Cunoscutul istoric american Larry Watts, pasionat de istoria modernă şi contemporană a României, specialist în domeniul de apărare şi securitate, şi-a lansat pe 04 04 2014 la Bacău ultima carte: „Aliaţi incompatibili. România, Finlanda, Ungaria şi al treilea Reich“.
În 2011 şi 2013 acelaşi autor a scos pe piaţă alte două lucrări voluminoase, referitoare la situaţia geopolitică delicată în care s-a aflat România de-a cursul timpului. O parte din ideile istoricului american din cărţile „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni - Războiul clandestin al blocului sovietic cu România“(2011) şi „Cei dintâi vor fi cei din urmă. România şi sfârşitul Războiului Rece“ (2013) au fost reluate şi în cartea de faţă.
Larry Watts afirmă că România, deşi o ţară mică, cu resurse limitate, prin diplomaţia şi structurile sale externe, a reuşit să joace o carte importantă pe plan extern, în anii comunismului, pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar mai ales cât a fost conducător Nicolae Ceauşescu.
.
Specialistul american, care a studiat arhive în mai multe ţări, este de părere că României i s-a făcut o nedreptate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, la masa tratativelor, din punct de vedere a Dreptului Internaţional. După Pactul Ribbentrop-Molotov, România a devenit o ţară agresată. Dar, la încheierea războiului a fost considerată ţară agresoare, chiar dacă a pierdut teritorii înainte de conflict, fapt care a determinat-o să intre în alianţa cu germanii. Cu toate că s-a predat în august 1944 şi a luptat alături de sovietici, până la încheierea conflictului, a rămas cu teritoriile pierdute, fiind şantajată cu pierderea Transilvaniei.
Istoricul face o paralelă între România, Finlanda şi Ungaria, determinate să intre de partea celui de-al Treilea Reich cu forţa, cu graniţe trasate prin voinţa Germaniei şi a URSS.
Larry Watts şi-a arătat admiraţia faţă de politica externă dusă de România postbelică, prin promovarea dezarmării, a medierii conflictelor în lume şi prin obţinerea unor alianţe pragmatice, care au adus beneficii economice ţării dar şi o repoziţionare, faţă de dominaţia sovietică
Citeste mai mult: adev.ro/n3iqai