Iată ce a postat astăzi, Vasile Dincu înainte de a decola de la Bruxelles spre bucurești, unde ciucanul îl așteaptă să-i ceară demisia.
Paradisul ascuns din mijlocul orașului
După trei zile istovitoare, în cele două ore libere rămase pană la avion, regăsesc un loc în care altadată mi-am petrecut multe ore și zile: libraria Filigranes. De câteva luni parcă am uitat că aceste paradisuri mai există pe lume. Aici este cu totul altă lume și o liniște incredibilă. Aici nu se aude vocea idioților, linistea este intreruptă doar rareori de foșnetul moale al paginilor. Aici cărtile te asteaptă cuminți, aliniate ca soldații în formație. A sta aici este o adevarată terapie, un pansament pe o rană sângerândă. Nici racnetele prostilor și nici soaptele mieroase ale ticăloșilor nu pătrund până aici.
De aici îți poti lua energia pentru a ignora tembelismul solemn, puținătatea de minte sau analfabetismul agresiv. Iti dai seama aici că de planeta lor te despart zidurile din carti ale câtorva biblioteci. Ei nu vor înțelege niciodată cum dincolo de niste amărâte de coperti de carton se poate deschide o lume fără limite. Nu o să știe niciodată că există o asemenea cetate cu ziduri de aer, dar in care nu vor putea pătrunde pentru a arunca cu pietre. Aici e un paradis ascuns și niciodată nu vor înțelege cretinii si mediocrii că aici lumea lor nu există și nu contează.
Aici mediocrii și impostorii nu se vor intâlni niciodata cu victimele lor inocente pentru că nu se pot atinge de arma cea mai tare de pe lume: ideea. Refuzați de idee, ei nu vor avea niciodată cetatenie aici, nici statut de refugiat.
In fine, prietenii tăcuți din rafturi niciodată nu trădează și nu mint.
Fii binecuvântată republică a gândului, cuvântului și tăcerii!