Quantcast
Channel: huhurez.com
Viewing all 3575 articles
Browse latest View live

Răspunsul lui Grindeanu la intrebările insistente despre înghețarea pensiilor speciale.

$
0
0
Pe 23 mai, după Adunarea președinților de Consilii Județene, Grindeanu și Dragnea au răspuns și unor întrebări mai incomode adresate de jurnaliști, unii, poate, interesați de pensiile de serviciu.

Reporter: Domnule premier, legea salarizării a primit deja votul în plenul Senatului, însă, față de cum a fost trimis el către Parlament, a fost scos acel articol prin care erau înghețate pensiile speciale. Aveți de gând ca înghețarea pensiilor speciale să fie inclusă în programul de convergență pe care Guvernul îl are?

Sorin Grindeanu: Noi am dat avizul, așa cum dumneavoastră știți foarte bine, în Guvern, cu observații; observații care au venit din partea mai multor ministere, printre care și Ministerul Muncii. Tot ceea ce s-a întâmplat în Senat, fără a intra în detalii, are susținerea Guvernului; fie că vorbim de pensii sau de anumite reglaje, care fie au fost făcute în Senat sau vor fi făcute în Camera Deputaților. Ceea ce este important este că i-am rugat, atât pe ministrul Finanțelor, cât și pe ministrul Muncii, doamna Olguța Vasilescu, să fie prezentă, cu echipele din cele două ministere, să fie prezenți în dezbaterile din comisii, în ceea ce se discută în plen, astfel încât Guvernul să-și spună punctul de vedere. Și au fost prezenți în dezbaterile din comisii; și vor fi, și-n continuare, la Camera Deputaților. Asta le-am cerut în Guvern. Mulțumim!

Reporter: Întrebarea mea era dacă ...


Săptămâna școlară altfel...

$
0
0
Invazie de școlari la „Delfinariu Constanța” în Săptămâna școlară altfel, 22-27 mai 2017.

Legea Salarizării Unitare a intrat în dezbaterea Comisiei de muncă a CD

$
0
0
CAMERA DEPUTATILOR

Comisia pentru muncă şi protecţie socială
consultaţi:Ordinea de zi
sala: 23, et.PM, corp B4
Nr.
Crt.
Nr.înreg.
la CD
Denumirea iniţiativei legislative
sau a problemei înscrise pe ordinea de zi
şi menţionarea raportorilor
Competenţa CD potrivit
art.75 din Constituţie
Data
sesizării
comisiei
Scopul
sesizării
Termen de soluţionareObservaţii
1.PLx 209/2017Proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publiceCameră decizională23.05.2017Raport6.06.2017Invitaţi: MMJS, MFP, MDRAPFE, iniţiatori de amendamente, precum şi alţi invitaţi, potrivit Regulamentului şi solicitărilor primite (luni - dezbateri pe textul legii; marti - dezbateri pe textul anexelor

„Gabriel Oprea și Marian Hăpău au fost acuzați că foloseau DGIA pentru a proteja informativ UNPR și pentru a recruta noi membri ai propriei rețele de influență.”

