In ultima vreme în mass media și pe rețelele de socializare au apărut mai multe articole în  care se dă o interpretare arbitrară a art. 57 din Codul Rutier privind circulatia în intersecțiile cu circulația dirijată. 

Pornind de la regula că semnalele polițistului au prioritate față de semnalizarea semaforului si semnificatia indicatoarelor de semnalizare din intersecție,  s-a extins interpretarea că funcționarea semaforului ar anula semnificația indicatoarelor de circulație din acea intersecție.

Nu stiu daca aceasta este interpretarea oficială pe care Politia rutieră o dă art. 57 din Codul rutier, dar este cert că ea este dată pe site-urile scolilor de șoferi. Vezi Scoala Rutieră!

Formularea anterioara a art. 57 era foarte clară și nu lăsa loc la alte interpretări.

Art. 57

• Art.57.

1. La intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor care vin din partea dreaptă, în condiţiile stabilite prin regulament.
2. La intersecţiile cu circulaţie dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificaţia indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicaţiile ori semnalele poliţistului rutier.
3. Pătrunderea unui vehicul într-o intersecţie este interzisă dacă prin aceasta se produce blocarea intersecţiei.
4. În intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie.

---

intrebare 14 Ce obligatie aveti daca întâlniti într-o intersectie indicatorul "Înainte sau la stânga" si semaforul se afla pe culoarea verde?

A	circulati înainte sau la stânga;
B	circulati numai înainte;
C	circulati în orice directie, deoarece semnalul verde va permite acest lucru.

 Indicii maximi permiși la PM 2-5 și PM 10,  depășiți de 4 ori la orele 2,00.

Garda de mediu ce păzește . Vântul bătea ușor de la Nord. Localnicii spun că în atmosferă  se simțea miros de fum înecăcios. 

Felicitări reclamantului apelant care a reușit să convingă instanța să facă sesizarea de dezlegare către ICCJ.

Sesizarea nu a fost încă înregistrată la ICCJ.

Prevăd că după această decizie se va micșora cuantumul indemnizației pentru ziariști și cântăcioși.

Părţi

Şedinţe

In anii 2017, 2018 și 2019, Hunter Biden ar fi fost personajul principal al unor imagini cu 

bărbați și femei în timpul unor acte sexuale, iar înregistrările se pare că ar fi fost făcute

 de spionajul chinez, susțin site-urile care au postat aceste imagini, difuzate ulterior de 

campania republicanilor, pe mai multe rețele sociale. Mai mult, în cazul acestuia, 

s-ar vorbi și despre droguri.

(Imaginile compromițătoare sunt, conform sursei)

A tsunami has hit the city of Seferihisar south-west of Izmir in Turkey and is flooding the city. #turkey#Greece#NewsAlertpic.twitter.com/6AuqWLHgc3

— OSI News (@osiworldnews) October 30, 2020

I wish for safety of everyone in #Turkey and as massive earthquake and tsunami hits the region. #Samos#Izmir
🇵🇰🇹🇷💔pic.twitter.com/DNnln0lYin

— 🖤 (@Binishh__) October 30, 2020

Huge 7.0 magnitude #earthquake strikes #Turkey and felt in #Greece too, lots of damage and destruction! https://t.co/Mi3kUlAqie

— WEATHER/ METEO WORLD (@StormchaserUKEU) October 30, 2020

Earthquake of 6.6 magnitude hits #Izmir#Turkey, felt around the Aegean region, incl. #Samos& #Athens, #Greece, as far as Istanbul.@AACanli reports 6 buildings in Izmir reportedly destroyed.

İzmir çok geçmiş olsun! https://t.co/rRxBQnQotP

— Lucia Yar (@Lucia_Yar) October 30, 2020

 Spuneau unii cititori că nu au văzut o decizie de pensie militară emisă după 15 sept. 2017, dată la care a intrat în vigoare modificarea adusă art. 60 din L 223/2015.

Pe blog era publicată o astfel de decizie, preluată din social media, aparținând   unui caporal în rezervă. Ofițerii și sobofițerii pensionați după 15 09 2017 nu au ieșit la bătaie...fiind neinformați sau prea mulțumiți de cuantumul primit. 

