Nu am ascultat intervențiile anterioare prezentării documentului de mai jos.
Când voi găsi înregistrarea emisiunii o voi posta aici.
Emisiunea excepțională la TVR 3 realizată de Tudor Barbu a pus în fața telespectatorilor și a intervenienților textul acestui Curs de Guvernare:
Excepționale au fost 2 intervenții: un aviator militar cu pensie de 4 000 lei, după 27 ani de vechime în serviciu, și un adjutant de la Tg. Jiu, probabil cititor al acestui blog, care a subliniat că militarii au plătit contribuții la bugetul de stat și că niciun salariat din România nu a plătit contribuție individuală pentru pensie. Spre uimirea mea, Tudor Barbu știa această informație pe care propaganda împotriva pensiilor militare nu o difuzează.
De Victor Bratu
20 Noiembrie, 2022
Pensiile militare sunt considerate pensii speciale și trebuie să facă obiect al reformei sistemului de pensii. Proiectele de irigații nu vor fi finanțate prin PNRR și construcția de hidrocentrale în arii protejate nu va fi admisă în viitoarea componentă REPowerEU. Nu pot fi introduse în PNRR investiții noi, care să le înlocuiască pe cele negociate anterior cu Comisia Europeană.
Acestea sunt mesaje transmise de oficiali europeni ca reacție la seria de declarații făcute la București în ultima perioadă de membri ai guvernului sau de premierul Nicolae Ciucă legate de intenția de a renegocia PNRR.
România nu a trimis nicio notificare oficială prin care să ceară renegocierea PNRR
Până în acest moment, în ciuda seriei abundente de declarații pe această temă, România nu a trimis nicio notificare oficială la Bruxelles prin care să ceară renegocierea unor capitole din PNRR, afirmă surse europene pentru CursDeGuvernare.
Totuși, la București, premierul Nicolae Ciucă și președintele PSD, Marcel Ciolacu, vorbesc constant despre renegocierea reformei pensiilor în sensul renunțării la plafonul de 9,4% din PIB ca plafon maxim alocat bugetului de pensii.
(Citește și: ”Marcel Ciolacu dorește ”optimizarea” capitolului pensii din PNRR”)
În plus, în ciuda mesajelor venite de la Bruxelles, premierul Ciucă, el însuși pensionat din Armată, luptă ca pensiile militare să nu fie cuprinse în reforma pensiilor, care trebuie legiferată până la sfârșitul anului 2022.
Ministrul Transporturilor a evocat în urmă cu o săptămână, la Digi24, intenția de a scoate din PNRR proiectul liniei 4 de metrou și de a introduce o altă investiție, linia 6 de metrou, spre Otopeni.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat intenția autorităților române de a propuse spre finanțare, din componenta REPowerEU care urmează să fie atașată PNRR și să devină operațională din ianuarie 2023, finalizarea hidrocentralelor de pe OLT, Siret și Jiu.
Marcel Ciolacu a mai vorbit în repetate rânduri de nevoia de a introduce la finanțare prin PNRR o componentă de irigații. Ultimul semnal pe această temă a fost transmis pe 26 octombrie, când premierul Ciucă era în drum spre Bruxelles.
CursDeGuvernare a discutat cu oficiali europeni care cunosc în detaliu fiecare dintre dosarele evocate de oficiali români pentru a înțelege în ce măsură schimbările cerute vor fi acceptate de Bruxelles.
Schimbarea/eliminarea procentului de 9,4% – misiune imposibilă
Reforma sistemului de pensii are o importantă miză electorală.
Plafonul de 9,4% din PIB (aferent anului 2021) face parte din măsura privind Reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii care să înlocuiască actuala lege 127/2019).
Anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc precizează: „Un obiectiv al noii legislații va fi menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate schemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (adică până în 2070) la 9,4% din PIB, inclusiv constituirea unui mecanism de frânare în cazul depășirii plafonului de cheltuieli.”
Oficiali europeni afirmă că procentul nu poate fi crescut, eliminat sau înlocuit cu ”un alt mecanism de disciplină financiară”, așa cum declara premierul Ciucă la întoarcerea de la Bruxelles, luna trecută.
”Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, afirmă oficiali ai Comisiei Europene.
Pentru noua lege a pensiilor (Jalonul 214) termenul este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată.
Pensii militare exceptate de la reformă- a doua misiune imposibilă
Premierul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, Angel Tîlvar, și președintele PSD Marcel Ciolacu insistă în dorința de a excepta pensiile militare de la reforma generală a sistemului de pensii.
Chiar vineri, Nicolae Ciucă afirma: ”În raportul Băncii Mondiale scrie clar că pensiile militare nu intră la capitolul pensii speciale, ci pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate. Am discutat şi acest subiect inclusiv cu reprezentanţii Comisiei”.
Discuția evocată de Nicolae Ciucă a avut loc, dar opinia oficialilor europeni e alta.
”O etapă specifică (reforma 215), care va avea loc până la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element cheie al PNRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, afirmă oficiali europeni.