$
0
0
Colonelul Dumitru Bucur, pion important în DGIA al fostului vicepremier Gabriel Oprea, a ajuns șeful Corpului de control și inspecție al MApN | DEZVĂLUIRE
de Silviu Sergiu 31 mai 2017 - stire actualizata la ora 19:45, 31 mai 2017
Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării și vicepremier pentru siguranță națională, a ieșit din prim-planul politicii, dar oamenii săi de încredere continuă să ocupe poziții importante în statul român. Unii au fost chiar promovați în funcții-cheie de către actualul ministru al Apărării, Gabriel Leș, membru al PSD.
Acesta este cazul colonelului Dumitru Bucur, avansat de ceva vreme, prin concurs, pe funcția de șef al Corpului de control și inspecție al Ministerului Apărării Naționale (MApN), funcție de pe care are mari șanse să fie avansat general. 
În vârstă de 52 de ani, col. Dumitru Bucur a absolvit Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, Școala Militară de Ofiţeri Activi de Transmisiuni din Sibiu și Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, specialitatea Transmisiuni. A absolvit cursuri de perfecționare în limbile germană și rusă.  
Col. Dumitru Bucur este unul dintre oamenii de încredere ai generalului Marian Hăpău, actualul șef al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA). Hăpău este un fidel al lui Gabriel Oprea, rămas până astăzi la conducerea serviciului secret al Armatei, în ciuda scandalurilor de presă în care a fost implicat numele său.
Vreme îndelungată, col. Dumitru Bucur a fost ”ochiul și timpanul” grupării Oprea--Hăpău. În DGIA, a fost omul responsabil cu ascultările. Apoi, a primit atribuții extinse, fiind desemnat să se ocupe cu filajul și investigațiile specifice. În acest scop, în 2014, gen. Marian Hăpău a înființat în cadrul DGIA un oficiu, care a înglobat structurile specializate în aceste domenii de la Direcția de Informații Militare (DIM) și Direcția de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), cele două subdiviziuni din componența DGIA.
Colonelul Bucur a fost, deci, un om important, mai ales în contextul în care Gabriel Oprea și Marian Hăpău au fost acuzați că foloseau DGIA pentru a proteja informativ UNPR și pentru a recruta noi membri ai propriei rețele de influență.
Refugiu și pentru un fost purtător de cuvânt din SRI
Un loc călduț în MApN și-a găsit și Sorin Sava, fostul purtător de cuvânt al SRI pe vremea când instituția era condusă de George Maior. El a fost numit în funcția de consilier al ministrului Apărării, Gabriel Leș. Sorin Sava este omul de încredere al lui Maior, actual ambasador al României la Washington, și un apropiat al lui Gabriel Oprea.
De altfel, este căsătorit cu Otilia Sava, fost secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul în MApN, în timpul mandatului lui Gabriel Oprea, dar și coordonator al Departamentului de Apărare al UNPR. 
Aceste lucruri au fost devoalate public de col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare, despre al cărui caz ”România liberă” a scris pe larg. El a acuzat faptul că personalul Direcției Contrainformații și Securitate militară (DCiSM/DGIA) a fost nevoit să facă verificări de securitate a unor civili în interesul de partid al lui Gabriel Oprea, prin intermediul generalului Marian Hăpău. ”Unele nume de persoane civile care ne treceau prin mână ajungeau ori în Armată, pe funcții călduțe, ori în alte structuri ale statului, pe funcții importante, din partea UNPR”, a spus Paraschiv. El a precizat că ofițerii DGIA au fost folosiți și pentru protecția informativă a ședințelor UNPR sau a unor întruniri în care Gabriel Oprea perfecta diverse afaceri, anchetate în prezent de procurori. 
Cherecheș: „Coldea a participat la înființarea UNPR“
Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș (foto), un fost apropiat al lui Gabriel Oprea, a făcut, în ultima perioadă, o serie de dezvăluiri despre înființarea UNPR, partid din care a făcut parte. „Aceste evenimente despre care vă vorbesc se întâmplau în anul 2010, când s-a înființat UNPR. O spune un om care s-a întâlnit cu Florian Coldea. (...) Florian Coldea și Vasile Dîncu au fost la masă cu Gabriel Oprea în momentul în care s-a înființat UNPR. În sufrageria de la MApN s-a discutat despre înființarea UNPR de față cu Coldea. Pe domnul Dîncu îl știam de ceva vreme. Nu cred că mâncarea era atât de bună la MApN încât Florian Coldea să vină acolo. Cei de la întâlnire erau interesați de puterea pe care Florian Coldea o avea în justiție, nu în politică. Și faptul că avea o putere în instituțiile de informații. A fost o perioadă în care UNPR dorea să rupă o felie cât mai mare din PSD. UNPR este o creație a statului paralel, asta e evident! (...) Acest angrenaj l-a vrut pe Victor Ponta președinte în detrimentul lui Mircea Geoană. Relația dintre Oprea și Ponta era prea consolidată ca să își facă rău reciproc”, a declarat Cherecheș, săptămâna trecută, într-o emisiune a TVR 1.
Pe de altă parte, primarul din Baia Mare a povestit că Gabriel Oprea i-a propus devină ofițer DIA (Direcția Generală de Informații a Apărării - n.red), dar l-a refuzat pentru că nu a făcut armata. „Ăsta este un lucru care m-a amuzat copios. Fiind prezent în cabinetul ministrului de Interne la acea vreme, domnul Gabriel Oprea, să mi se spună că e bine să ai așa un fel de protecție și să fii într-o structură, care să îți acorde cel puțin anumite semne de exclamare în momentul în care ai devenit vulnerabil sau ai putea avea anumite probleme și o apartenență la o astfel de structură ar ajuta. Și că ar fi bine să dau și eu un CV ca să mi se facă un astfel de dosar și să devin locotenent-colonel. Eu m-am amuzat, m-am și speriat pentru că știam că nu am făcut armata”, a povestit Cherecheș.
El a adăugat că ”mulți dintre cei care s-au înscris în UNPR au fost avansați, probabil unii au devenit și ofițeri acoperiți”.
Peste 700 de avansări ilegale în mandatul lui Gabriel Oprea
În perioada 23 decembrie 2009-7 mai 2012, în care mi-nistru al Apărării a fost Gabriel Oprea, peste 700 de persoane au fost avansate ilegal în grad. Lista avansărilor a fost făcută publică în 2012 de către succesorul lui Oprea la Ministerul Apărării, generalul Corneliu Dobriţoiu. În 2012, Dobrițoiu a înființat o comisie pentru verificarea modului de acordare a gradelor şi înaintarea în grad a ofiţerilor în rezervă din cadrul MApN. Printre beneficiari s-au numărat în special politicieni, dar şi oameni de afaceri, sportivi sau chiar jurnalişti. Printre beneficiari: Mihai Răzvan Ungureanu, Mugur Isărescu, Gheorghe Hagi, Laura Codruța Kövesi și Robert Turcescu. După ce scandalul a izbucnit în presă, Kövesi și Turcescu au cerut revocarea ordinelor de avansare. Controlul ordonat de Dobrițoiu a stabilit că s-a încălcat legea, dispunându-se revocarea ordinelor de avansare sau acordare a gradelor în rezervă pentru cazurile din anii 2011 şi 2012.