O mică parte a luat cunoștință de aplicarea greșită a art. 11 din Legea nr. 80/1995 și a acționat casele sectoriale în judecată, acțiune în urma căreia mulți le datorează mulțumiri îndrazneților...pentru recenta răzgândire a funcționărimii financiaro-juridice în privința adăugării sporului SOSP la cuantumul net final al pensiei militare. 

Din decizie observăm și de ce  sporul OMM  nu a fost adăugat ci... plafonat de gulerați la cuantumul net rezultat din aplicarea art. 60, modificat prin art. VII al OUG nr. 59/2017.

Sporul a fost calculat si adăugat la cuantumul brut plafonat potrivit art. 30... tocmai pentru a fi inclus în masa impozabilă.

Mai observăm un lucru destul de greu de înțeles. Diferența dintre cuantumul net de la punctul 4. și cuantumul net de la punctele 6-7 este de 2667-1898= 769 lei.

Ca să plătească impozitul de 10% din cuantumul brut de 2741 lei, Casa Sectoriala trebuia să aiba bugetată această sumă.

Se pun întrebările:

-Unde a drenat, lunar , CSP suma de 769 lei dacă la pensionarul caporal ajunge numai suma de 1898 lei, indexată în anii 2019 și 2020? Diferența este și mai mare după ce caporalul a primit si sporul SOSP. 

Dreptul s-a  introdus pentru sgp-iști prin L nr 149/2018, intrată în vigoare la 30 iunie 2018.

Art. 18. -

(1) Soldații și gradații profesioniști au dreptul la pensie militară de stat, potrivit legii.

(2) Soldații și gradații profesioniști, pensionari militari, cărora li s-a conferit Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale beneficiază de un spor de 10%, 15% sau, respectiv, 20% din cuantumul pensiei, similar cadrelor militare, potrivit legislației în vigoare.

-Unde au drenat toate casele sectoriale, MApN, MAI și SRI, sumele bugetare corespunzătoare reținute pentru toți militarii și polițiștii  care s-au pensionat după 15 sept 2017?

-Vor să aplice această inginerie pentru toți pensionarii... după modul cum au modificat Proiectul de lege Pl x 199/2020?

Poate este legal ce au făcut. Poate cineva să explice legalitatea ingineriei?

Cazuri active la o anumită dată - -> indicator dat de didferenta dintre numărul total al infectărilor, pe de-o parte, și numărul vindecaților și decedaților, pe de altă parte.

Cei doi se vor confrunta din nou în turul doi, la fel ca în urmă cu 4 ani.

Balanța a fost serios înclinată de primarul din Bălți, Renato Usatîi, lider al Partidului Nostru, un controversat om de afaceri, neprieten al României, cel care se refugiază la Moscova când are probleme cu organele de cercetare penală. In 2014 și-a făcut debutul în politică cu o declarație care îi va marca toată cariera politică: "Dacă voi ajunge la putere voi face o replică a Zidului chinezesc între România și R. Moldova"

A dus o virulentă campanie impotriva lui Dodon, dar este puțin probabil ca electoratul său pro rus sau adept al statalității Moldovei, să voteze în turul 2 cu un candidat pro european ca Maia Sandu.

Multe voturi a luat și Violeta Ivanov, ruptă din fostul partid comunist. A cochetat și cu Partidul Democrat al lui Plahotniuk, dar a candidat din partea Partidului Șor, partid filo rus inființat de fostul primar moldo-evreu Ilan Șor, din Orhei, fugit din țară după implicarea în dispariția miliardului de dolari dn bancile moldovene.

Ar fi speranțe, dacă emigrația occidental-moldoveană  în turul 2, ca Moldova să fie condusă de un președinte pro european, nu în aceeași măsură și pro român.

Există motive extrinseci de neconstituționalitate privind modificarea Statutului magistraților.

