezutatele campaniei nu sunt pe măsură eforturilor depuse în premieră de PSD. Pe de-o parte mesajele sale online nu au ajuns decât indirect și cu totul întâmplător la electoratul tradițional din mediul rural, iar utilizatorii de internet cu o pregătire culturală precară nu gustă mesajele decente și pozitive transmise cu preponderență de campania online a PSD.
O știre de felul pensiile și salariile vor fi majorate cu 15% nu devine atât de virală în online ca o știre negativă de genul... pensiile și salariile vor fi micșorate cu 5% de către x.
Știrile negative despre unele personaje politice nu se lipesc de acea parte a electoratului irațional. Avem exemplul indivizilor Băse și Mutu.
(În curs de redactare) 

Băsişti, ascundeţi-vă de rușine!

$
0
0
Articolul se adresează în special talibanilor naivi, dar cinstiţi, care din îndărătnicie nu urmăresc şi Antena 3.
Antena 3 a prezentat aseară documente din Dosarul cu nr.
3160/2/2019
 pe care CNSAS l-a depus la Curtea de Apel București pentru constatarea calității de colaborator de poliție politică a fostului președinte al țării, marele farsor Traian Băsescu, cel care, chipurile, a condamnat comunismul.
Colaborarea lui Băse cu Securitatea  a fost ascunsă timp de 15 ani de sistemul mafiot care s-a creat în România din ordinul  Deep State din USA de sub administraţiile  Clinton şi Obama. .
Pentru edificare  cititi  incredibilele dezvăluiri ale unui ofiţer CIA,  Kevin Shipp
Un necunoscut funcţionar CNSAS şi-a pus şefii cu botul pe labe, scoţînd la iveală documente pe care fostele conduceri SRI şi CNSAS le ascunseseră bine.
Deep State Romania se teme că, în viitor, va fi ales şi în România un preşedinte de tipul lui Trump.
După numerotarea notelor informative semnate cu numele Petrov, de către Traian Băsescu, în dosarul de colaborare cu număr unic la Securitate, rezultă că mai sunt cel puţin încă 20 de note informative neidentificate.





Senatul a reintrodus prin L180/2019 actualizarea pensiilor militare tăiată de LOV prin OUG nr. 59/2017

$
0
0
L 180/2019
 - forma iniţiatorului

Proiectul a fost votat azi în Senat în forma Raportului suplimentar întocmit de Comisia raportoare.
Proiectul modifică art. 59 din Legea 223/2015, asa cum fusese deja modificat prin OUG 59/2017 și
OUG nr. 11472018, dar lasă în vigoare art. 60 introdus de OUG 59/2017 cu modificările aduse de
Oug nr. 114/2018.
Așadar, după indexarea pensiilor militare stabilite după 15 sept 2017 rămâne în vigoare plafonarea
pensiei nete la nivelul mediei soldelor nete din cele 6 luni alese, așa cum se precizează în art. 84 din OUG nr. 114/2018.
Să vedem dacă s-au găndit să   aplice prevederile art. 60 completat de OUG 114/2018 și la actualizarea
 introdusă prin art. 59 prim. Raportul suplimentar nu face această corelare.


L180/15.04.2019Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
(termen de adoptare tacită: 13.06.2019)
Comisie fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională             
                        Raport suplimentar de admitere cu amendamente admise
Caracterul legii: organică

 
Adoptat

Prelungirea mandatului Sefului Statului Major al Armatei, neconstituțională

$
0
0

COMUNICAT DE PRESĂ


Ciucă sub drapel american






I. În ziua de 4 iunie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.
Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei."

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituțională.

Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate și încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție,  întrucât nu prevede condițiile și procedura de urmat pentru prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării. Revine legiuitorului obligația de a stabili în mod clar aceste aspecte.


Așa a reintrodus Senatul actualizarea pensiilor militare

$
0
0
Guvernul nu este de acord cu proiectul, în schimb liderul PSD din Senat a cerut urgentarea votului. 

Colegul turnat de Băsescu regretă că l-a votat și la recentele europarlamentare

$
0
0
„Nemernic, jigodie, javră.... l-am votat și duminică!”
Cine găsește și celelalte 20 note informative furnizate la institutul de Marină de informatorul ”Petrov”?

