Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2021:185.001602
Dosar nr. 4241/2/2020
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA a VIII-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV şi FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR. 1602
Şedinţa publică din data de 09.11.2021
Curtea constituită din:
Judecător: Mădălina Elena Vladu-Crevon
Grefier: Mariana Hulea
Pe rol soluţionarea în contencios administrativ şi fiscal a cauzei având ca reclamant CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE în contradictoriu pârâţii CURTEA DE CONTURI A ROM NIEI şi COMISIA DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR CONSTITUITĂ LA NIVELUL CURŢII DE CONTURI A ROM NIEI şi intervenientul BUDEANU VIOREL, având ca obiect litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992)- încheierea nr. 19/07.08.2020.
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspund: reclamanta prin consilieri juridici cu delegaţie de reprezentare la dosar şi pârâta Curtea de conturi a României, reprezentată de consilier juridic Ana Pînzaru, care depune delegaţie, lipsind intervenientul Budeanu Viorel. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de şedinţă a făcut referatul cauzei şi a învederat că intervenientul Budeanu Viorel a depus cerere de renunţare la judecată.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul pe cererea de suspendare a executării actului contestat.
Reprezentantul pârâtei arată că înainte de a pune în discuţie cererea de suspendare, a observat că s-a făcut recurs împotriva încheierii prin care s-a respins o cerere de intervenţie. Curtea aduce la cunoştinţă reprezentantului pârâtei că acest aspect a fost clarificat la termenul trecut, nu a fost respinsă, nu fusese prinsă în prima tranşă de intervenţii supusă analizei pentru că nu au fost comunicate. Curtea s-a pronunţat de două ori prin două încheieri deoarece nu au existat toate elementele necesare.
Reprezentantul pârâtei arată că pe rolul ÎCCJ este înregistrat dosarul.
Curtea aduce la cunoştinţa părţilor că cererea de intervenţie formulată de petentul Budeanu Viorel a fost admisă în principiu pentru că pentru ceea ce se judecă în prezentul dosar se suspendase un proces de al dumnealui într-o altă localitate, însă a şi renunţat la cererea de intervenţie accesorie pentru că a apreciat că intervenţie dumnealui este principală.
Având cuvântul pe cererea de suspendare a executării, reprezentantul reclamantei solicită admiterea ei având în vedere faptul că termenul de 31.12 până la care i s-a pus în vedere să ducă la îndeplinire dispoziţiile stabilite de către Curtea de Conturi prin Decizia nr. 4/13.07.2020 se apropie şi solicită suspendarea acestei decizii până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare potrivit prevederilor art. 15 din legea contenciosului administrativ, cu îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 14 din aceeaşi lege, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente. Dă citire cazului bine justificat şi învederează că principiul legalităţii actelor administrative presupune atât ca autorităţile administrative să nu încalce legea, cât şi ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. Or, în legătură cu legalitatea actelor administrative emise de Curtea de conturi a României şi de Comisia de soluţionare a contestaţiilor există o îndoială serioasă, motiv pentru care a şi invocat motivele de nelegalitate pentru motivele expuse pe larg în documentul înregistrat sub nr. AJ 714/03.02.2021 depus la dosar. Arată că nicăieri în cuprinsul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare nu se prevede în mod expres soluţia la care a ajuns pârâta şi anume de a include cuantumul aferent
1
indexării din 2016 în cuantumul pensiei actualizate cu condiţia încadrării în procentul de 85% preluat din cuprinsul art. 30 din legea nr. 223. Consideră că dacă s-ar aplica acest algoritm de calcul, respectiv de a acorda majorarea de 5% aferent anului 2016 doar pensionarilor care nu au atins plafonul de 85% din baza de calcul se încalcă prevederile art. 29 din lege. Dacă se ia în considerare şi amestecul terminologic majorare/indexare sugerat repetitiv în conţinutul raportului Curţii de conturi ar trebui ca în anii 2019-2020 în mod similar procentele de indexare de 1,3% şi 4,6% să se adauge numai la pensionarii care au sub procentul maxim de 85% aplicat bazei de calcul chiar dacă nu au realizat vechimea necesară. Per a contrario tuturor pensionarilor care au ajuns la procentul maxim de 85% nu li s-ar mai acorda indexările ulterioare, ignorându-se astfel prevederile art. 59 din legea 223. Aplicarea soluţiei Curţii de Conturi ar conduce indubitabil la egalitarism, iar pensiile cadrelor militare cu vechime mai mare în armată care sunt deja plafonate la pragul de 85% vor putea fi ajunse din urmă de pensiile celorlalţi militari cum mai puţină vechime. Mai arată că legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca unele pensii militare să nu crească în urma actualizărilor la art. 60 alin. 3. Instanţele de judecată au confirmat modul de interpretare şi aplicare a prevederilor legale referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat, astfel că a depus la dosar o listă cu toate dosarele câştigate de reclamantă care au avut ca obiect acordarea majorării de 5%. Menţionează că reclamanta nu poate fi de acord cu afirmaţia potrivit căreia raţionamentul echipei de control nu vine în contradicţie cu marea majoritate a hotărârilor instanţelor de judecată mai ales în contextul practicii judecătoreşti neunitare. În urma raportului de control, pârâta a realizat că sunt 3 hotărâri judecătoreşti din care doar una definitivă care nu dădea dreptate modului în care a aplicat prevederile art. 60 Casa de Pensii şi atunci a hotărât că ar fi neunitară. Arată că singura în măsură să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de către instanţele de judecată este ÎCCJ pe calea recursului în interesul legii. În continuare, reprezentantul reclamantei arată că punerea în executare a dispoziţiilor stabilite prin decizia 4 din 30.07.2020 şi care a fost menţinută prin încheierea 19 a Comisiei de contestaţii pe lângă prejudiciul asupra bugetului general consolidat din care aceste sume ar fi plătite ar putea produce efecte şi asupra unor raporturi juridice conexe ce implică emiterea unor decizii de revizuire a drepturilor de pensie pentru aproximativ 40.000 de pensionari militari cărora ar trebui să li se emită decizii de debit pentru recuperarea acestor sume. În plus, emiterea acestor decizii ar perturba grav activitatea reclamantei care are şi alte atribuţii.