 Ședinţa de plen din 4 noiembrie 2020 

- Dosare în pronunţare –

3. Dosar nr.758A/2020                          - Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea 

                                                                   Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal 

4. Dosar nr.759A/2020                          - Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și                                                                        completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal 

                                                  Grefier şef, Floriana-Dorela Sandu

 https://www.facebook.com/mapn.ro/videos/370840354161183

Deși ICCJ a dat mai multe decizii prin care  validează cuantumul compus al soldei/salariului de funcție potrivit reglementarilor din anul 2010 și anii următori, până la L 153/2017, respectiv OUG nr.1/2010, Legea nr. 285/2010 și ordonanțele anuale privind salarizarea bugetarilor din perioada 2011-2016, soluție adoptată și de multe Curți de Apel, iată că mai există instanțe care dau decizii potrivit cărora o Hotărăre de Guvern, precum HG nr. 1/2017, ar anula caracterul compus al soldei /salariului de funcție reglementat prin lege.

HG nr. 1/2017 putea să stabilească valoarea salariului/soldei de baza la suma minimă de 1450 lei în anul 2017, aceasta având semnificația pentru militari și polițiști că se refera la solda/salariul de funcție așa cum este definit de legislația din anul 2010, definiție valabilă până la aplicarea completă a art. 38 din L 153/2017. Adică, se referă   la valoarea soldei/salariului de funcție  în cuantum compus, așa cum este evidențiat el în toate deciziile de calculare/recalculare/actualizare pensii militare, potrivit L 223/2015.

Petenta  Petruța din Ilfov era în drept să ceară actualizarea pensiei, stabilite în prima parte a anului 2017, doar dacă cuantumul compus al soldelor de funcție de la litera h3 din Notele de calcul era mai mic de 1450 lei în anul 2017, situație existentă la @flavius în Dosarul 2033/110/2018 de la Tribunalul Bacău în care ieri a mai primit o amânare.

Casa de Pensii a MAI, în loc să  arate baza legală a netemeiniciei cererii, se avântă în niște excepții idioate, recunosc aici după cine se inspiră @avia al nostru, fără să observe că era acționată ca pârâtă într-o actiune în  realizare, nu de contestare.  

Soluția dată de Tribunalul Ilfov, dacă ar fi respectată de Casa de Pensii a MAI în litera dispozitivului ei, ar conduce la micșorarea cuantumului pensiei militare deoarece, la litera h3 din Nota de calcul, petenta are soldele de funcție, actualizate în anul 2017, din baza de calcul mai marei de 1450 lei.

2496/202024-09-2020

Recalculare pensieTribunalul ILFOVDosar nr. 444/93/2020

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului I____ la data de 4 februarie 2020,  reclamanta D____ P______ a chemat în judecată pe pârâta C___ de P_____ Sectoriala a M___________ A_________ I______, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiază la nivelul unei solde lunare brute realizate la funcția de bază în valoare de 1.450 lei, de la data de 01.02 2007, precum și plata drepturilor de pensie actualizate începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective a drepturilor.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. xxxxxx/19.05.2017 emisă de pârâta i s-au stabilit drepturile de pensie în conformitate cu art. 28 din Legea 223/2015. Potrivit acestor dispoziții legale, în momentul în care se majorează solda de grad/ salariul gradului profesional, sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, aflați în activitate,  se majorează și pensiile militare de stat ale pensionarilor

Se mai arată că, potrivit Anexei nr. 2 l Ordinul MAI nr. 31/2016, actualizarea pensiilor militare de stat se realizează de către Casele de P_____ Sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informațiilor din bazele de date proprii. Cu toate că beneficiază de pensie militară de serviciu, pârâta nu a utilizat la stabilirea drepturilor de pensie o valoare a salariului de funcție în cuantum de 1.450 lei

Potrivit  prevederilor art. 9, art. 12, art. 4, capitolul II din Anexa VII din Legea cadru nr. 284/2010, coroborat cu art. art. 7 și art. 4, capitolul II din anexa 6 din Legea cadru 153/2017, rezultă că polițiști au dreptul la un salariu lunar denumit și salariul de funcție, care potrivit art. 7 litera b din Legea 153/2017 nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată.