Forma adoptată de Senat a proiectului de lege privind modificarea legii pensiilor militare

$
0
0
Pe înțelesul tuturor, Senatul a operat următoarele modificări:
La articolul 16 nu au fost modificate cele trei condiții pentru obținerea unei pensii militare pentru limită de vărstă:

a) să fie în activitate
b) să fi împlinit vârsta din Anexa la L nr. 223/2015
c) vechimea efectivă de cel puțin 25 de ani din care 15 ani vechime în serviciu

Printr-un nou alineat introdus în articol s-a dat posibilitatea ca, la cerere, militarul/polițistul să poată să mai rămână în activitate  încă 2 ani peste vărsta standard, situație în care primesc 2% la salariul/solda lunar/ă brut/brută. 
In text, senatorii menționează doar salariul lunar brut, Militarii au soldă lunară brută. Pentru acuratețe trebuie operată o modificare în Camera Deputaților, 
La articolul 18, pensia anticipată parțială , s/a ridicat vechimea efectivă de la 20 de ani la 25 de ani, și vechimea în serviciu de la 10 ani la 15 ani.
La aricolul 21 nu se aduc modificări , de reducerea vârstei standard pentru condițiile de muncă putând beneficia militarii în activitate sau în rezervă, dacă la data când au fost trecuți în rezervă, ori au încetat contractul de muncă aveau vechimile cerute în lege.
Se pun însă noi limite:
-reducerea să nu fie mai mare de 10 ani 
-vărsta să nu fie mai mică de 50 ani..
După articolul 59, care reglementează indexarea anuală a pensiei militare se introduce un nou articol 59 prim, prin care se reintroduce actualizarea pensiilor militare ori de câte ori se majorează soldele de grad și de funcție ale militarilor în activitate. Reglementarea este foarte asemănătoare cu cea din articolul 60 din lege, articol aflat  în vigoare până la data de 15 septembrie 2017.
Dacă acest articol se va menține și în Camera Deputaților, soldele de funcție în cuantum compus din bazele de calcul ale tuturor pensiilor militare aflate în plată la data intrării în vigoare a legii se vor majora cu toate creșterile prevăzute în art. 38 al  Legii 153/2017 începând cu 01 01 2018.
Mărimea cuantumului pensiei militare după actualizări va depinde de corelarea care se va face cu articolul 60 introdus în lege prin OUG 59/2017 cu completările aduse de art. 84 din OUG nr. 114/2018.
Pare destul de greu  să-i calculezi solda actuală brută a unui pensionar militar din secolul și mileniul trecut din care să extragi solda lunară netă din cele 6 luni alese, în condițiile în care el nu a plătit nici CIBS și nici CAS.













Actualizarea pensiilor militare ar putea fi votată până la sfârșitul lunii iunie

$
0
0
Proiectul de lege, votat de Senat sub nr. 180/2019, este deja în lucru la Camera Decizională
Comisiile raportoare au termen de depunere a Raportului pe 20 iunie.
Numai că, în Camera Deputaţilor nu mai este un lider precum Serban Nicolae la Senat, care să urgenteze  votarea, deşi aici există câţiva dintre liderii care l-au însoţit pe Dragnea la cele două runde de întrevederi cu preşedinţii asociaţiilor naţionale de rezervişti.
Intr-o intervenție pe un post de televiziune, Ponta a spus astăzi  că include pe agenda negocierilor pentru votarea moțiunii de cenzură și formarea unui nou guvern problema pensiilor militare.


PL-x nr. 265/2019



Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat

Data     Acţiunea
SE
03.06.2019   adoptat de Senat
adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constitutia României







Format PDF - 708 kbForma adoptată de Senat
CD
05.06.2019   prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor






Format PDF - 538 kbAdresa Senatului
   înregistrat la Camera Deputaţilor pentru dezbatere
   trimis pentru raport la:






Comisia pentru muncă şi protecţie socială
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
termen depunere amendamente: 13.06.2019
termen depunere raport: 20.06.2019 
   trimis pentru aviz la:






Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

Informațiile ascunse de autoritățile comuniste despre catastrofa nucleară de la Cernobîl

$
0
0
Autoritațile comuniste din România au cenzurat parțial informațiile publice despre avaria nucleară de la Cernobîl.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în centrala nucleară, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. 
In presa din România prima mențiune despre dezastru a apărut abia pe 30 aprilie. 

