In atentia militarilor pensionari ai CPS a MAI care au primit, in anul 2024, decizii de modificare a deciziilor de actualizare din 2017

Cod ECLI Cod operator 2443 Dosar nr. ####/95/2024 R O M Â N I A TRIBUNALUL #### SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL ÎNCHEIERE Şedinţa publică din 14 ###### 2024 Completul compus din: PREŞEDINTE ######## ####### ######## Grefier ####### ####### Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul ###### #######, în contradictoriu cu pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, având ca obiect suspendare executare act administrativ. La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile. Procedura de citare legal îndeplinită. S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat că a fost stadiul procesual al cauzei este fondul, cauza fiind la primul termen de judecată, reclamantul timbrând cererea de chemare în judecată cu suma de 20 lei, conform dispoziţiilor legale, iar în cadrul procedurii prealabile, pârâta a formulat întâmpinare. Tribunalul invocă din oficiu excepţia de necompetenţă materială procesuală a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului #### şi reţine cauza în pronunţare din perspectiva excepţiei invocate. TRIBUNALUL Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului #### - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 26.07.2024 sub nr. ####/95/2024, reclamantul ###### #######, în contradictoriu cu pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerul Afacerilor Interne, a formulat cerere prin care a solicitat să se dispună, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actualizată suspendarea executării Deciziei nr. ##########.06.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat emisă de #### de Pensii Sectorială a M.A.I. prin care s-a constituit în sarcina sa un debit în cuantum de 16818 lei având în vedere următoarele motive: În fapt, în anul 2020, pârâta #### de Pensii Sectorială a M.A.I. a fost suspusă unui control al Curții de Conturi, fiind încheiat raportul nr. ##########.09.2020, transpus prin Decizia nr. XII/5/2020, urmare cărora au fost recalculate pensiile anumitor categorii de militari începând cu data de 30.06 2017, instituția pârâtă a emis în acest sens, decizia nr. ####### la data de 26.06.2024 constituind în sarcina reclamantului un debit un cuantum de 16.818 lei drepturi de pensie încasate necuvenit în perioada iunie 2017-iunie 2024. A precizat reclamantul că a formulat contestație împotriva deciziei nr. ####### la data de 26.06.2024 în temeiul art. 97 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. A considerat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/204, modificată şi completată pentru suspendarea executării actului administrativ. ##### specială cuprinsă în art. 14 din Legea nr. 554/2004 statornicește două condiții, care trebuie îndeplinite și analizate cumulativ, pentru ca persoana vătămată să poată cere și obține suspendarea actului administrativ, până la soluționarea definitivă a cauzei (asupra cererii având ca obiect anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată -art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004) cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 t din Legea nr. 554/2004. constituie cazuri bine justificate împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, paguba iminentă este definită ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil (cazul său) sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu existenţa unui caz bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă a actului administrativ atacat, fiindcă o astfel de cerință si o astfel de interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei analiză pe care instanța nu are abilitarea să o realizeze în cadrul unei cereri având ca obiect suspendarea executării actului administrativ atacat Secția de contencios administrativ și fiscal Decizia nr. ####/23 septembrie 2008). Ca urmare, instanța poate acorda măsura suspendării executării unui act administrativ: în raport cu ansamblul circumstanțelor şi intereselor prezente, atunci când executarea actului este de natură a cauza pagube grave (raportat la cuantumul sumei în discuție și la specificul activității reclamantului, executarea silită putând genera dificultăți reale în executarea propriilor obligații, ducând la sistarea serviciilor, precum și la grave probleme sociale), dificil de reparat și când există un argument aparent valabil de nelegalitate a acestuia (ÎC.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. ####/14 aprilie 2009)”. Cu privire la condiția cazului bine justificat, arăt că prin contestația formulată în calea administrativă am invocat aspecte care vizează nelegalitatea Deciziei nr. ##########.06.2024 relevând în mod concret argumente ce sunt de natură, cel puțin, a pune în discuție legalitatea deciziei. Nelegalitățile invocate derivă din nerespectarea flagrantă de către emitentul actului administrativ atacat a unor texte de lege imperative, în special în ceea ce privește prescripția dreptului de a solicita restituirea sumelor ce mi-au fost acordate de către instituția pârâta, precum şi chestiuni care țin de modalitatea de calcul a sumelor imputate. De altfel, Înalta ##### de Casație şi Justiție a hotărât că, în cazul soluționării unei cereri de suspendare a administrativ dacă se constată