Completul Curții de Apel București a umplut cu prostii Motivarea anulării Deciziei Curții de Conturi privind actualizarea pensiilor militare în anul 2017

In memoria mesterului popular, PETRE IACOVOIU, Vâlcea

De asemenea, judecătoarea Mădălina Elena Vladu-Crevon comite o gafă elementară pentru un jurist, nereușind să identifice, ca și Casa Sectorială,  care este excepția de la articolul 59 din Legea nr.223/2017 în ordonanțele care au reglementat indexările. 

Excepția este valorică doamnă judecătoare, de 5%, și 5,25%, nu cu privire la aplicarea în timp a indexărilor din 2016 și 2017.

Ajunge la concluzia stupefiantă potrivit căreia indexările din 2016 și 2017 au fost temporare, aplicabile numai în anii 2016 sau 2017, pentru că și ordonanțele de urgență prin care au fost impuse au fost din categoria celor bugetare, aplicabile doar pe perioada unui an. 

Păi, ce facem doamnă judecătoare cu pensiile a 5 milioane de pensionari civili ale căror pensii au fost majorate prin aceleași ordonanțe temporare?

Ce facem cu indexarea temporară de 5% din 2016 care a fost aplicată tuturor pensionarilor militari care au primit pensie și în anul 2017, până la 30 06 2017, si este aplicată si in prezent pensiilor militare rămase mai avantajoase cu calculul contributiv pe L 263/2010?

Sunt pertinente criticile privind pct. 1/iii din Decizia nr. 4/2020 a Curții de Conturi, punct pe care nici Curtea de Conturi nu l-a mai susținut in concluziile finale depuse la dosar, dar de aici și până la gafele juridice reținute în Motivare, pentru a justifica anularea pct. 1/i și 1/ii, este cale lungă.

Nu discut aici motivele procedurale care ar fi fost încălcate de Curtea de Conturi în perioada desfăsurării controlului și judecării contestației.

Extras din Motivarea Sentinței nr. 974/2022 a Curții de Apel București.

 3.Considerentele Curţii de Apel asupra cauzei; 

Reţine Curtea că în urma unui control dispus în baza Hotărârii Plenului Curţii de Conturi cu privire la modul în care Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a aplicat prevederile legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat la data de 30.06.2017, a fost verificată perioada 27.05.-05.06.2020 . 

A fost întocmit Raportul de control nr. A 1464 din 16.06.2020, prin care au fost constatate deficienţe privind cadrul procedural şi modul de realizare a actualizării pensiilor militare de stat la data de 30.06.2017, reţinându-se că reclamanta a eliminat în mod incorect din algoritmul de calcul al pensiei actualizate la 30.06.2017 suma reprezentând echivalentul indexării din anul 2016 şi de asemenea s-a constatat că includerea cuantumului indexării din 2016 în cuantumul pensiei actualizate trebuie să se facă cu încadrarea în procentul de 85% prevăzut la art. 30 din lege. 

CPS a MApN a diminuat valoarea pensiei actualizate la 30.06.2017 în cazul pensionarilor care nu atinseseră plafonul de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din lege, fapt ce determină riscul acordării unui cuantum mai mic al pensiei în plată începând cu luna iulie 2017. Ulterior, la data de 13.07.2020 Departamentul XII al Curţii de Conturi a României a emis Decizia nr. XII/4 prin care a stabilit:

 - ’’Conducerea CPS MApN va proceda la corectarea metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017, iar determinarea în baza art. 60 din lege a cuantumului pensiei militare la 30.06.2017 se realizează cu respectarea următoarelor principii: 

- i. Actualizarea pensiei în anul 2017, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a creşterii soldei de funcţie, respectiv translatarea în cuantumul pensiei a creşterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea din anul 2016; 

- ii. începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componenţă majorarea de 5% acordată în 2016 la care se adaugă fie indexarea de 5,25% acordată în anul 2017, fie actualizarea soldei de funcţie cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015; 

- iii. Actualizarea pensiilor, în condiţiile menţionate mai sus, se realizează cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform act. 30 din Legea nr. 223/2015. Termen de realizare: 31.12.2020”.