Ce informații avea Agerpres și nu erau preluate de radio, televiziune., ziare... puteți citi AICI

Zaveră la Chișinău împotriva noului guvern ruso-UE

$
0
0
Susținătorii PD Plahotniuc au blocat în aceasta noapte instituțiile statului pentru a împiedică preluarea puterii de către guvernul Maia Sandu, gruparea pro-europeana ACUM.
Președintele Dodon, cu acordul ambasadorilor Rusiei, UE si SUA a constituit sâmbăta  o majoritate parlamentară între Alianța ACUM pro-europeană și P. Socialist, pro-rus, majoritate care nu a putut fi constituita în termenul constituțional de 90 de zile de după alegerile din februarie. De altfel, Curtea Constituțională a Moldovei decisese ca termenul a expirat vineri și ca președintele Dodon trebuie sa dizolve parlamentul și sa organizeze noi alegeri. 
Cu sprijin extern, Dodon a forțat limitele Constituției și a pus-o pe Zenaida Greceanu președinta de Parlament şi, prin decret,  a numit-o pe Maia Sandu premier. 
Funcțiile guvernamentale sunt deținute în prezent de guvernul interimar al PD, rămas după alegeri. 
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale hotărârile de sâmbătă ale Parlamentului pe motiv ca au fost date după termenul constituțional de competenta. 
Activiștii oligarhului Plahotniuc, la fel de diabolizat precum Dragnea la noi, păzesc clădirile guvernamentale, asa cum se vede în poze

Directorul SIS, Vasile Botnari,  a fost demis din funcţie cu votul ACUM-PSRM 

0
In negocierile de la Chişinău lipseşte România. KWI, responsabilul cu politica externă este liber, în sânul familiei, la Sibiu, iar Viorica este ocupată cu Congresul PSD. 
Semn prost pentru media din România. În afară de Realitatea TV, post care a dedicat ore întregi evenimentelor de la Chișinău, restul, indiferent de orientare, a tăcut în  cursul zilei de sâmbătă. 
Cine o fi purtătorul robinetului de știri? 

Cititorilor mai  noi le recomand sa citească toate articolele de pe blog de sub eticheta Basarabia







Imagini din Chişinău

BREAKING NEWS! Dodon a fost SUSPENDAT de Curtea Constituțională, iar Filip va sesiza magistrații pentru dizolvarea Parlamentului

Cine mai crede că nu avem și o justiție #rezist....?

$
0
0
Judecătoarea Aida Popa, președinta completului care l-a condamnat pe Dragnea pentru instigare la un prejudiciu de 5000 euro



https://m.facebook.com/photo.php?fbid=10213603547912717&id=1523855548&set=gm.840769972946793&source=57&refid=
13&__tn__=%2B%3D
La aproape două săptămâni de la condamnarea lui Liviu Dragnea, apar, pe surse, informații șocante despre ce ar fi făcut judecătorii la scurt timp după ce au dat verdictul, potrivit Antena 3.
„Sursele sunt unele de la cel mai înalt nivel din justiție. Înțeleg că la ÎCCJ, a doua zi după condamnarea lui Liviu Dragnea, s-a sărbătorit condamnarea unui om. Marți, s-au comandat mai multe pahare pentru șampanie, au mers mai mulți judecători într-un birou și un moment mai special, pe care mi l-au descris mai mulți oameni: un vicepreședinte al ÎCCJ, domnul Ionuț Matei, înțeleg că practic a pupat-o pe frunte pe președinta completului care l-a judecat pe Liviu Dragnea, doamna Aida Popa”, a spus Berta Popescu, la „Exces de putere

Pensiile militare, printre prioritățile politice pe care le propune "rezervistul" Ponta

$
0
0

Ponta a simţit că trecerea pragului electoral de către PRO România a fost obţinută cu votul unei importante părţi a rezerviştilor militari şi încearcă să-i menţină captivi pe rezervişti şi pentru parlamentare. Pe turnantă, social democraţii vor tranşa disputa pe pensiile militare în următoarele două săptămâni:

"Pachetul de priorități politice pe care le susținem și care reprezintă condițiile obligatorii pentru a avea un parteneriat în perioada următoare:
1. Abrogarea OUG 114 cu păstrarea prevederilor pe care mediul de afaceri și autoritățile locale le consideră pozitive.
2. Aplicarea integrală a legii 223/2015 - pensiile militare nu sunt pensii speciale