Față de aceste dispoziții legală, apreciază că beneficiază de  un cuantum al pensiei de serviciu calculat la nivelul unui salariu de funcție mai mic, deși, potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care nu  include sporuri și alte adaosuri este de 1.450 lei, astfel că are dreptul la actualizarea pensiei de serviciu. În acest sens, apreciază că actualizarea se impune a fi realizată la nivelul unui salariu de funcție în valoare de 1450 RON, iar pârâta trebuie să fie obligată la plata diferențelor de pensie rezultate din actualizare, precum și la actualizarea acestor diferențe cu rata indicelui de inflație și dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective a drepturilor,  pentru lipsa de folosință a sumelor de bani

La data de 18.03.2020 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care invocă excepția prematurității introducerii acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția prematurității introducerii cererii se arată că, reclamanta solicită actualizarea unui drept salarial, respectiv majorarea salariului de funcție de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie. Această majorare poate fi realizată doar de unitatea angajatoare și nu de către instituția pârâta.

Pentru ca reclamanta să poată beneficia de prevederile HG nr. 1/2017, se impunea ca la data deschiderii drepturilor de pensie, drepturile salariale ce au constituit baza de calcul necesară stabilirii pensiei militare, să fie actualizată de către unitatea angajatoare cu care reclamanta a avut raporturi juridice de muncă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției, se arată că potrivit anexei nr. 1b,  care cuprinde situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate de care a beneficiat reclamanta, a fost întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a art. 4 alin. 6 din Ordinul MAI nr. 31/2016.

Pe fondul cauzei, se arată că elementele salariale care au fost incluse în baza de calcul a deciziei contestate, sunt aferente perioadei în care reclamanta a avut raporturi juridice de muncă cu unitatea angajatoare, și care au stat la baza recalculării drepturilor de pensie, au fost transmite de către unitatea angajatoare către C___ de P_____ Sectoriala a MAI.

Mai mult chiar, actualizarea se efectuează pe baza elementelor salariale specifice, realizate în perioada de 6 luni, aleasă de reclamantă, respectiv noiembrie 2003 – aprilie 2004, în conformitate cu dispozițiile legale, neexistând nicio posibilitate legală de a actualiza elementele salariale care nu făceau parte din salariul lunar brut realizat la funcția de bază în lunile indicate.

Se mai arată că unitatea angajatoarea transmis  Casei de P_____ sectoriale Anexa nr. 1 b care cuprinde situația soldelor/salariile lunare realizate la funcția de bază, actualizate, pentru perioada indicată de reclamant în care a beneficiat în perioada de referință fiindu-i stabilit un cuantum brut al pensie de 4.246 lei.

În drept au fost invocate dispoz. art. 205 Cod proc. civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:

Reclamanta are calitatea de pen sionar, în baza deciziei nr. xxxxxx/19.05.2017 emisă de pârâtă.

Tribunalul va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată, constatând  că decizia de pensionare a reclamantei a fost emisă de către C___  de  P_____ S_________ a M___________ A_________ I______, respectiv pârâta chemată în judecată, în sarcina acesteia fiind actualizarea drepturilor de pensie. Prin urmare, având în vedere existența raportului juridic dintre reclamant și pârâtă, tribunalul apreciază că se justifică calitatea procesuală pasivă a pârâtei.

De asemenea Tribunalul va respinge excepția prematurității introducerii acțiunii de către reclamantă ca neîntemeiată, constatând  că acțiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată, nu este supusă unui termen sau unei condiții pentru introducerea cererii de chemare în judecată.

Potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017, intrată în vigoare la data de 01.02.2017 începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.

În conformitate cu disp. art. 1 alin. (1) din OUG nr. 9/2017, în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, potrivit art. 4 alin. (2) din același act normativ, „p rin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ”.

