Mă refer mai mult la efectul nefast care a afectat grav cuantumul pensiilor militare existente în plată în anul 2017, dar și al celor stabilite ulterior, prin eliminarea prin ordonanță de urgență a actualizării pensiilor militare, operațiune care menținea un echilibru valoric al pensiilor militare, indiferent de anul deschiderii dreptului de pensie.
Diferența dintre o pensie stabilită în anul 2023 si alta în plată în anul 2017 este egală, pentru același grad, aceleași funcții și vechimi, cu diferența dintre soldele de grad și funcție din anul 2023 și cele din anul 2017, după dublarea celor două solde prin creșterile reglementate de legea salarizării, Legea nr. 153/2017 în art. 38 și art. 7 din Anexa VI cu modificările ulterioare.
Nu discut dispozițiile din ordonanță care au impus corect limitarea cuantumului pensiei militare în plată la plafonul mediei soldelor lunare nete din cele 6 luni alese pentru baza de calcul, (în noul proiect 12 luni). Intr-adevăr, nu este normal ca pensia netă în plată să fie mai mare decât ultima soldă lunară netă( solda lunară brută - 41,5%(impozit și contribuții). De altfel, după cum se vede din Avizul CSM dat proiectului de lege privind pensiile speciale, și magistrații au fost convinși de justețea respectivului plafon.
Materialul distribuit pe site-ul CCR, reluat și pe acest blog, de magistratul asistent Benke Karoly privind limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență, dar, mai ales, recenta Decizie nr. 650/2022 prin care CCR a declarat neconstituționale dispozițiile introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 130/2021, pentru că ele afectau un drept constituțional, impunerea CASS pe pensiile mai mari de 4000 lei fiind de competența parlamentului nu a Guvernului prin ordonanță de urgență, au determinat un val de contestări a OUG nr. 59/2017, atât pe calea litigiilor de Asigurări Sociale, la Tribunale, cât și pe calea contenciosului administrativ, la Curțile de Apel, direct împotriva Guvernului.
Șansele ca OUG 59/2017 să fie declarată integral neconstituțională au crescut după ce Consiliul Legislativ a demonstrat că Guvernul Tudose a cerut avizul cu trei zile mai târziu de data de 04 08 2017, când a adoptat ordonanța în ședința de Guvern.
Pe rolul CCR se mai află cca 400 de dosare cu excepții intrinseci ale OUG 59/2017, majoritatea cu motivări ușor de respins de instanța de contencios constituțional.
Admiterea excepției extrinseci privind încălcarea procedurii de adoptare a ordonanței ar compromite integral conținutul ei, inclusiv plafonul cuantumului net pentru pensiile stabilite după 15 09 2017.
Admiterea excepției de neconstituționalitate pentru intruziunea Guvernului în competențele exclusive de legiferare ale Parlamentului, prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu încălcarea art. 1 alin.( 4), separația puterilor în stat, art. 61 alin.(1), Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și art. 115 alin.(6) afectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituție, ar reintroduce ACTUALIZAREA în legea pensiilor militare, dar ar și salva toate dispozițiile ordonanței pentru toate pensiile speciale, mai puțin eliminarea actualizării din art. 60 al. L 223/2017.
Structurile decidente din sistemul de apărare, dar și guvernele, au greșit grav când au blocat inițiativa fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș- vezi L 38/2020, de a elimina prin proiectul de lege Pl x-nr. 199/2020, fost L 38/2020 la Senat, discriminările provocate de OUG 59/2017. Recalculările propuse, vizau în toate formele, inclusiv cea propusă de sistem cu calcularea temporară a cuantumului minim, majorarea cu prioritate a pensiilor mici și mijlocii și dispersau efortul bugetar pe mai mulți ani.
Nu ar fi încă prea târziu ca Guvernul să reintroducă pe agenda Camerei Deputaților proiectul PL x- nr. 199/2020 prin emiterea Avizului solicitat de Comisia de Apărare... încă din decembrie 2020. Desigur că Avizul ar trebui readaptat situației din anul 2023. Ar determina o stare de speranță pentru pensionarii militari, de natură să diminueze presiunea asupra Guvernului prin demersurile în instanțe.