existenta cazului bine justificat „judecătorul nu este obligat să prezinte probe în acest sens, ci doar împrejurări de fapt sau de drept care să creeze o îndoială puternică asupra legalității actului administrativ. Jurisprudența CJUE în materie reprezintă O asemenea împrejurare. Deciziei nr. ##########.06.2024 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat emisă de #### de Pensii Sectorială a M.A.I. apare ca nelegală fiind emisă cu încălcarea dispozițiilor legale astfel cum succint vom arăta în continuare. Conform actelor emise de chiar intimată, astfel cum rezultă şi din lecturarea Deciziei, pârâta a avut în vedere următoarele: Curtea de Conturi a României, cu ocazia desfășurării misiunii de audit financiar la #### Sectorială de Pensii a constatat acordarea nelegală a unor drepturi de pensie ca urmare a actualizării pensiilor începând cu data de 30.06.2017, cu depășirea plafonului de 85% stabilit prin art. 30 din Legea nr. 223/2015. Termenul de realizare al măsurii dispuse de Curtea de Conturi este data de 31.03.2021, executorie la acea dată, entitatea auditată fiind obligată să comunice Curții de Conturi stadiul implementării recomandărilor, conform termenelor stabilite, În 30 de zile calendaristice de la expirarea acestora, potrivit Regulamentului de organizare şi funcționare al Curții de Conturi. A arătat reclamantul că la data de 15.07.2024, a primit decizia nr. ##########.06.2024 privind recuperarea sumei încasate necuvenit în cuantum de 16818 lei pentru perioada iunie 2017-iunie 2024. Potrivit art. 2517 Cod civil „Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen. „Acțiunea în restituire este o acțiune de regulă personală, ea se prescrie în termenul general de prescripție extinctivă. de 3 ani, astfel că, în cauză nu poate fi vorba despre perioada ######### așa cum a susţinut pârâta prin decizia emisă. Pe de altă parte, Decizia nr. ##########.06.2024 nu putea viza perioada iunie 2021— iunie 2024, ca urmare a desfășurării misiunii de audit şi a constatărilor Curții de Conturi care s-a desfășurat în anul 2020. În conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat stipulează principiul egalității, potrivit căruia asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeași situatie juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege”. #### clar faptul că toți pensionarii militari, care au același grad și au îndeplinit aceeași funcție, indiferent de data pensionării, beneficiază la calculul pensiei de aceleași elemente salariale, ca număr, procentaj și cuantum. În întreg sistemul de pensii de serviciu din ####### și în sistemul pensiilor militare/de serviciu/ocupaționale din țările membre UE și #### pensia este stabilită și în permanentă actualizată procentual la solda/salariul persoanei în activitate care îndeplinește aceeași funcție pe care a îndeplinit-o pensionarul în cauză, acesta fiind un principiu nediscriminatoriu, întocmai respectat. Mai mult decât atât, într-un sistem organizat și bine ierarhizat cum este cel militar, în care gradul militar este esențial este inadmisibil să se creeze discriminări între persoane care dețin același grad și au îndeplinit aceeași funcție. La grad, funcție și vechime egale competențele, atribuțiile. responsabilitățile riscurile și privațiunile au fost egale și pensia trebuie să fie egală. Recalcularea pensiei reclamantului pe baza unor elemente salariale incomplete și diminuate în raport cu situația la zi, constituie o încălcare a principiului egalității și creează o evidentă discriminare în raport cu cei cărora li se stabilește dreptul la pensie pe baza elementelor salariale și ale cuantumurilor acestora la zi. În temeiul prevederilor articolelor mai sus menționate, Curtea Constituțională s-a pronunțat constant prin deciziile sale, privind încălcarea principiilor egalității și neretroactivității legii în situații similare. Astfel, prin Deciziile nr. 88 și 89 din 01.06.1999, publicate în M.Of. al României Partea I nr. 322 și 325 din 1999, Curtea a decis că dispozițiile art. 103 alin. (5) din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească sunt neconstituționale în măsura în care nu asigură și magistraților pensionați anterior datei intrării în vigoare a Legii ######### de modificare și completare a Legii nr. 92/1992, actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate. De asemenea, Înalta ##### de Casație și Justiție a României, prin Decizia nr. ####/2005, publicată în M. Of. al României nr. 1072/29.10.2005. a decis că: în compunerea salariului de bază al personalului didactic intră și unele sporuri reglementate ulterior apariției Legii nr. 128/1997, așa cum au fost adoptate prin O.U.G. nr. 123/2003, aprobată prin Legea nr. 164/2004. Parlamentul României, prin art. 72 pct. 2 din Legea nr. 218/2008 de aprobare a O.U.G. nr. 100/2008 a dispus ca de sporul de vechime în muncă să beneficieze și pensionarii care nu beneficiau la data pensionării de condițiile grupelor de muncă I sau II, întrucât aceste sporuri nu erau reglementate: „asiguraţii care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupe superioare, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum și cei care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale sau deosebite, potrivit legislației în vigoare după această dată, beneficiază de majorarea punctajelor realizate în perioada