În fine, conform art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal: b) cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

Se reține că, deși legile de salarizare impun respectarea condițiilor de încadrare în fondurile aprobate prin buget și a limitelor maxime prevăzute pentru anul 2022, în stabilirea salariului de funcție pe lângă condiția din art. 5 din Legea nr. 153/2017 (în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I), se mai prevede în art. 7 lit. b) ca salariul de funcție să fie stabilit conform anexelor nr. I - IX, și să nu fie mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Verificând elementele salariale componente, rezultate din dosarul de pensie, reiese că solda în funcție nu a fost stabilită prin raportare la valoarea de 1450 lei în conf. cu prev.  HG nr. 1/2017 și art. 4 alin. (2) din OUG nr. 9/2017

Față de toate aceste motive cererea formulată apare ca fondată astfel încât va fi admisă, obligată intimata  la actualizarea pensiei militare de serviciu a reclamantului, începând cu data de 01.02.2017, prin raportare la o soldă de funcție în valoare de 1450 lei, și la emiterea unei decizii în acest sens, precum și la plata diferențelor dintre pensia astfel calculată și cea achitată efectiv, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, retroactiv, începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective și respinse excepțiile invocate ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE :

Respinge excepțiile prematurității și lipsei calității procesuale pasive invocate de intimată.

Admite cererea formulată de reclamanta D____ P______ , CNP – xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în Popești Leordeni, ________________________. 14A, județul I____ în contradictoriu cu pârâta C___ DE P_____ S_________ A M___________ A_________ I______ cu sediul în București, _________________________. 3 sector 4 .

Obligă intimata la actualizarea pensiei militare de serviciu a reclamantului, începând cu data de 01.02.2017, prin raportare la o soldă de funcție în valoare de 1450 lei, și la emiterea unei decizii în acest sens, precum și la plata diferențelor dintre pensia astfel calculată și cea achitată efectiv, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, retroactiv, începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce se depune la Tribunalul I____.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 24.09.2020. 

 Intreaga Decizie a CA Bacău cu privre la sesizarea ICCJ pentru a dezlega problema de drept... dacă cuantumul net al pensiei militare la care face referire noul art. 60 al L 223/20 include și sporul OMM/SOPS poate fi citită AICI .

In primul rând felicitări avocatului care a asigurat asistență pensionarului militar din Bacău. El a subliniat și statutul juridic distinct al sporului OMM față de pensia militară. Dreptul de pensie derivă dintr-un drept de asigurare socială pentru militari, a se vedea art. 1 din L 223/2015, pe când sporul OMM este o recompensă numai pentru cei care au o vechime în serviciu de cel puțin 15 ani. 

Singurele legături ale acestui drept cu pensia militară sunt că se naște numai pentru cadre militare, veterani și sgp-iști în momentul când li se deschide un drept de pensie și că sporul OMM se calculează și se adaugă la pensia primită conform legii pensiilor. 

Nu trebuie uitat că sporul OMM nu s-a inclus nici în cuantumul pensiei pentru miliatari, calculat în puncte de pensie potrivit L 263/2010, în perioada 2011-2015. El s-a calculat procentual din cuantumul final al pensiei contributive și s-a adăugat la acesta.  Nu a avut nimeni curajul să spună atunci că și Sporul OMM are caracterul de pensie contributivă... doar pentru că se impoziteaza laolaltă cu pensia. Chiar și în prezent, pensiile militare rămase în plată din vremea pensiei contributive au sporul OMM adăugat cuantumului, nu inclus. 

Cu siguranță că instanța adaugă la lege când opinează că orice spor care se atașează la cuantumul pensiei militare devine si el pensie militară si nu poate fi adăugat peste plafonul net stabilit de art. 60, introdus în lege prin OUG nr.59/2017. Să le spună cineva judecătorilor de la Bacău că la cuantumul pensiei militare se poate adăuga și un spor de 50% pentru membrii uniunilor de creație potrivit Legii nr. 8/2006. 

Dar, mai întâi să ne spună Casele Sectoriale la care cuantum net adaugă acest spor, la cel stabilit înainte sau la cel de după plafonarea reglementată de art. 60?

Unde mai punem că la momentul adoptarii Legii 80/1996 pensiile militare aveau un singur cuantum. Pensionarii militarii nu plăteau impozit, nu plăteau contribuții. Nu s-a gândit atunci Legiuitorul că pensiile vor fi impozitate, ba și plafonate.