Simulare calcul pensie militară pentru anul 2022

$
0
0
Să încercăm să stabilim, pe baza variantei aprobate de Senat a LSU, ce pensie actualizată va avea în anul 2022 un colonel fără indemnizaţie de comandă și fără sporurile pe care le au în prezent militarii.
Baza de calcul
-solda de funcție la maxim = 6844 lei
-solda de grad                     =   360 lei (până în 2022 va fi actualizată functie de salariul minim                                                                                garantat)
-gradații....7 x 3%=21% x 6844= 1437,24 lei
Total baza de calcul  6844 + 360 + 1437,24 =8641,24 lei
Presupunând că ofițerul are un procent de pensie  de 102%, în care intră,  peste plafonul de 85%, și 20% pentru OMM, rezultă un cuantum de pensie de 8641,24 x 1,02= 8814 lei
De precizat că potrivit actualei formulări a art 37 din LSU, creșterile soldelor de funcție rezultate din includerile în ele a soldei de merit, a sporului de 20% din solda lunară din 2009 și majorarea de 25% din  2018 se  subsumează în solda de funcție prevăzută pentru 2022. 
(in curs de redactare)

Art. 37 din LSU, aplicarea legii; efectele sale asupra pensiei militare de stat

$
0
0
Efectele aplicării Legii salarizării unitare se răsfrâng în cuantumul pensiilor militare prin articolul 60 din  Legea 223/2015, modificată prin OUG nr. 57/2015.

De la 01 07 2017 soldele de funcție ale activilor vor avea următoarele componente:
-a)197,33  x   c.erarhizare din Legea138/1999 , actualizați pentru anul 2009  +
-b)solda de merit cuvenită în anul 2009, inclusă total, din luna aprilie 2017, prin legea de adoptare a OUG nr. 9/2017 
-c)20% (sau diferența pentru cei care au deja inclus sporul de fidelitate) din solda lunară, nu solda de funcție,  potrivit legislației din 31 12 2009, conform art. 37 lit.b) din LSU

-De la 01 04 2017 au încetat efectele restrictive ale creșterii soldelor militarilor și, ca atare, ar trebui să înceteze și acțiunea dispoziției din OUG nr.20/2016 care excludea creșterea soldei de funcție cu solda de merit de la actualizarea pensiilor militare.
-Estimez că, potrivit reglementărilor în vigoare, autoritațile nu ar mai avea baza legală pentru amânarea actualizării pensiilor militare recalculate, potrivit L 223/2015, cu creșterile soldelor de funcție potrivit Legii de adoptare a OUG nr. 9/2017 și, dacă va fi adoptat în forma de la Senat, cu creșterea de 20%,  potrivit art 37 lit. b) din LSU.

-De la 01 01 2018, valoarea soldei de funcție existentă la 31 12 2017, adică  solda de funcție explicitată mai sus, crește cu 25%, potrivit art. 37  alin.(3) lit. c) din LSU.

-La 01 01 2019 se face diferența între solda de funcție pentru anul 2022 din LSU și solda de funcție consolidată din anul 2018.
Diferența se imparte la 4.
-1/4 din diferență se aplică soldei de funcție la 01 01 2019
-1/4 din diferență se aplică soldei de funcție la 01 01 2020
-1/4 din diferență se aplică soldei de funcție la 01 01 2021
-1/4 din diferență se aplică soldei de funcție la 01 01 2022
Aceste creșteri vor fi introduse  prin legile anuale de adoptare a bugetului de stat, în limitele sustenabilității bugetare.

-Soldele de funcție aprobate pentru anul 2022 reprezintă un adevărat plafon peste care nu se poate trece în majorările soldelor de funcție până în anul 2022, potrivit art. 37 alin. (5)
-Actualizarile de pensii militare ar trebui să respecte același grafic al majorărilor soldelor de funcție.





Talpes dezvăluie că spionii români în SUA tradaseră deja când el a predat dosarele lor la FBI

$
0
0
Intreaga discuţie realizată de Octavian Hoandră cu Ioan Talpes, director SIE în perioada 1992-1977, în emisiunea Realitatea Românească de la RealitateaTv, o puteţi urmări AICI.
Din păcate, Hoandră a fragmentat inabil discursul cu glumiţe slabe, deturnându-l pe general  exact în momente când dorea să completeze dezvăluirile.