Reprezentantul pârâtelor solicită respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată. În opinia sa nu sunt întrunite în cauză condiţiile prevăzute de art. 14 coroborat cu art. 15 din legea 554/2004. Arată că măsura dispusă în sarcina entităţii verificate a fost în temeiul art. 43 lit. c) din legea nr. 94/1992 coroborat cu pct. 174 din regulamentul de valorificare a actelor de control aprobat prin hotărârea Plenului 155/2014 în sensul că s-au constatat nereguli financiar contabile cu privire la aplicarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte determinarea cuantumului pensiei militare raportat la prevederile art. 60 din legea 223/2015. Aceste nereguli au fost aduse la cunoştinţa entităţii verificate stabilindu-se în sarcina sa respectarea principiilor impuse de lege cu privire la metodologia de calcul a pensiei militare. Prin măsura dispusă nu s-a stabilit valoarea abaterii, nu este vorba despre o abatere care a produs prejudicii ci presupune doar respectarea dispoziţiilor legale incidente în cauză. Prin urmare apreciază că nu este îndeplinită condiţia pagubei iminente, iar în ceea ce priveşte legalitatea măsurii această aparenţă nu a fost înlăturată de susţinerile reclamantei. Menţionează că ducerea la îndeplinire a măsurii ca termen fixat în decembrie, se poate modifica acest termen pe cale administrativă prin solicitarea entităţii verificate în temeiul pct. 453 din Regulamentul de valorificare a actelor de control, prin urmare nici sub acest aspect nu sunt întrunite cele două condiţii prevăzute de art. 14 din legea contenciosului administrativ. Pentru considerentele arătate în întâmpinare, solicită respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.
Reprezentantul reclamantei arată că este absurd să se spună că nu se va produce o pagubă când este foarte clar că reclamanta este obligată la emiterea unor decizii de pensie cu plata unor drepturi pe un temei nelegal.
2
Curtea reţine cauza în pronunţare pe cererea de suspendare şi acordă termen pentru continuarea judecăţii pe fond şi pe excepţia de nelegalitate la data de 15.02.2022.
C U R T E A,
Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti la data de 25.08.2020, reclamanta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a chemat în judecată pârâta Curtea de Conturi a României pentru Departamentul XII al Curţii de Conturi a României şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună:
1. anularea încheierii nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi, ca nelegală şi netemeinică;
2. anularea Deciziei nr. XII/4/13.07.2020 şi implicit a Raportului de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 emise de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României ca nelegale şi netemeinice;
3. suspendarea măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României şi menţinute prin încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi până la soluţionarea acţiunii în anulare.
În motivare s-a arătat că, în baza Hotărârii Plenului Curţii de Conturi nr. 243 din data de 25.05.2020 s-a stabilit, ca urmare a aspectelor sesizate prin petiţii adresate Curţii de Conturi, acţiunea de control cu tema „ Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entităţii" de către o echipă de control a Departamentului XII, la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 27.05 - 05.06.2020. Misiunea de control a avut ca obiectiv „modul în care Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a aplicat prevederile legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stal la 30.06.2017, procedură prevăzută la art. 60 din Legea nr. 223/24 iulie 2015 privind pensule militare de stat".
Prin Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 echipa de control a constatat "deficienţe privind cadrul procedural şi modul de realizare a actualizării pensiilor militare de stat la data de 30.06.2017"şi a concluzionat: CPS a MApN a eliminat în mod incorect din algoritmul de calcul al pensiei actualizate la 30.06.2017 suma reprezentând echivalentul indexării din anul 2016;
- includerea cuantumului indexării din 2016 în cuantumul pensiei actualizate trebuie să se facă cu încadrarea în procentul de 85% prevăzut la art. 30 din lege. CPS a MApN a diminuat valoarea pensiei actualizate la 30.06.2017 în cazul pensionarilor care nu atinseseră plafonul de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din lege, fapt ce determină riscul acordării unui cuantum mai mic al pensiei în plată începând cu luna iulie 2017.