respectivă”. Așadar, pensionarii militari care, la recalculare pensiei, nu beneficiază la zi de elementele salariale ale funcției îndeplinite, trebuie să beneficieze de aceste elemente. cu atât mai mult cu cât Legea nr. 223/2015 prin art. 28 și art. 60 reglementează actualizarea pensiilor. Totodată, a menţionat reclamantul că neacordarea acestui drept este o acțiune profund abuzivă de încălcare a dreptului său de proprietate. Dreptul de proprietate asupra pensiei sale este protejat în același timp prin mai multe documente internaționale la care ####### este parte. În acest sens, reclamantul a invocat: Art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: „Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa. Art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului: „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică şi în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”. Art. 10 din Tratatul privind constituirea Comunității Europene membre iau toate măsurile generale sau speciale necesare pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care decurg din prezentul tratat sau care rezultă din actele instituțiilor Comunității. Statele membre facilitează Comunității îndeplinirea misiunii sale. Statele membre se abțin să ia măsuri care ar pune în pericol realizarea scopului prezentului tratat”. Art. 6 alin. (l) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: „Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în #### Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene din 7 decembrie 2000. astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceiași valoare juridică cu cea a tratatelor”. În mod constant prin deciziile sale Curtea Constituțională a României stabilește că dreptul la pensie este un drept câștigat, preconstituit individul fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul de asigurări â sociale și corelativ se naște și obligația statului să îi plătească pensia. Astfel: ######## care a plătit contribuția este îndreptățita să primească o pensie calculată conform prevederilor legale” (Decizia nr. ### din 28 noiembrie 2006). În speța de față este vorba de mult mai mult - de confiscarea cuantumului pensiei stabilit potrivit dispozițiilor legale. Totodată, este limpede faptul că și în acest caz a fost încălcat principiul dreptului câștigat și dreptul de proprietate al subsemnatului, nerespectându-se prevederile actelor normative și ale documentelor internaționale ce au fost prezentate mai sus. #### de Pensii Sectorială are prerogative și competente clare în ceea ce privește plata, încetarea, sistarea și repunerea în plată a prestațiilor bănești datorate cu titlu pensii lunare, și evident a eventualei recuperări a sumelor apreciate ca fiind plătite nejustificat, astfel încât, reclamantul a apreciat că nu se poate reţine atitudinea sa culpabilă, în ceea ce privește condițiile de stabilire și plată a pensiei lunare, nici în cea ce privește stabilirea și poprirea sarcinilor fiscale, intimata având obligații și competente exclusiv atribuite în această materie, trebuind a face corecta apreciere și valorificare atât a înscrisurilor aflate la dosarul de pensie, cât și a legislației aplicabilă contestatorul neputând interveni în acest sens. A apreciat reclamantul că pot fi sancționate și circumscrise răspunderii civile delictuale, numai faptele care cauzează altuia un prejudiciu, fiind obligat cel din cauza căruia s-a ocazionat a-l repara, ori în speța de faţă nu pot fi responsabil pecuniar pentru fapta altuia, decât pentru eventuala faptă proprie, neputând a răspunde pentru neglijența sau imprudenţa unui terț, respectiv a unui prepus al intimatei. În susținerea celor menționate, reclamantul a solicitat a se avea în vedere hotărârea Cakarević v. Croația, unde s-a reținut faptul că o persoană nu poate fi obligată să restituie banii primiți de la stat din greșeala autorităților, iar persoana în cauză nu poate fi obligată să restituie banii pe care i-a primit în plus, deoarece persoana care a beneficiat de acești bani nu este responsabilă de greșeala lor. Analizând cauza, s-a reținut că beneficiarul plătii îndemnizației lunare, nu este vinovat, întrucât nu a încercat să inducă în eroare autoritățile pentru a primi mai mulți bani decât trebuia. În plus, cât timp autoritățile iau acordat plățile efectuate succesiv, femeia era îndreptățită să creadă că banii pe care îi primește i se cuvin, iar prin acțiunea de restituire a sumelor plătite acesteia, au pus o povară individuală excesivă asupra ei. Instanța a considerat că autoritățile erau responsabile să verifice toate elementele necesare plății și/sau încetării acesteia, iar faptul că aceasta a primit bani timp de trei ani în plus faţă de perioada stabilită este exclusiv culpa autorităților. De asemenea, încercând să recupereze banii oferiți din greșeală, autoritățile au încălcat dreptul de proprietate al femeii. Aceeași instanță europeană a reţinut că persoanele ar trebui să fie îndreptățite să se bazeze pe valabilitatea unei decizii administrative definitive în favoarea lor și pe măsurile implementate luate deja în realizarea acesteia, cu condiția ca nici beneficiarul și nici o altă persoană să nu fi contribuit din numele său la implementarea unei astfel de decizii luate sau implementate în mod greșit. Astfel, deși deciziile administrative ar putea face obiectul unei revocări