Realitatea net a prezentat următoarea sinteză a discuţiei:
Lipseşte referirea la relaţia Pacepa-Geoana (n.m)

Ioan Talpeş, fostul director al SIE, a fost invitatul lui Octavian Hoandră la emisiunea Realitatea Românească, de la Realitatea TV, unde a vorbit despre arhiva SIPA, despre fostul general de securitate Pacepa şi episodul trădării acestuia, dar şi despre secretele care au ajuns din România în SUA. 
Ioan Talpeş a vorbit despre demisia sa din funcţia de ambasador în Bulgaria, dar şi care este miza jocurilor la nivel înalt.
“Eu mi-am dat demisia din funcţia de ambasador pentru că vroiam să fac ceva şi mi-am dat seama că ce se întâmpla la Bucureşti ducea la dezastru. Eram în 1996, aveam o mare şansă de a intra în NATO. Am fost implicat, spun pentru prima dată, în toate negocierile respective, am fost delegat de Ion Iliescu pentru a realiza aceste lucruri, totul s-a făcut pe filiera serviciilor. Eu vă garantez că Iliescu a sprijinit această politică şi era convins că e o importantă şansă.
În România se continuă ce s-a pornit încă din 1989…lichidarea serviciilor. Vă amintiţi, atunci dosarele erau arse, se căuta să fie lichidate aceste centre ale susţinătorilor lui Ceauşescu. E o confruntare între găşti. Aici a fost una dintre cele mai penibile forme de organizare, din nevoia unora de a controla ei totul. Eu vă pot spune că doar poliţia din Los Angeles are mai multe ore de ascultare….vă spun eu că îi şantajează pe bandiţi şi asta în sensul intereselor cetăţeanului.
Aici e diferenţa….de ce nu vrem să înţelegem că trebuie reorganizată această lume. Au fost promovaţi cei dependenţi de decidenţii politici şi s-a ajuns la forma cea mai penibilă, în care s-au confruntat oamenii din servicii între ei. Totul se trage de la faptul că toate serviciile, polonez, etc, au fost sub controlul sovietic şi s-au comportat cum a vrut Rusia. Noi n-am fost în acest sistem şi am fost trataţi ca atare”, a explicat, la Realitatea Românească cu Octavian Hoandră, fostul director al SIE. 
În ce fel a trădat Pacepa?
Fostul director al SIE a vorbit şi despre trădarea lui Pacepa şi a explicat de ce nu poate fi considerat ca făcând parte din aceeaşi categorie. 
Talpeş a spus: “Chestiunea a fost generată de exprimarea domnului Guşă, “Domne, dacă continuăm tot aşa, o să ajungem la alţi trădători, ca Pacepa şi Talpeş”. Simt nevoia să mă explic: nu există an în care eu să nu fi făcut parte din obiectivele de atac ale lui Pacepa.
Ce s-a spus despre mine, că aş fi dat dosare şi oameni în SUA, ca Pacepa…e o diferenţă uriaşă. El nu a trădat România, pentru că a fost ofiţer sovietic de informaţii, a fost infiltrat în România, deci eu cred că n-a trădat. Când a rămas acolo, a primit ordin de la Moscova să rămână şi a primit ordin, pentru că Ceaşescu ajunsese într-o relaţionare fantastică în SUA. El a fost atunci pionul împins pe tabla de şah şi pus să acţioneze pentru discreditarea lui Ceauşescu.
Germanii au înţeles primii că Pacepa e omul ruşilor. El s-a predat germanilor, nemţii l-au ţinut 3 zile şi i-au dat drumul, spunându-i că poate pleca în SUA. N-a mai apărut până în 1987….de ce? Pentru că şi SUA şi-a dat seama că era ceva dubios. Atunci, pe fondul detentei dintre Moscova şi Washington, a reapărut PAcepa.
El a lucrat contra României, am dovezi…dacă vă amintiţi scandalul Mitterand Ceauşescu, cu domnii Goma şi Tănase, oameni împinşi într-un joc în care au devenit victime….Pot să vă spun că a venit în Franţa, a lucrat cu serviciile franceze şi a oferit toate informaţiile despre România pentru a se refuza vizita lui Mitterand în România şi scandalul care a început….”. 
Întrebat dacă a predat arhiva SIE americanilor, Talpeş a explicat: “Eu nu puteam face aşa ceva, nu luam arhiva să plec în America. Noi nu eram în nicio echipă, eram obiectivul care trebuia distrus şi toţi vroiau să ia compensaţii de la ţara noastră.
În SUA am discutat şi şeful FBI mi-a spus că degeaba ne plângem că nu se discută cu noi, pentru că noi n-am încheiat războiul cu SUA. Şi că din celelalte ţări s-au primit informaţii despre cei care au lucrat în SUA.
(…) Le-am spus că aşa ceva se poate face şi din România. Mi-au spus că dacă le dăm oamenii respectivi, intrăm în relaţii de colaborare, de prietenie.
Pentru prima dată vreau să spun că sistemul tratatului de la Varşovia îşi avea dosarele într-un turn la Praga. Ajunsesem să fiu informat că aceste dosare sunt deja furnizate Vestului, pentru că altfel nu s-ar fi ajuns la colaborarea care a avut loc.
(…) Am mers cu dosarele la Washington, cele ale oamenilor care nu se prezentaseră la ordin”, şi-a amintit Talpeş. 
Fostul director al SIE şi-a amintit, la Realitatea TV, şi un telefon primit de la fostul general Pacepa, atunci când se afla la Washington. 
“Am primit un telefon. Eram la Washington într-un hotel. Mi-a spus că este Pacepa şi că e momentul să ne întâlnim. Am stabilit să ne vedem cu un reprezentant al FBI…nu a fost de acord….El n-a vrut să intre într-o colaborare cu mine, el vroia doar să i se recunoască drepturile în România. “I-am spus că i se vor recunoaşte dacă renunţă la drepturile din Rusia”, s-a enervat şi n-am mai vorbit”, a mai spus Talpeş. 

