Multe sunt scrise pe internet despre biserica "Precupeții Noi" din București, amplasată în apropiere de Piață Romană, pitită printre alte clădiri pe strada General Broșteanu, însă mai puțin se scrie despre cele două plăci comemorative dăruite de prof. dr. Ion Gherman, președintele Societății Culturale "Ținutul Herța", plăci care amintesc de martiriul bucovinenilor și herțenilor măcelăriți de soldații sovietici la Fânâna Albă și Lunca Siretului, în anul 1941, când încercau să treaca în grup granița în țara mamă , România, de care fuseseră ruți pri Ultimatumul sovietic din 1940.
Plăcile comemorative amintesc bucureștenilor că ținuturile Bucovina de Nord, Herța și Basarabia au aparținut României până în anul 1940.
Plăcile comemorative sunt amplasate, după cum se vede în poze, în curtea bisericii, în partea dreaptă cum intri, astfel că nu poți ajunge la intrarea în biserică fără să observi prezența lor.
In România nu s-a prea vorbit despre aceste masacre până în anul 2004, pentru a nu supăra autoritățile sovietice până în anul 1991, ruse și ucrainiene după destrămarea Uniunii Sovietice. Oare acesta să fie motivul pentru care tăcerea s-a așezat și peste contribuțiile scrise în marmură la Biserica "Precupeții Noi" de reputatul medic și biolog Ion Gherman?
Istoria spune că în iarna anului 1941 s-a dus zvonul printre bucovineni că de 1 aprilie se organizează o trecere în masă peste graniță spre România, trecere permisă de noile autorități sovietice. Ajunși în zona de graniță Fântâna Albă, nu departe de Herța, grănicerii sovietici i-au somat să se întoarcă și apoi i-au secerat cu mitralierele. Numărul exact al victimelor nu a putut fi stabilit, dar unele surse bine informate vorbesc de cca 3000 de morți.