După războiul ruso-turc din anul 1877, România a obținut independența pe 9-10 mai. Pe plan diplomatic independența a fost recunoscută prin tratatele de pace de la San Stefano si Berlin din anul 1878. Prin aceleași tratate de pace Dobrogea a revenit Rusiei după 4 secole de pașalâc turcesc.
Regiunea din sudul Basarabiei, formată din judeţele Tighina, Cetatea Albă şi Ismail, cunoscută sub numele turcesc de Bugeac, a fost luată aproape cu forţa de Rusia, vechiul nostru aliat din războiul cu Imperiul Otoman.
Buceacul, Basarabia autentică, reintrase în stăpânirea Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856 şi a devenit parte a României create în urma Micii Uniri din 1859.
Rusia a venit cu propunerea ca în schimbul Bugeacului să cedeze României Dobrogea, o regiune aridă și slab populată. Mulți politicieni ai vremii nici nu voiau să audă despre un asemenea schimb, mai ales că în judetele Ismail, Cahul și Tighina 90% din populație era de etnie română.
Bugeacul avea să revină României prin pacea de la Versailles din 1919 și a fost pierdut din nou prin ultimatumul URSS din 1940.
Pe termen lung, alipirea Dobrogei la România a fost un avantaj, asigurându-i ieșire la Marea Neagră.
Recenta invazie a Rusiei în Ucraina pare să aibă una dintre mize preluarea controlului gurilor Dunării prin recucerirea Bugeacului.
Televiziunea Română a realizat un excelent serial al Unirii Românilor, cel de mai jos fiind dedicat Războiului de Independență și Unirii Dobrogei cu România, acesta din urmă fiind un subiect mai puțin tratat de istoriografia română