 Împotriva Deciziei nr. XII/4 din data de 13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României Casa de pensii sectorială a formulat Contestaţia înregistrată sub nr. A 1822 din data de 23.07.2020, reiterând totodată cele precizare în documentul A 1592 din data de 30.06.2017. 

Prin încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 Comisia de contestaţii constituită la nivelul Curţii de Conturi a dispus: 

1. - Respingerea contestaţiei formulată împotriva măsurii de la pct. 1.1. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, emisă de Departamentul XII; 

2. - Stabileşte un nou termen de ducere la îndeplinire a măsurii de la pct. 1.1. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, respectiv 30.06.2021.

 Față de toate aceste aspecte reținute de Curtea de Conturi, Curtea de Apel constată că prin Decizia nr.849/2019, paragraful 26, instanța de control constituțional a subliniat „Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de 9 urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziţii de lege pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

 Curtea reţine că această reglementare este în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, paragraful 35,). 

Astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, a fost instituită, în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. 

De asemenea, Curtea precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câştigat.” Potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 care constituie cadrul general al pensiilor militare de stat, (forma în vigoare la data de 01.01.2016), este instituită regula conform căreia „(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.” 

Prin derogare de prevederile mai sus enunţate, în anul 2016, pensiile militare de stat au fost majorate cu 5% în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, la data de 01.01.2017 pensiile militare de stat au fost majorate cu 5,25% în conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, tot un act normativ cu caracter temporar privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Faptul că ambele articole menţionate din cele două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului se raportează la dispoziţiile cadrului general, în speţă art. 59 alin. (1) din Legea nr.223/2015, conduc la concluzia potrivit căreia cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, potrivit dispoziţiilor derogatorii anuale instituite prin ordonanţele de urgenţă indicate. De asemenea, Curtea reţine şi menţiunile par 26 din Decizia CCR nr.849/2019 care precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câştigat. Prevederile art. 14 alin. (2) ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au caracter temporar, acestea stabilind că „prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%. ” Prin prisma acestor considerente, în lipsa unor dispoziţii speciale, aceste prevederi nu pot fi reaplicate în anii care urmează, sens în care afirmaţia pârâtei conform căreia Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a omis să mai adauge majorarea cu 5% a pensiei" este neîntemeiată, întrucât, în cazul de faţă nu este vorba despre o omisiune, ci despre inaplicabilitatea unui act normativ de esenţa căruia este caracterul său temporar. Se are în vedere că la elaborarea politicilor sale bugetare, statul se bucură de o marjă largă de apreciere, aspect recunoscut şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului iar Legea nr. 223/2015 a pensiilor militare de stat este o lege specială, care instituie un algoritm specific de calcul al pensiei militare, fără legătură cu principiile care guvernează calculul pensiei în sistemul de pensii publice. 

10 La rândul său, art. 30 din Legea nr. 223/2015 instituie un plafon în ce privește cuantumul pensiei, stabilind că aceasta nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din același act normativ, indiferent de numărul operațiunilor de actualizare și recalculare la care respectiva pensie a fost supusă. 

De asemenea, Curtea constată că și sub aspect procedural, efectuarea acţiunii de control, finalizată actele administrative contestate, s-a realizat cu încălcarea mai multor prevederi din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014, cu modificările şi completările ulterioare, (RODAS). 1. Astfel, se reține că Departamentul XII nu a notificat reclamanta despre acţiunea de verificare cu 15 zile înainte, încălcând dispoziţiile punctului 53 alin. 2 lit. b) din RODAS; 2. Se reține faptul că reclamanta a formulat 11 obiecțiuni ale dispoziţiilor RODAS în redactarea raportului echipei de verificare, înregistrate sub nr. A 1592 din data de 30.06.2020. Asupra acestor încălcări ale RODAS, în Nota conţinând poziţia motivată referitoare la obiecţiile depuse de conducătorul entităţii controlate, cât şi directorul Direcţiei 2 din cadrul Departamentului XII, cu ocazia analizei efectuate în baza pct. 164 alin. 2 din RODAS, dar şi şeful Departamentului XII, cu ocazia „examinării proiectului deciziei” – se face trimitere în mod generic la „obiecţiunile formulate” fără o analiză și răspuns punctual asupra acestora, ceea ce constituie în fapt o încălcare a dreptului la apărare și a contradictorialității, nefiind acordată în mod real atenție susținerilor reclamantei. 

