Inca un pensionar militar a obținut in instanta eliminarea stagiilor ulterioare pensionarii din pensia militara

Cod ECLI: ECLI:RO:TBBUC:2024:006.###### DOSAR NR.####/3/2024 R O M Â N I A TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA CIVILĂ NR.#### Şedinţa publică din data de 20.06.2024 Tribunalul constituit din: Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamantul ####### ####### ########## şi pe pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, având ca obiect recalculare pensie. Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din 06.06.2024, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 20.06.2024, data pronunţării când, TRIBUNALUL Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 07.03.2024 sub nr. ####/3/2024 pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul ####### ####### ########## în contradictoriu cu pârâta #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei la revizuirea pensiei militare de stat, recalculate şi actualizate prin decizia nr. #####/1 din data de 01.09.2016, prin luarea în considerare doar a perioadelor de vechime de până la trecerea în rezervă din data de 01.03.2006, precum şi la plata cheltuielilor de judecată. În motivare, a arătat că, în cadrul operaţiunilor de recalculare, s-a folosit, în mod eronat, un stagiu de 43 de ani, în loc de 34 de ani 2 luni şi 26 de zile, fiind incluse şi stagiile realizate după trecerea în rezervă. Reclamantul a precizat că Legea nr. 223/2015 nu permite folosirea stagiilor de cotizare realizate la sistemul public de pensii după trecerea în rezervă în procesul de recalculare a pensiilor militare de stat. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, iar, pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Referitor la excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, a învederat că reclamantul nu a parcurs procedura prevăzută de art. 97 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015. Pe fond, pârâta a menţionat că, începând cu data de 01.01.2016, pensia reclamantului a devenit pensie militară de stat şi a fost recalculată, prin valorificarea vechimii din ultima decizie aflată la dosarul de pensionare. În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri. Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a indicat că excepţia şi apărările pârâtei sunt neîntemeiate. Sub aspect probatoriu, în cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri. La termenul de judecată din data de 06.06.2024, instanţa a respins excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile ca neîntemeiată. Analizând ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, reţine următoarele: În fapt, drepturile de pensie ale reclamantului au fost stabilite, iniţial, prin decizia nr. ######## din data de 01.03.2006 (fila 56 vol. II), în temeiul Legii nr. 164/2001. Ulterior, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, pensia militară de stat a reclamantului a fost transformată în pensie în înţelesul Legii nr. 19/2000 şi a fost recalculată. Suplimentar, drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate în virtutea prevederilor OUG nr. 1/2011 şi ale Legii nr. 263/2010. În aceeaşi ordine de idei, în temeiul Legii nr. 223/2015, prin decizia nr. #####/1 din data de 01.09.2016, emisă de pârâtă (fila 174 vol. I), s-a dispus recalcularea pensiei reclamantului, fiind stabilit noul cuantum al acesteia, începând cu data de 01.01.2016. În motivarea deciziei, s-au reţinut o vechime efectivă realizată de 39 de ani 9 luni şi 24 de zile, o vechime în serviciu de 30 de ani 5 luni şi 6 zile şi o vechime cumulată de 44 de ani. În drept, în conformitate cu art. 109 din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data emiterii deciziei nr. #####/1, 01.09.2016, „(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi (subl. ns.). (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special. (3) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă. (6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii (subl. ns.). (7) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi termenul de emitere a deciziei se stabilesc prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4)”. De asemenea, potrivit art. 28 alin. (1) din acelaşi act normativ, „#### de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; b) compensaţiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ"şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "########" la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor”. Din analiza dispoziţiilor citate reiese, pe de o parte, că, prin efectul Legii nr. 223/2015, pensiile militare de stat, transformate în pensii din sistemul public de pensii, au redevenit pensii militare de stat şi, pe de altă parte, că baza de calcul pentru determinarea drepturilor de pensie a fost reprezentată media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar. ##### în vedere aspectele menţionate, vechimea care trebuia utilizată la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului este doar cea realizată în sistemul militar, până la trecerea în rezervă, iar nu cumulată cu stagiile realizate după data trecerii în rezervă. Soluţia se impune deoarece, după cum s-a arătat, baza de calcul pentru determinarea drepturilor de pensie a fost reprezentată doar de media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, veniturile salariale obţinute ulterior neprezentând relevanţă. Or, faptul că veniturile salariale obţinute ulterior, după încetarea calităţii de militar, nu prezintă relevanţă pentru determinarea pensiei militare de stat nu înseamnă că acestea sunt lipsite de orice efect juridic, ci, în baza art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, se pot valorifica în sistemul public de pensii. În plus, concluzia este susţinută şi de faptul că art. 16 din Legea nr. 223/2015 condiţionează acordarea pensiei militare de stat de o anumită durată a vechimii în serviciu, aceasta fiind definită de art. 3 lit. e) din acelaşi act normativ drept „perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii: 1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate; 2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; 3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal; 4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; 5. a fost în captivitate; 6. a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă”. Prin urmare, vechimea la care trebuie raportată recalcularea este cea în serviciul militar, nu cea totală, în muncă. Susţinerea pârâtei, în sensul că vechimea care trebuia preluată este atât cea în serviciu, cât şi cea din sistemul public de pensii, nu poate fi reţinută deoarece, într-o asemenea modalitate, reclamantul ar fi lipsit de stagiile de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă, acestea nemaiputând fi valorificate în sistemul public de pensii, în timp ce, pentru pensia militară de stat, nu prezintă relevanţă. Or, rolul art. 109 din Legea nr. 223/2015 este acela de a recalcula pensiile militare de stat prin raportare la noile criterii legislative, iar nu de a înlătura efectele stagiilor de cotizare realizate ulterior trecerii în rezervă. Din aceste considerente, instanţa urmează să admită acţiunea şi să dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de revizuire a pensiei militare de stat cuvenite reclamantului, prin eliminarea de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă. Asupra cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 453 C. proc. civ., „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. #### este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. În prezenta cauză, reclamantul a făcut dovada achitării sumei de 1.500 de lei cu titlu de onorariu de avocat. ##### în vedere soluţia asupra cererii principale, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂŞTE Admite cererea formulată de reclamantul ####### ####### ##########-cnp #############, cu domiciliul în Bucureşti, str. Sg.Maj.### ######### nr.5, ######, ####, ####, #####, sector 5 şi domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat ######### ###### din ##### Moşilor 258. ### # ###, ##### ##.6. #####, sector 2, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE-cu sediul în Bucureşti, #### ###### ####### #####, sector 6. Obligă pârâta la emiterea unei decizii de revizuire a pensiei militare de stat cuvenite reclamantului, prin eliminarea de la valorificare a stagiilor de cotizare realizate de reclamant ulterior datei trecerii sale în rezervă. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 20.06.2024.