 |
| Harta universalismului rusesc |
Site-ul propagandei ruse - APN.ru - Aghentsvo Politiceschi Novostei - a intrat în stare de nervozitate după ultimele operațiuni ale contraofensivei ucrainiene la Harkov și Herson.
Unul dintre analiștii site-ului, o doamnă, concluzionează că dacă nu se dă un decret special prin care să se integreze imediat actualele teritorii cucerite din Ucraina în Federația Rusă, fără să se mai aștepte organizarea de referendumuri, astfel încât apărarea lor să semnifice apărarea teritoriului național, Federației Ruse îi va fi greu să mai poată apăra actualul teritoriu rus.
Nu cred că Ucraina, NATO sau UE vor atenta la vreun centimetru din teritoriul Federației Ruse, dar aceasta este spaima pe care regimul lui Putin o insuflă rușilor.... cu scopul de a susține războiul.
Nu strică să audiem și alte puncte de vedere, ar spune rusofilii noștri!
Cât de departe suntem dispuși să ne retragem?
12.09.2022, 19:58, Opinii. 598 Tatiana Shabaeva
Chiar la începutul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, prietena mea, care și-a petrecut toată copilăria și tinerețea acolo și, bineînțeles, cunoștea Ucraina mult mai bine decât mine, mi-a spus că are un sentiment rău. Ea a spus că nu te poți comporta atât de frivol, de bună fire cu oamenii care au fost învățați de zeci de ani să te trateze cu dispreț și ură. Că un astfel de comportament este inadecvat situației, iar noi, în Rusia, nu înțelegem ce este Ucraina. Îmi amintesc cum, încercând să o calmez, i-am răspuns că Rusia nu va pierde decât dacă va exista trădare internă. Și la vremea aceea am crezut mult mai puternic că nu se va întâmpla.
Dar nu voi dezvolta acest subiect acum. Cel mai mult mă interesează oamenii care se află în teritoriile ocupate de Rusia. Oameni cărora li s-a spus că Rusia este aici pentru totdeauna și care văd cum Rusia părăsește locurile în care „a venit pentru totdeauna”.
Ideea nu este în cuvântul „pentru totdeauna” în sine - într-adevăr, nimic nu se întâmplă pentru totdeauna - ci în faptul că oamenii încă au dreptul să se aștepte la o anumită lungime și fiabilitate de la el. Cum putem acum să convingem oamenii că „vsegda-ua ” noastră are extindere și fiabilitate? Acum am lăsat „doar” regiunea Harkov, iar acolo au început deja represiunile ucrainene împotriva profesorilor care au acceptat să lucreze în cadrul programului rus și a oamenilor pur și simplu loiali Rusiei, care vor fi acum supuși persecuției, până în pericolul vieții lor. . Dar la urma urmei, există încă o mulțime de lucruri care pot fi predate și pe care cu siguranță ni se va cere să le predăm.
Acum spunem cu încredere că nu vom preda regiunea Herson, nu vom preda Zaporojie (și cu siguranță nu vom preda LDNR și Crimeea!) - dar în realitate va depinde de planuri ciudate și de neînțeles în șeful conducerii țării. , și nici nu voi încerca să pretind că cunosc aceste planuri.
Să presupunem în continuare că există un plan de păstrare a acestor teritorii - ceea ce personal sper și îmi doresc foarte mult. Să începem de la asta. În acest caz, ce trebuie făcut urgent pentru ca „pentru totdeauna” nostru să devină trup?
Nu văd altă cale de ieșire decât să acceptăm de urgență (și da, fără referendumuri, care sunt imposibile în condițiile actuale), printr-un decret special și de urgență, aceste teritorii ca parte a Federației Ruse și abordarea apărării lor în același mod ca și apărarea teritoriului Federației Ruse. În opinia mea, acesta este singurul lucru care mai poate oferi oamenilor încredere că mâine nu vor suferi soarta susținătorilor Izyum, Kupyan, Volchan ai Rusiei.
Nici nu voi discuta obiecția că aceasta „contrazice dreptul internațional”: dreptul internațional a izbucnit, nu mai există (de fapt, nu a mai existat de la prăbușirea URSS și formarea unui singur hegemon mondial).
Dacă îmi vor spune că acest lucru este iresponsabil, pentru că trupele ruse pot fi într-adevăr retrase din aceste teritorii, asta va confirma doar că aceasta este intenția probabilă. Dar în acest caz, ceva mai rău poate fi presupus: o lipsă de înțelegere a cât de departe suntem în general pregătiți să ne retragem.- „Numai din regiunea Herson și Zaporojie, pentru că nimeni nu le-a promis nimic”? Deja o minciună: au promis și același canal al Crimeei de Nord a fost promis Crimeei.
- „Din LDNR, nu e Rusia”? Dar cum rămâne cu „scopul nostru principal este protecția Donbass”? Câte mii de vieți date?
- „Din Crimeea”? Oprește-te, oprește-te, dar Crimeea este deja Rusia însăși!... Da, dar inamicul nostru nu se va opri aici.
Și ceea ce este cel mai interesant: cu cât renunțăm la mai mulți „non-ruși” pe motiv că aceasta nu este Rusia, cu atât ne va fi mai dificil să apărăm Rusia în granițele Federației Ruse. Și mă refer nu numai la nivel teritorial, ( sublinierea blogului) deși Crimeea fără o rută terestră, ceea ce este destul de evident, va fi mult mai vulnerabilă. În plus, îmi amintesc bine că bombardarea regiunilor Kursk și Belgorod a început imediat după ce am arătat un „gest de bunăvoință” și am retras trupele din nord-estul Ucrainei.
Teritoriile sunt foarte importante. Dar nu este vorba doar despre teritorii, ci despre oameni. Va fi mai dificil să apărăm „deja Rusia însăși” pe fundalul demoralizării oamenilor din cauza retragerilor. Și din cauza timpului pierdut. Dar înainte de subiectul timpului pierdut, sunt amorțit, nu am nimic de adăugat la ceea ce cred că este evident pentru toată lumea.
S-ar părea: o banalitate care a pus dinții peste „rușine și război”. Dar nimeni nu a infirmat această banalitate, iar în ruleta istorică putem avea șansa să devenim un exemplu viu care o confirmă.
Regula „nu ne lăsăm pe ale noastre” s-a născut nu numai din noblețe, ci și din pragmatică. Le oferă oamenilor încredere că ceea ce fac are valoare. Că fac parte din ceva mare și comun. Dar pentru asta oamenii luptă - pentru ceva mare și comun. Numai asta poate avea suficient sens pentru a te angaja într-un asemenea război.