II. Referitor la cele dispuse prin Decizia nr. XII/4 din data de 13.07.2020 emisă de către Departamentul XII al Curţii de Conturi a României, s-a reținut de către pârâtă că măsura de „corectare a metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017”, nu poate fi realizată deoarece reclamanta nu a utilizat „o metodologie de calcul”, ci a aplicat în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, şi dispoziţiile Anexei nr. 2 „Procedura de actualizare a pensiilor militare de stat” la Ordinul nr. 3l/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat. Aplicând metodologia Curţii de Conturi, se ajunge la situația egalitarismului, în sensul că pensionarii care în urma recalculării au coeficient mai mic de 85%, vor avea în urma acestui mod de actualizare, impus de pârâtă, o pensie mai mare decât pensionarii cu coeficient de 85%, deşi aceştia vor avea vechime mai mare. 

III. În ce privește încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020, emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi se reține că au fost analizate argumentele prezentate în Contestaţie, aspectele prezentate în Raportul de control, precum şi prevederile legale aplicabile în acest domeniu, fără a se face referire la obiecţiunile formulate de reclamantă, înregistrate sub nr. A 1592 din 30.06.2020, deşi în Contestaţie se face trimitere la acest document. În aceste condiții, din nou se reține o încălcare a principiul contradictorialităţii şi a dreptului la apărare în derularea procedurii jurisdicţionale a Curţii de Conturi. De asemenea pârâta face trimitere în document la Raportul de control unde se menţionează că ’’legislația secundară emisă pentru aplicarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, respectiv Anexa 2 la Ordinul comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, nu cuprinde precizări explicite privind algoritmul de calcul pentru actualizarea pensiilor militare de stat.” Acest aspect menționat de pârâtă excedează prevederilor art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000, care precizează fără echivoc că ordinele cu caracter normativ, ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale se emit numai pe baza şi în executarea legilor şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise si nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora”. 

11 Prin urmare, aspecte explicite privind „algoritmul şi modul de calcul”/„formula de calcul” - nu se regăsesc în alin. (4) al art. 60 din Legea nr. 24/2000 şi nici în alin (1) al aceluiaşi articol și reprezintă din punct de vedere juridic soluţii care contravin prevederilor textului - cadrul din lege, în baza căreia „procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun”: În ce privește legalitatea Ordinului comun şi a Anexei nr. 2, Curtea reține că aceasta a fost contestată şi în instanţă, iar prin încheierea de şedinţă din 16.06.2020 completul de judecată de la Tribunalul Bucureşti a respins excepţia de nelegalitate invocată în Dosarul nr. 1611/3/2019*, reținând că Anexa nr. 2 a fost elaborată cu respectarea dispoziţiile art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000. 

Faţă de toate aceste aspecte reţinute, Curtea apreciază că acţiunea de faţă este întemeiată, urmând a fi admisă şi anulate actele administrative contestate, fiind întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor legale. 

Cu referire la cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei, astfel cum a fost completată, formulată de intervenientul Budeanu Viorel, Curtea, având în vedere soluţia care se va da cererii principale, precum şi faptul că intervenția în proces reprezintă o apărare în sprijinul părţii pentru care se intervine, va fi respinsă ca neîntemeiată. Văzând şi dispoziţiile art.18 din Legea nr.554/2004, şi art.63 din C.pr.civilă.