Prealuare realitatea.net

Dacă Bombonica nu contesta abuzul la CCR, Tudorel nu propunea un prag valoric

$
0
0
Liviu Dragnea a rămas fără casa din Alexandria. în urma divorţului  cu Bombonica Dragnea. FOTO Colaj Adevărul



Comunicat de presă privind Decizia CCR din data de 6 iunie 2017 referitoare la abuzul în serviciu

Prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi a constatat că “acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii”.
În esenţă, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că “neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie”.
În cauza ce a format obiectul Dosarului nr.1328D/2017, Curtea s-a pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei.
Potrivit comunicatului de presă al Curţii Constituţionale din data de 6 iunie 2017, respingând ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reţinut că, “dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.”
Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia Romaniei, “deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”
Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric.

Grindeanu știe de ce nu se măresc salariile și soldele în 2017

Raportul Comisiei de munca pe LSU a fost depus la CD. Art. 37, reformulat

$
0
0
Il puteţi citi şi aici!


A dispărut sporul de fidelitate!
Doar tranşa a doua a soldei de merit va fi inclusă în solda de funcţie potrivit Legii de adoptare a OUG nr. 9/2017
Raportul a trecut deja la votul pe articole din Camera Deputaților. Mici ajustări. Mai urmează votul final.
Legea salarizării unitare a trecut și de votul final cu doar 28 de voturi împotrivă.
Art. 37 a fost astfel reformulat:





Art. 37 din proiectul LSU a devenit art. 38 în legea adoptată. Noul calendar al creșterilor salariale

$
0
0
Intreaga lege adoptată de Parlament poate fi citită AICI
Aplicarea legii 
Art. 38.
 (1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:
a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul 22 brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
b) prin excepţie de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol;
c) prin excepţie de la prevederile lit. a), indemnizaţiile lunare ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
d) până la data de 31 decembrie 2017 se acordă drepturile de hrană şi tichetele de masă de care beneficiază, la data intrării în vigoare a prezentei legi, unele categorii de personal bugetar, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: 
a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
b) prin excepţie de la lit. a), începand cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile de medici şi de asistenţi medicali din unităţile sanitare publice, prevăzute în anexa nr. II cap. I se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022;
c) prin excepţie de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut în anexa nr. II, cuantumul sporurilor, majorărilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, premiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare se determină, în condiţiile reglementate de prezenta lege, utilizând salariul de bază stabilit potrivit prezentului articol, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25; d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, de care beneficiază personalul care ocupă funcţii didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018;
e) prin excepţie de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; f) indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată; g) pentru personalul încadrat în unităţi sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la lit. a) – c) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă.
(4) În perioada 2019 – 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).
(5) Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorari salariale decât cele prevăzute de prezentul articol.
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.
(7) Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se rotunjesc din leu în leu în favoarea salariatului.

Formulele de calcul al soldei de funcție în perioada 2017-2022

$
0
0
Solda de colonel la maxim
cif=coeficient de ierarhizare al soldei de funcție potrivit L 138/1999
vrs= valoarea de referință sectorială valabilă în perioada 2009-2017
sf= solda de funcție
sm=solda de merit inclusă în solda de funcție prin OUG 20/2016=20%sf
sf18=solda de funcție din 2018 compusă din solda de funcție din 2017+solda de merit inclusă +25%(sf17+sm)
sf22=solda de funcție din anul 2022 din grila LSU.
Rata anuală de creștere a soldei de funcție pentru colonel, acel sfert anual din art. 38 al LSU, pentru anii 1919-2022, este 1305, 12 lei.
După formulele din tabel, fiecare își poate calcula evoluția anuală a soldei de funcție până la nivelul din anul 2022 aprobat prin LSU.
Pentru cei care încă nu știu care sunt soldele de funcție din anul 2022, aprobate de Parlament, prin LSU, postez paginile 123 și 124 din respectivă lege.
Modul de calcul al soldelor anuale de funcție este prevăzut în art.38.


LSU a abrogat dispozițiile din OUG nr. 57/2015 privind includerea soldei de merit în solda de funcție

$
0
0
Au fost abrogate și dispozițiile din OUG nr.20/2016 prin care s-a inclus solda de merit în solda de funcție.
 Legea salarizării unitare
Art. 44. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
.......
20. cap. I, cuprinzând art. 1 – 12 ind 1 , art. 13 şi 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare;

23. art. I, I 1 , I 2 şi III dinOrdonanţa de urgenţă a Guvernuluinr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare;

Notă.
Solda de merit a fost introdusă în solda de funcție prin OUG nr.20/2016 , art. I nr.1 alin.(5)-(6). Prin alin (8) a fost acordată indemnizatia pentru titlul de doctor.  Ambele drepturi au fost  exceptatăe de la actualizarea pensiilor prin alin (9) ale aceluiași articol.
In textul OUG nr.57/2015 prevederile au fost introduse în Capitolul I, art. 3 ind 1.