UNPR este PRO.RO în problema pensiilor militare

$
0
0
UNPR salută decizia fostului prim-ministru Victor Ponta de a stabili între prioritățile sale și ale partidului său aplicarea integrală a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat.
UNPR își afirmă întreaga susținere pentru Victor Ponta în acest demers, pe care îl considerăm unul corect, reparator și necesar în contextul în care această lege, benefică pentru militari, a suferit numeroase modificări începând cu anul 2016.
Președintele UNPR Gabriel Oprea a inițiat și a susținut adoptarea Legii 223/2015 în Parlamentul României, în perioada în care a asigurat interimatul funcției de prim-ministru. Gabriel Oprea a fost și este un susținător al intereselor legitime ale militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor și ale tuturor funcționarilor care lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pentru români și pentru România.
După plecarea Guvernului Ponta, Legea 223/2015 a suferit numeroase modificări, care au afectat drepturile rezerviștilor, deoarece politicieni ajunși în anumite funcții, care, din necunoaștere și din rea-voință, au introdus pensiile militare în categoria „speciale și nemeritate”.
Pensiile militare nu sunt speciale și nici privilegii, ci reprezintă recunoașterea pe care societatea o datorează celor care îmbracă haina militară și își slujesc țara sub jurământ.
România are obligația să-și trateze militarii cu onoare și recunoștință, așa cum o fac toate statele membre NATO.
UNPR va lupta pentru ca militarii, polițiștii, pompierii, jandarmii, cei care își dedică viața și cariera domeniului securității naționale, să primească înapoi drepturile tăiate și va susține toate demersurile care vor conduce la aplicarea Legii 223, așa cum a fost adoptată în anul 2015,, potrivit unui comunicat remis STIRIPESURSE.RO.

Vocea Basarabiei reia observațiile lui Cosmin Gușă despre situația din R. Moldova

$
0
0
Consultantul politic de la București, Cozmin Gușă, apreciază poziţia lui Klaus Iohannis în situaţia creată la Chişinău în ultimele zile. ”Klaus Iohannis a făcut cea mai curajoasă declarație din mandatul de președinte. Pare banală, dar faptul că în pofida declarațiilor unor ambasadori și a PPE, de unde Iohannis își trage seva de relaționare în UE, nu a recunoscut guvernul Maiei Sandu. Foarte important.  Asta l-a făcut pe Iohannis să se poziționeze și să poziționeze România: ”Vrem să fim întrebați, pentru că ce se întâmplă acolo noi nu luăm pe gratis”. Declarația de azi a lui Iohannis pune România la masă pentru că se contrapune acestor declarații oficiale ale UE și ale Federației Ruse prin Kozak, care azi mulțumea UE și SUA pentru această poziționare, adică umilea politica externă a UE, dar și a SUA, mulțumindu-le. Pentru că influența reală a Rusiei în interiorul Moldovei e una mare, istorică, culturală și această harababură de la Chișinău folosește în primul rând Federației Ruse”, a observat Gușă.
Consultantul a observat în același timp declarațiile de susținere lansate de Traian Băsescu și Dacian Cioloș. Dacă în cazul lui Băsescu, Gușă a declarat că înțelege ”schepsisul”, în cazul lui Cioloș, consultantul crede că este vorba despre lipsă de cunoaștere a situației. 
Gușă a subliniat însă și incapcitatea României de a acționa în ultimele trei luni. ”În ultimele 90 de zile acolo a fost criză și România nu s-a implicat deloc, treaba asta nu e scuzabilă. Moldova urlă prin diverse voci să i se ofere o soluție de către România. Nu a venit și alții mai deștepți au chemat-o pe Maia Sandu și i-au spus: așa faceți”, a spus Gușă.
În mod evident, Dodonul din descrierea Maiei Sandu e tot ăla din 2017, Maia Sandu s-a schimbat și din nefericire, dacă s-ar fi schimbat în urma unor negocieri cu românii, puteam să aplaudăm să spunem că urmeză o rețetă românească de politică regională. Am însă toate datele că Maia Sandu nu s-a consultat nici cu Iohannis, nici cu PNL, cu nimeni. Ceea ce este foarte important. Închipuiți-vă harta Europei, cum arată Moldova, câtă graniță are cu România și cu Ucraina și cât de vital ar fi pentru Putin să controleze Moldova în întregime”, a spus consultantul duminică seara la Realitatea TV.
Maia Sandu a căzut într-o mare capcană, credibilitatea ei va avea mult de suferit. Electoratul ei e unul care stă la distanță de kilometri de Igor Dodon și nu acceptă așa ceva. Cei care au grăbit-o în noaptea de vineri spre sâmbătă să ia aceste decizii nu au făcut bine. Ea avea poziția mult mai comodă de a realiza o alianță cu partidul lui Plahotniuc”, a observat Gușă.

