 |
| Manevre ale forțelor strategice de rachete ale Forțelor Armate Ruse |
" Putin poate foarte bine să dea un ordin de a folosi cel puțin arme nucleare tactice, dar acest ordin s-ar putea să nu poată fi îndeplinit, deoarece „ lanțul de executori are probleme”. Dar care ar putea fi problemele?
Vom putea înțelege dacă, de exemplu, citim publicația de la acest link. Da, aici vorbim despre vremurile Uniunii Sovietice din anii 1980. Dar aceasta este tocmai „sarea” - atunci Kremlinul avea mai multe resurse pentru a-și menține mașina militară. Și chiar și în astfel de condiții, exista un nivel atât de revoltător de „factori” care puteau împiedica Uniunea Sovietică să folosească arme nucleare tactice în cazul unui „război mare” împotriva NATO. Ce putem spune despre Federația Rusă modernă, unde resursele sunt mai puține, iar dezordinea la toate nivelurile crește în fiecare zi.
De exemplu, pe teritoriul Ucrainei în perioada sovietică, existau 38 de depozite de arme nucleare, dintre care unele erau instalații industriale cu drepturi depline, iar unele erau literalmente pivnițe, adaptate la depozitat „capete speciale” pentru „Luna” OTRK și „Elbrus”. Este puțin probabil ca situația din Federația Rusă a lui Putin să fie mai bună acum. Și acest lucru este important din următorul motiv - dacă focosul nuclear nu este depozitat în condiții adecvate, la „ora X” este posibil să nu explodeze pur și simplu. În consecință, în general, sensul de a avea un „buton roșu” „cade”.
„Procesul tehnologic” de lansare - mai întâi focosul nuclear este „scos” din depozit, apoi este livrat prin „transport special” la locația uneia sau altei brigăzi de rachete și "la fața locului” este „înșurubat” de rachetă.
Chiar și în timpul URSS, conducerea forțelor armate nu cunoștea procedura de utilizare a armelor nucleare tactice. De exemplu, procedura prevedea că un focos nuclear tactic putea fi „scos din depozit” pentru utilizare ulterioară numai prin ordin scris de la șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Uniunii Sovietice. Sună incredibil, dar nici măcar toți șefii sovietici ai Statului Major General nu cunoșteau această „nuanță birocratică”. Prin urmare, au fost foarte „întrebați” de ce subordonații lor nu au urmat toate instrucțiunile de „lansare a bombei nucleare” în timpul exercițiilor.
Nu putem pretinde că în Federația Rusă modernă, armata acordă în general atenție „punctelor procedurale”. Dar rashiștilor le place foarte mult să afle între ei „cine este șeful cui” cu ajutorul matyuks-ului. Prin urmare, nu putem exclude posibilitatea ca ordinul de utilizare a armelor nucleare tactice să fie „înecat” în sediul cu mai multe etaje al conducerii armatei ruse la toate nivelurile de conducere.
Poate cel mai interesant lucru din această poveste este cea a mijloacele de livrare a focoaselor nucleare tactice către brigăzile de rachete, înainte de utilizarea directă.
Depozitarea munițiilor nucleare din nomenclatura aviației la instalația „C” a serviciului tehnic nuclear (districtul militar Kiev)
-vagoane speciale de tip B-60 și VG-124, care erau deghizate în „vagoane poștale” și „vagoane frigorifice” și adaptate pentru conversie la un ecartament de 1435 mm;
-mașini de depozitare de tip 9F223, similare în exterior cu kung-urile armatei standard, dar de fapt adaptate pentru depozitarea și transportul muniției nucleare;
Opțiunea livrării „rapide” a „capetelor speciale” pe helicopterul de tip Mi-8 nu a fost, de asemenea, exclusă (deși era puțin probabil să funcționeze în realitate).
Dar - se dovedește că în timpul URSS, „disimularea” mașinii 9F223 era un lucru obișnuit. Armata modernă a Federației Ruse nu se distinge printr-o „cultură specială” de întreținere a flotei sale de vehicule de toate tipurile . Iar fotografiile din surse deschise par să sugereze că Rusia modernă a „șters” majoritatea, dacă nu toate, „mașinile speciale” ale sale de tipurile B-60 și VG-124, pentru a le utiliza în transportul civil.
În sursele deschise, nu se menționează faptul că Federația Rusă modernă a efectuat cel puțin o dată un antrenament cu privire la utilizarea armelor nucleare tactice în ultimii 20 de ani, cu întregul ciclu - „scoaterea” din depozit și livrarea la desfășurare către o brigadă de rachete URSS a efectuat un test similar în 1981 sub numele de cod „Uranus-81”.