UPDATE
Includerea soldei de merit în solda de funcție este salvată tocmai de prevederea din art.38 al LSU care menține în plată nivelul soldei de funcție din iunie 2017, nivel care cuprinde deja și tranșa a 2-a a soldei de merit, acordată de la 01 04 2017 prin Legea de adoptare a OUG nr. 9/2017.
In schimb, putem constata că de la 01 07 2017 nu va mai opera excluderea actualizării pensiilor militare cu solda de merit  inclusă în solda de funcție.

Art. 38.
 (1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:

a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul 22 brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

Inainte de LSU, se majorează cu 15% salariile de bază/soldele de funcţie ale cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, personalul civil din MApN

$
0
0

COMUNICAT DE PRESĂ

În categoria Comunicat de presă12 iunie 2017

primit de la președintele Comisiei pentru munca si protectie sociala, domnul deputat Adrian Solomon (Grup PSD) 
Luni, 12 iunie, a avut loc şedinţa comună a comisiilor pentru muncă şi buget ale Camerei Deputaţilor în cadrul căreia a fost dezbătut proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.
În urma dezbaterilor au fost adoptate o serie de amendamente:
Majorarea cu 30% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2017:
  • majorarea cu 30% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din bibliotecile naţionale sau de importanţă naţională, stabilit potrivit legii, precum şi din cadrul Bibliotecii Academiei Române;
  • majorarea cu 30% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din muzeele de importanţă naţională stabilite potrivit legii;
    De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază ale următoarelor categorii de personal:
  • personalul din instituţiile şi autorităţile subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, inclusiv Oficiile de Studii Pedagogice şi Agrochimice cu excepţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti
  • personalul din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi din unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia
  • personalul din unităţile care funcţionează în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului (DJDS, DJTS, CS, casă de cultură a studenţilor)
  • personalul medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice
  • personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2017, din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum şi din direcţiile judeţene de cultură, respectiv a municipiului Bucureşti
  • personalul de specialitate din cadrul secretariatului tehnic din structura C.E.S.
    Majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază/solde de funcţie al următoarelor categorii de personal:
  • Personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare
  • Cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr.250/2016
  • Personalul din cadrul Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989
    De la data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului din cadrul Autorităţii pentru Reformă Feroviară se stabileşte la nivelul aflat în plată pentru personalul din cadrul Ministerului Transporturilor;
    De la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică şi în secţii/ compartimente pentru arşi, sporurile şi alte drepturi salariale specifice activităţii se vor calcula prin raportare la salariul de bază aflat în plată;
    Indemnizaţia de merit acordată în temeiul Legii nr.118/2002 se stabileşte la nivelul a de trei ori salariul minim pe economie;
    Aceste majorări salariale şi a sporurilor pentru categoriile enunţate vin să completeze măsurile care au fost aprobate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2017 şi Legea nr.250/2016.
  • Textul Legii de adoptare a OUG nr.99/2016 prin care se reface dezechilibrul în salarizarea cadrelor militare din MApN

    $
    0
    0
    Pentru a afla cine va beneficia din luna iunie 2017 de majorarea cu 15% a soldei de funcție să vedem care din cadrele MApN nu au beneficiat de creșteri salariale prin OUG nr.20/2016.
    Din lectura Legii de adoptare a OUG nr.2016 rezultă că au beneficiat de creșteri militarii cărora li s-au acordat creșteri ale soldei de funcție cu sume compensatorii reprezentând solda de merit care li se cuvenea în anul 2009  și sume compensatorii pentru doctorate.
    Au primit sume compensatorii, în doua tranșe, august 2016 și aprilie 2017, reprezentând solda de merit, cei care în anul 2009 nu aveau solda de merit și cărora în anul 2010 nu li s-a inclus, printr-un artificiu contabil, suma compensatorie.
    Cum solda de merit se acorda la 15% din efective, putem deduce că  doar 15% din efectivele din 2009 au rămas permanent, începând cu anul 2010,  cu solda de merit ascunsă în solda de funcție. 
    Ordonanța 20/2016  a dorit să restabilească echilibrul în salarizarea cadrelor militare din toate instituțiile militare, acordând, în transele menționate mai sus, acea sumă compensatorie, pentru solda de merit, care nu s-a mai acordat legal din 2010, și restului de cadre militare, adică la peste 80% .

    Aflăm că astăzi s-a aprobat în Plenul Camerei Deputaților un amendament al comisiilor raportoare la Legea de adoptare a OUG nr. 99/2016, prin care se restabilește, pentru cadrele militare din MApN, dezechilibrul existent în salarizarea anterioară OUG nr. 20/2016. 
    Cu alte cuvinte nu era suficient că 85% din cadrele militare au fost discriminate în perioada 2010- aprilie 2017, prin neacordarea sumei compensatorii reprezentând solda de merit.
    Vine Camera Deputaților astăzi și îi recompensează cu o majorare de 15% a soldelor de funcție tot pe cei 15%  din MApN, care din 2010 beneficiaseră de o solda de funcție  majorată cu suma compensatorie, în ciuda celor peste 85%  dintre cadrele  MApN, beneficiari întârziați ai soldei de merit, care nu vor primi din iunie 2017 majorarea de 15% a soldei de funcție.
    Oare nu se vor simți discriminați și cei 15% dintre cadrele militare din MAI și Servicii, si ei beneficiari de sume compesatorii din 2010, că nu au fost  avantajați față de restul de 85% dintre colegii lor, care încă nu au primit tranșa a 2-a  a sumelor compensatorii?
    Pagină din Raportul comun al  Comisiilor de muncă și buget din CD
      