44 de dosare, pe rolul CCR privind OUG nr. 59/2017

$
0
0




Au fost returnate 44 dosare în urma căutării.
Nr. DosarDată dosarObiectStadiuNr. ActDată ActSoluție ActTitlu ActTip ActNumar M. Of.Dată PublicareNr. Dosar InstanțăPărţiVersiune tipData termen
1638D/201904.06.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.3Dosar in curs de repartizareNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.791/83/2018Sipos DanConstituția, republicată 2003Nu exista
1606D/201903.06.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2, pct.3Dosar nou creatNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.505/107/2018Mărginean Constantin VirgilConstituția, republicată 2003Nu exista
1538D/201928.05.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există780/3/2019Jianu IonelConstituția, republicată 2003Nu exista
1523D/201927.05.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.1Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există3.373/121/2018Biro EduardConstituția, republicată 2003Nu exista
1499D/201924.05.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.665/83/2018Burnar NicolaeConstituția, republicată 2003Nu exista
1492D/201924.05.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există120/108/2019Hanciuţa MonicaConstituția, republicată 2003Nu exista
1172D/201902.05.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2, O.U.G. nr.114/2018 art.84 pct.1Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există198/86/2019Pascari Emanuel CătălinConstituția, republicată 2003Nu exista
1090D/201924.04.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.039/40/2018Brînzilă ValericăConstituția, republicată 2003Nu exista
1058D/201923.04.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există35.515/3/2018Mitroi Ionuț DănuțConstituția, republicată 2003Nu exista
1038D/201919.04.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există512/91/2018Stoica SăndelConstituția, republicată 2003Nu exista
905D/201912.04.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2, pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există26/83/2019Gliga GheorgheConstituția, republicată 2003Nu exista
903D/201912.04.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există408/102/2018*Mureșan MariusConstituția, republicată 2003Nu exista
768D/201902.04.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.455/100/2018Nistor Gheorghe Daniel GhițăConstituția, republicată 2003Nu exista
665D/201925.03.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există37/108/2019Indrie Dacian FlaviusConstituția, republicată 2003Nu exista
552D/201914.03.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.003/100/2018Crăciun VasileConstituția, republicată 2003Nu exista
123
X
548D/201914.03.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2, pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.188/83/2018Țuțueanu Marinel FănelConstituția, republicată 2003Nu exista
386D/201920.02.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2, pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.189/83/2018Bute IuliuConstituția, republicată 2003Nu exista
383D/201920.02.2019LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.1, LEGEA nr.223/2015 art.29 alin.1, LEGEA nr.223/2015 art.30, LEGEA nr.223/2015 art.59, O.U.G. nr.57/2015 art.40 pct.4, pct.5, pct.6, O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.953/62/2018Popoiu NeculaiConstituția, republicată 2003Nu exista
368D/201918.02.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.1, pct.2, pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există3.392/109/2018Teodorescu MarinelConstituția, republicată 2003Nu exista
347D/201915.02.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.002/100/2018Costin Vasile MariusConstituția, republicată 2003Nu exista
345D/201915.02.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.245/100/2018Demeter Daniel MarianConstituția, republicată 2003Nu exista
305D/201908.02.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.918/115/2018Buțiu MarinConstituția, republicată 2003Nu exista
270D/201904.02.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există3.165/86/2018Simerea Constantin SimionConstituția, republicată 2003Nu exista
122D/201916.01.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.124/118/2018*Rață Florin DanielConstituția, republicată 2003Nu exista
87D/201910.01.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există4.013/30/2018Tirziu AlexandruConstituția, republicată 2003Nu exista
12D/201903.01.2019O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există4.395/63/2018Roșoga CristianConstituția, republicată 2003Nu exista
2371D/201828.12.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există588/46/2018Salomiu Tiberiu NiculaeConstituția, republicată 2003Nu exista
2026D/201829.11.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VII pct.2, pct.3Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există313/104/2018*Păunescu CristianConstituția, republicată 2003Nu exista
1978D/201826.11.2018O.U.G. nr.59/2017 art.VIIDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.021/62/2018Handorean IlieConstituția, republicată 2003Nu exista
1842D/201820.11.2018O.U.G. nr.59/2017Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există1.143/115/2018Deliman MariusConstituția, republicată 2003Nu exista
123

Actualizarea pensiilor militare a primit aviz negativ într-o comisie a CD după intervenţia a 2 consilieri MApN

$
0
0
Stie cineva dacă nefericiţii consilieri MApN sunt militari?


Viewing all 3590 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>