pentru viitor (ex nune), trebuia recunoscută legitimă așteptarea care să nu fie pusă la îndoială în mod retroactiv (ex tunc), cu excepția cazului în care existau motive opuse care cântăresc mai greu pentru realizarea interesului general sau interesul terților. în aceste condiții, decizia de debit, nu poate produce consecințe juridice, neexistând raport cauzal între o eventuală atitudine comisiv-culpabilă a reclamantului, dată de modalitatea de stabilire și punere în plată a deciziei de imputare și nici în cea ce privește elementele uzitate la determinarea valorii pecuniare imputată exclusiv de către intimată, iar în aceste condiții decizia de debit este rămasă astfel fără suport și justificare faptică, juridică și pecuniară. Decizia Curții de Conturi a fost contestată în instanţă de către #### Sectorială de Pensii şi formează obiectul dosarului nr. ####/2/2020, iar cuantumul deciziei este incorect calculat având în vedere că este inclusă şi perioada prescrisă. Toate aceste considerente, a apreciat reclamantul că se circumscriu cazului bine justificat astfel cum este prevăzut de norma legală, în special cu privire la imputarea unor sume prescrise, pe de o parte, precum şi a unor sume care nu sunt certe, lichide şi exigibile, decizia Curţii de Conturi fiind contestat de intimată şi poate pentru aceleaşi motive invocate şi de către reclamant, chestiune care reprezintă o încălcare gravă principiilor generale de drept, dar și o încălcare a normelor privind dreptul la proprietate, așa cum sunt ele reglementate de dispozițiile incidente. În ceea ce privește a doua condiție, paguba iminentă, a considerat reclamantul că îndeplinirea acesteia este evidentă de moment ce pârâta a dispus deja reţinerea sumelor cu titlu de pensie militară de stat începând cu luna iunie 2024 calculate eronat. Nu în rând, suspendarea executării actului administrativ unilateral, a considerat reclamantul că este în deplin acord cu S. nr. R(89)8 adoptată la data de 13 septembrie de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materia administrativă. #### de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, actul atacat fiind de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. Executarea imediată şi integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate în circumstanțele date să cauzeze un prejudiciu ireparabil şi pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului. La nivel european, actul administrativ este privit ca orice măsură sau decizie de ordin individual luată în exercitarea puterii publice și de natură a produce efecte directe asupra drepturilor, libertăților sau intereselor persoanelor. În acest context, recomandarea anterior citată, pe deplin aplicabilă României membru al Consiliului Europei arată că instanțele chemate să decidă măsuri de protecție provizorie vor ține cont de ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, asemenea măsuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de nelegalitatea actului administrativ, toate aceste condiții fiind îndeplinite în prezenta cauză. Trebuie subliniat că suspendarea executării actelor administrative este o garanție a asigurării legalității, aceasta având efecte temporare, până la judecarea pe fond a cauzei, efecte temporare care pot avea însă consecințe definitive asupra subscrisei care se află sub directa aplicare a dispozițiilor actului sancționator. În același sens, și Înalta ##### de Casație și justiție, prin Decizia cu nr. 5535 din 22.11.2011, a apreciat că măsura suspendării are caracter de protecție împotriva eventualelor abuzuri sau excesului de putere pe care îl pot săvârși autoritățile în raport cu alte persoane fizice sau juridice considerate a fi persoane vătămate. Jurisprudența europeană în materie este constantă în a aprecia că cerința cazului bine justificat este îndeplinită chiar și atunci când se relevă existența „cel puțin a unei dispute serioase cu privire la corectitudinea fundamentului legal al deciziei atacate”. Soluția suspendării executării deciziei se circumscrie noţiunii de protecție provizorie corespunzătoare, indispensabilă raportare la nelegalitatea și netemeinicia vădită a acesteia și de încălcările grave ale legislației cu privire la imputarea drepturilor de natura pensiilor militare. În dovedirea celor susținute, reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri. În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispozițiile art. 14 Legea nr. 554/2004 rap. la dispozițiile Legii nr. 228/2015. În dovedire, reclamantul a depus în dublu exemplar, unul pentru instanța și unul pentru comunicare, Decizia nr. ##########.06.2024 emisă de #### de Pensii Sectorială a M.A.I. şi dovada formulării contestației. În temeiul art. 105 din Legea nr. 223/2015 privind militare de stat „Cererile în faţa oricăror organe sau instanțe, precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi ori obligații de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru”, raportat la art. 29 alin. 1 din O.U.G. nr. 802013 privind taxele judiciare de timbru, a apreciat reclamantul că cererea sa este scutită de plata taxei de timbru, în situţia în care se va aprecia că se impune achitarea acesteia, solicitând să fie citat cu această menţiune. În temeiul art. 411 alin. 1, pct. 2 din Cod de procedură civilă, reclamantul a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa sa.