    Fanatismul politic, paralel cu raţiunea şi competenţa

    $
    0
    0
    Până a fi nominalizat de Dragnea pentru a candida la funcţia de premier, nu am auzit de domnul Sorin Grindeanu, deşi acesta deţinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, o performanţă pentru un social-democrat în capitala cosmopolitismului din România.
    Am căutat pe net şi am dat peste un înflăcărat discurs al său, de prin anul 2015, discurs pe care l-am şi postat pe blog.
    Am spus atunci că Grindeanu este un fanatic social-democrat, fanatism de care se vor lovi adversarii PSD.
    După 6 luni de prestaţie molâie pe funcţia de sef al Executivului din România, pot să concluzionez că Grindeanu a fost ghidat să-şi direcţioneze  fanatismul  împotriva  propriului partid. Nici nu l-au interesat adversarii politici ai PSD.
    Nici programul politic de guvernare cu care Dragnea a câştigat alegerile nu l-a prea interesat, celebru rămânând răspunsul dat ziariştilor când a fost întrebat dacă se mai respectă  programul în domeniul salarizării.


     

    E greu să-l convingi pe un fanatic că este incompetent. Orgoliul şi limitele de raţionalitate îi declanşează reacţii agresive.
    Dragnea nu este un bun psiholog. Nu a ştiut că un tip cu un asemenea temperament comportamental merge până la propriul sacrificiu pentru „cauza” din mentalul său. Or, în mentalul său...el este adevăratul purtător al valorilor social-democrate în PSD.
    Un asemenea temperament poate fi convins cu zăharelul nu prin înfruntare.
    Un om rațional, nu aștepta ca partidul să-i retragă  public sprijinul și nici nu se încăpățâna să rămână în funcție după ce s-a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură de către coaliția care-l susținea în Parlament. Intervenea spiritul de autoconservare în privința propriei cariere politice și grija pentru imaginea partidului  din care face parte.
    Fanaticul merge până în pânzele albe, chit că se autodetonează. Dacă tot moare, vrea să moară cu adversarul în brațe.


    După incendiul de la Londra va mai continua termoizolarea blocurilor din România cu placi inflamabile?

    $
    0
    0
    Nici cauza incendiului nu e clara: unii locatari spun totusi ca focul a pornit de la un frigider care a facut scurt circuit. Flacarile s-au extins rapid, iar placile din materiale inflamabile care placau fatada cladirii s-au aprins fulgerator. Imobilul a fost inghitit de foc.(stirile PRO TV)



     Nu ard zidurile blocului ci plăcile din material inflamabil cu care recent a fost termoizolat blocul de 27 etaje. Așa s-a extins incendiul rapid pe fațadele intregii clădiri.


    UPDATE
    Zeci de manifestanţi furioşi din cauza incendiului declanşat la Grenfell Tower din Londra, incident care s-a soldat cu cel puţin 30 de morţi, au intrat vineri după-amiază în sediul primăriei din Kensington şi Chelsea, cartierul în care se află imobilul de locuinţe sociale, relatează AFP. 

    'Cerem dreptate', 'Să vă fie ruşine' ,'Ucigaşilor', au strigat manifestanţii, unii dintre ei purtând pancarte cu mesajul 'Dreptate pentru Grenfell'. 

    Mulţimea a intrat în holul primăriei din Kensington şi Chelsea şi a fost oprită în liftul cu acces la primul etaj după intervenţia unor gărzi private.
    Învelişul instalat anul trecut pe faţada clădirii ar fi favorizat extinderea focului. Potrivit The Times, utilizarea acestui tip de anvelopare este ilegală în SUA pentru clădirile de peste 12 metri înălţime.

    In PNL sunt mult mai mulți trubaduri decât bușoi.

    $
    0
    0
    După victoria trubadurului iohannist  în fața bușoiului de crin, ne dam seamă pe care extremă joacă activul liberalilor pedelizați.
    Se pune mai mare preț pe superficialitatea spectaculoasă în detrimentul politicianismului plictisitor.


    Imediat după ce l-a încovoiat pe adversar la votul din Congresul liberal, greierul risipitor a cântat:
    Obiectivul nostru imediat este provocarea alegerilor anticipate.
    Luând de bună cântarea iohanistului, înțelegem mesajul dat pentru parlamentarii liberali la moțiunea de cenzură împotriva a ceea ce a mai rămas din Guvernul Grindeanu.
    Ca să provoci alegeri anticipate, primul pas johanist pe care trebuie să-l faci este  să pui umărul la căderea guvernului în funcție.
    Al  doilea pas este votul împotriva următoarelor două  guverne pe care actuala majoritate parlamentară le va propune spre validare în Parlament.