UPDATE

Pensia netă definită de art. 3 lit. m) este pensia militară dedusă, prin impozitare, numai din brutul bazei de calcul.

Soluția ICCJ ar trebui să statueze că netul din articolul 60 este cuantumul rezultat din baza neta de calcul, iar cuantumul net definit de articolul 3 lit. m) este cel rezultat din impozitarea baza brute de calcul, ambele cuantumuri neincluzând sporul pentru OMM/SOSP. 

Ca atare, sporul OMM/SOSP se calculează și se adauga din/la cuantumul net al art. 60, întocmai ca și sporul de 50% pentru ziariști și cântăreți. Impozitarea lui se va face intocmai ca  a sporului acordat pe L 8/2006.

Controlul la CPS a MApN s-a finalizat printr-o decizie de obligare a CPS să actualizeze cuantumul pensiilor militare în anul 2017 cu păstrarea în el a indexării de 5% din anul 2017, dar, complet pe lângă lege, numai în limita plafonului de 85% din baza de calcul. Decizia a fost contestată în luna august la Curtea de Apel București,  dosarul nr. 4241/2/2020  neavând nici astăzi fixat primul termen de judecată.  

La CPS a SRI care, de asemenea, ca și lCPS a MApN, actualizase pensiile în anul 2017 fără menținerea în cuantum a indexării de 5% din anul 2016, nu s-a mai emis Decizie, pentru că s-a ajuns la un troc de remediere a greșelii de actualizare, dar numai pentru pensionarii care lucraseră așa de puțin în SRI că nici nu ajunseseră la procentul de pensie, dat de vechimea cumulată, de 85% din baza de calcul. A informat Curtea de Conturi, nu CPS a SRI, că s-au emis cca 500 de decizii de revizuire în baza Raportului de Control acceptat fără comentarii, deși numărul păgubiților este estimat spre 1/2 din pensionarii acelei case sectoriale.  

Auditorii Curții de Conturi nu au înțeles că atât timp cât indexările anuale nu sunt incluse în bazele de calculare/recalculare/actualizare ele nu pot fi incluse nici în plafonarea de 85% din baza de calcul, reglementată de art. 30 din L 223/2015. 

La data la care Curtea de Conturi a informat cele de mai sus  se finalizase controlul la CPS a MAI, dar încă erau in derulare procedurile premergătoare emiterii unei decizii. Nu știm ce s-a întâmplat, dar nici la Curtea de Apel București nu a apărut vreo contestație a CPS a MAI împotriva vreunei decizii a Curții de Conturi.

Soluția Curții de Conturi este mai greu de aplicat la CPS a MAI, deoarece această casă chiar a respectat fostul art. 60 din L 223/2015, impunerea ei presupunând recuperarea unor sume acordate necuvenit militarilor pensionari din MAI, nefiind cazul polițiștilor  pensionari care nu au beneficiat de actualizarea din 2017.

Să fi făcut și CPS a MAI vreun troc în valorificarea Raportului întocmit de Curtea de Conturi?

Oricum, au cam fost epuizate toate termenele de obiecțiuni și contestare la raport și la o eventuale Decizie obligatorie a CC, potrivit Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice curtii de conturi, înainte de contestarea deciziei la Curtea de Apel București.

Sindicatele polițiștilor nu au fost interesate de acest Control a Curții de Conturi pentru că actualizarea din 2017 nu s-a adresat și polițiștilor pensionari.

PROGRAM DE ACTIVITATE A CURȚII DE CONTURI PE SEMESTRUL II AL ANULUI 2020

Entitate.                                            Denumire misiune                             Perioada        Dep care efect.                                                                                                                                                       misiunea

 CASA DE PENSII SECTORIALĂ

 A MINISTERULUI AFACERILOR 

INTERNE                                                Verificări cu privire la aspecte

                                                        legate de gestionarea elementelor

                                                        patrimoniale ale entității                 august-septembrie  Dep 12.  Dep 12