De la constituirea României Mici, în anul 1859, statul român a avut structuri informative integrate Forțelor Armate.
În anul 1865, Marele Stat Major a creat, după modelul francez, „Secția a II-a”, considerată primul serviciu de informații al armatei române, unitate care se ocupa de culegerea și analizarea informațiilor cu caracter militar.
Incepând din anul 1892 se conturează și în Ministerul de Interne un organism de culegere de informații sub numele de Biroul Siguranței Generale.
Istoricul Cristian Troncotă a scris un volum special dedicat activităților informative din perioada Razboiului de Independență și premergătoare intrării României în Primul Război Mondial. De asemenea, sunt cunoscute operațiunile de informare desfăsurate de organele speciale ale Armatei în teritoriile care urmau să se unească cu România.
In anul 1924, Mihail Moruzov, lucrător în cadrul Secției a II-a a Marelui Stat Major, a reușit să convingă conducerea Armatei de necesitatea constituirii unui serviciu de informații format din civili. Noul Serviciu condus de Moruzov a purtat numele de Serviciul Secret.
La 06 09 1940, după abdicarea regelui Carol al II-lea și instaurarea guvernului militaro-legionar, condus de Ion Antonescu, Mihail Moruzov a fost arestat, fiind executat în închisoarea Jilava de bandele Poliției Legionare, alături de alti demnitari ai regimului Carlist. Legionarii vicepremierului Horia Sima îl suspicionau pe Moruzov că a fost complice la executarea în închisoare a liderului legionar, Corneliu Zelea Codreanu.
Serviciul Special de Informații a fost preluat de celebrul om de informații Eugen Cristescu, care a deservit regimul Antonescu, până la 23 august 1944. Provenea din Siguranța Poliției, în care se remarcase în urmărirea legionarilor si comuniștilor.
In perioada premergătoare loviturii de stat din 1944, adjunctul său lucra pe ascuns cu Bir II din cadrul Marelui Stat Major. După arestarea generalului Antonescu, Eugen Cristescu s-a refugiat în zona Joita-Ilfov, Voinesti, Cetățeni Dâmbovița, apoi Bughea Câmpulung Muscel, unde a fost reținut o lună mai târziu de Siguranță. A fost predat autorităților sovietice, împreună cu Ion Antonescu. A revenit la București în 1946, când a fost condamnat la moarte de Tribunalul Poporului. Pedeapsa i-a fost comutată la închisoare pe viață, murind în anul 1950 în Penitenciarul Văcărești.
In august 1948 a fost desființat SSI și creată, sub conducerea consilierilor sovietici, Direcția Generală a Securității Poporului, așa zisul braț înarmat al muncitorilor conduși de PMR.
După retragerea trupelor sovietice din România, în anul 1958, a început epurarea securității de cadrele impuse de sovietici, acțiune continuată după 1967, după venirea lui Ceaușescu la coducerea PCR, când au fost înlăturați cei implicați în abuzurile din perioada ministrului Alexandru Drăghici și cei care au urmat cursuri de pregătice în Uniunea Sovietică.
In anul 1964 au fost grațiați și eliberați din inchisoare toți deținuții politici condamnați de instanțe în urma dosarelor penale întocmite de Direcția Generală a Securității Statului și Procuratura Militară.
In anul 1968 securitatea a devenit organ autonom sub denumirea de Consiliul Securității Statului și a funcționat așa până în anul 1972 când a redevenit Departament în cadrul Ministerului de Interne, până la 30 decembrie 1989, când a fost desființat de Frontul Salvării Naționale și generalul Iulian Vlad arestat.
In 25 martie 1990, sub conducerea lui Virgil Măgureanu, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională(CPUN) a creat actualul Serviciu Român de Informații, după ce, cu 2 luni mai înainte, fusese creat celebrul Doi și-un Sfert în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
După cum se poate vedea din scurta prezentare, fiecare schimbare de regim din România s-a soldat cu reorganizarea serviciului de informații și arestarea conducerii sale, măsuri justificate de noile regimuri instalate de implicarea acestui organism în activități politice, în favoarea vechiului regim.
Noile regimuri au restructurat serviciile de informații și le-au subordonat intereselor lor, de multe ori abatându-le de la principala lor menire....apărarea siguranței naționale. Chiar și după evenimentele din 1989 au fost semnalate asemenea intruziuni, dincolo de interesele de siguranță națională.
*********
Rezerviștii SRI din Argeș au ridicat pe 14 septembrie 2022, în Cimitirul Eroilor din Pitești, un monument închinat tuturor militarilor care de la constituirea statului român au lucrat, în timp de pace sau de război, pentru culegerea de informații, folosind arma informației pentru a contracara amenințările la adresa națiunii române.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (ACMRR-SRI) Argeș, condusă de fostul şef al SRI Argeş, col.(r) Dumitru Șovar, pensionat în anul 2010.
Au fost de față cadre militare în rezervă ale SRI, SIE și ale Direcției de Informații Militare din mai multe județe ale țării, reprezentanți ai asociațiilor de rezerviști ai MApN, MAI, precum și membri ai Asociației ”Cultul Eroilor Regina Maria”, scrie jurnaluldearges.ro.
Scurte intervenții în cadrul ceremoniei de dezvelire a monumentului - Troiță au avut col. (r) Sovar Dumitru, inițiatorul evenimentului, și generalul (r) Ion Stoica din partea ACMRR București din SRI.
Au sărit ca arși anticomuniștii și antisecuriștii de serviciu din presă și politică, acuzându-i pe organizatori că evenimentul reabilitează fosta securitate... tocmai la Pitești, unde s-a petrecut Fenomenul Pitești - schingiuirea deținuților politici de către alți deținuți.
Or, organizatorii au dedicat monumentul tuturor celor care au lucrat de-a lungul timpului în serviciile de informații.
Cine cunoaște istoria României nu poate să spună că numai securitatea intră în sintagma folosită de organizatori.
Dacă domnii care s-au remarcat ca anticomuniști și antisecuriști doar după căderea comuniștilor de la putere au ceva cu fosta securitate, este problema lor, dar de ce amestecă atacul, fără să distingă activitatea celor care au adus servicii țării inainte de regimul comunist?
Nu am cunoștință ca domnii contestatari ai troiței de la Pitești sau altcineva din România să fi ridicat până pe 14 septembrie 2022 vreun monument în cinstea ofițerilor și subofițerilor de informații care au adus servicii pentru crearea României Mari și în perioada interbelică.
Dacă nu rezerviștii SRI, cine ar fi în drept să cinstească memoria celor care au lucrat în serviciile informative ale tării?