    De ce nu l-o mai fi înhăţat Uncheşelu pe Grindeanu?

    $
    0
    0
    Recentele înregistrări date publicităţii cu ordinele transmise de sefa DNA, în şedinţele operative cu procurorii din subordine, confirmă acţiunile conjugate  pe care Sistemul le-a declanşat la începutul anului  pentru dărâmarea guvernării rezultate din alegerile parlamentare din decembrie 2016.
    Partea vizibilă a fost megamitingul dirijat de purtatărul de geacă roşie spre Piaţa Victoriei.  
    Partea invizibilă se desfăşura în sediul DNA, unde Kovesi ii transmitea un ordin lui Uncheşelu să decapeze instituţional datele din dosarele în lucru, astfel încât să ajungă la premier în afacerea cu retrocedările de case de la Timişoara, municicipiu în care Grindeanu a fost o perioadă viceprimar. 
     Propaganda lansase scenariul că DNA va începe urmărirea penală împotriva lui Grindeanu şi, apoi, Iohannis îl va suspenda. Sorinel, pus în funcţie de Dragnea, devenise, sărăcuţul, o ţintă cât vacă, vorba  cazonă, pentru sistemul care se simţea ameninţat de rezultatul alegerilor. 
    Comanda Codruţei, cu implicarea lui Grindeanu alături de primarii din Timişoara, era un supliment pe lângă dosarul penal in rem deschis, la ordin, pentru Ordonanţa 13, dosar în care Uncheşelu i-a luat la rost pe miniştrii care au avut tangenţă cu emiterea ordonanţei.
    Multă lume s-a mirat atunci de ce ditai Premierul nu a sesizat el CCR, pentru constatarea abuzului DNA, şi a fost nevoie ca Tăriceanu, preşedintele Senatului, să sesizeze instituţional CCR. Atunci s-a pus totul pe temperamentul mai molcom al bănăţeanului. 
    Acum este clar că Decizia CCR l-a salvat pe premier de un dosar penal şi de suspendarea din funcţie.
    Intrebarea care se pune este cum a scăpat Grindeanu de înhăţarea comandată procurorului Uncheşelu, conform stenogramelor de şedinţă, in dosarul cu casele de la Timişoara... că nu s-a mai auzit nimic de acele acuzaţii?
    Să fi fost întâmplătoare indemnurile celor cu #REZIST de pe un bener din Piata Victorie?
    „Dacă vrei să te salvăm, Grindeanu clipeşte de 2 ori!”
    Nu cumva „înhătarea” lui Grindeanu a însemnat fezandarea sa și apoi asmuțirea împotriva propriului partid? 
    Așa se explică și preluarea de către el și de către Ponta a semnului piețarilor #(hashtag).
     Jean Uncheșelu, pe vremea când era fotbalist... nu procuror. (luju.ro)

    Toţi se vaită de pragul de 85% şi nimeni nu atacă la CCR art. 30 al L 223/2015, modificat prin OUG nr.57/2015

    $
    0
    0
    Acestea sunt excepţiile de neconstituţionalitate pe L 223-2015 , care au fost admise de instanţe şi se află în judecată la CCR
    Au fost returnate 7 dosare în urma căutării.
    Nr. DosarDată dosarObiectStadiuNr. ActDată ActSoluție ActTitlu ActTip ActNumar M. Of.Dată PublicareNr. Dosar InstanțăPărţiVersiune tip
    1510D/201724.04.2017LEGEA nr.223/2015 art.18Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există48/117/2017Florea G. Gheorghe SorinConstituția, republicată 2003
    1201D/201728.03.2017LEGEA nr.223/2015 art.18 alin.1Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.230/113/2016Jurubiță CostelConstituția, republicată 2003
    765D/201703.03.2017LEGEA nr.223/2015 art.18Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.963/101/2016*Fota I. Mirel OctavianConstituția, republicată 2003
    484D/201713.02.2017LEGEA nr.223/2015 art.19, LEGEA nr.223/2015 art.21Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există34.399/3/2016Ungureanu IoanConstituția, republicată 2003
    173D/201718.01.2017O.U.G. nr.1/2011 Anexa nr.3 art.8 alin.2 lit.g, LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.1 lit.h, O.U.G. nr.57/2015 art.40 pct.4Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există3.834/86/2016Bâjbâiac Constantin, Boloca Silviu-Ghiocel, Borș Gheorghe, Burlacu Iulian, Crăciun Petru, Coțovanu Sorinel, Csibi Michi, Danalache Ioan, Lupescu Dumitru, Neamțu Marin, Ordinschi Oltea, Prisăcariu Petrea, Roată Viorel, Rotariu Mihai, Sumănariu GheorgheConstituția, republicată 2003
    61D/201709.01.2017LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.1 lit.eDosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există2.751/120/2016Gabor Tiberiu MihaiConstituția, republicată 2003
    3288D/201614.12.2016LEGEA nr.223/2015 art.18Dosar in faza de raportNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu existăNu există3.125/101/2016Graf F. Antonio LenhardConstituția, republicată 2003

    Viewing all 3575 articles
    Browse latest View live


    <script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>