Totodată, echipa de control a recomandat Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale "analizarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţe şi identificarea unei soluţii pentru acordarea în mod unitar şi nediscriminatoriu a drepturilor de pensie rezultate în urma indexărilor şi actualizării pensiilor din anii 2016-2017, conform concluziilor si algoritmului de calcul prezentate de echipa de audit în raportul de control".
La Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a formulat obiecţiunile înregistrate sub nr. A 1592 din data de 30.06.2020, menţionând totodată că nu este întrunită nicio cerinţă de la punctul 174 din Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014 - Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, pentru emiterea unei decizii şi că eventuala punere forţată în aplicare a
3
recomandării echipei de control ar crea un prejudiciu considerabil la nivelul instituţiei militare.
Ulterior, la data de 13.07.2020 Departamentul XII al Curţii de Conturi a României a emis Decizia nr. XII/4 prin care a decis:
- "Conducerea CPS MApN va proceda la corectarea metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017, iar determinarea în baza art. 60 din lege a cuantumului pensiei militare la 30.06.2017 se realizează cu respectarea următoarelor principii:
- i. Actualizarea pensiei în anul 2017, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a creşterii soldei de funcţie, respectiv translatarea în cuantumul pensiei a creşterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea din anul 2016;
- ii. începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componenţă majorarea de 5% acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25% acordată în anul 2017, fie actualizarea soldei de funcţie cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015
- iii. Actualizarea pensiilor, în condiţiile menţionate mai sus, se realizează cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform act. 30 din Legea nr. 223/2015. Termen de realizare: 31.12.2020".
Împotriva Deciziei nr. XII/4 din data de 13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României Casa de pensii sectorială a formulat Contestaţia înregistrată sub nr. A 1822 din data de 23.07.2020, reiterând totodată cele precizare în documentul A 1592 din data de 30.06.2017.
Prin încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 Comisia de contestaţii constituită la nivelul Curţii de Conturi a analizat contestaţia formulată de reclamantă şi a dispus: 1. - Respingerea contestaţiei formulată împotriva măsurii de la pct. LI. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, emisă de Departamentul XII;
2. - Stabileşte un nou termen de ducere la îndeplinire a măsurii de la pct. 1.1. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, respectiv 30.06.2021.
A fost realizat un scurt istoric al prevederilor legale aplicabile materiei. Începând cu data de 01.01.2016, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pensiile militarilor au devenit pensii militare de stat. Potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din Lege, în forma în vigoare la data de 01.01.2016 :„ (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat."
Prin derogare de prevederile mai sus enunţate, în anul 2016, pensiile militare de stat au fost majorate cu 5% în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, la data de 01.01.2017 pensiile militare de stat au fost majorate cu 5,25% în conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, adică pensiilor majorate cu 5% în anul 2016 Ii s-a aplicat majorarea de 5,25%.
Totodată, potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (aşa cum acestea erau în vigoare la data 30.06.2017), "(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/ salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor
4
şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie."
De asemenea, articolul prevede la alin. (4) că procedura de actualizare se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în speţa noastră, Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţiei şi Pază fir. 3l/M.25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, Anexa nr. 2.
Aşadar, la intrarea în vigoare a Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal bugetare, potrivit prevederilor art. II alin. (3), cuantumul brut al soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti s-a majorat cu 15% şi odată cu el şi solda de funcţie din compunerea soldelor lunare pe baza cărora s-a determinat la recalculare media soldelor de funcţie îndeplinite în cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, fapt care determină modificarea bazei de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din lege. Asupra bazei astfel modificate se aplică procentele prevăzute la art. 29, 30 şi 108 din lege, în raport cu vechimea valorificată în ultima decizie şi cu gradul militar deţinut la trecerea în rezervă;
Pensiile militare de stat actualizate la data de 30.06.2017 au fost comparate cu pensiile aflate în plată la data de 01.01.2017 (ce cuprind atât majorarea de 5% aferentă anului 2016, cât şi majorarea de 5,25% aferentă anului 2017) şi au fost aplicate dispoziţiile cele mai favorabile, respectiv au fost puse în plată pensiile având cuantumul mai avantajos, potrivit prevederilor art. 60 alin. (3) "în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile."
În lumina acestor argumente, nu se poate susţine sub nicio formă faptul că reclamanta "a eliminat în mod incorect din algoritmul de calcul al pensiei actualizate la 30.06.2017 suma reprezentând echivalentul indexării din anul 2016."
Această concluzie din Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 demonstrează o apreciere superficială a echipei de control a procesului de actualizare din anul 2017, scos din contextul general al sistemului pensiilor militare de stat, datorat modificărilor succesive ale legislaţiei (actualizarea pensiilor a fost impusă de majorarea soldei de funcţie a militarilor activi, prin legea care aproba deja o măsură socială adresată pensionarilor în 2017, majorarea cu 5,25%, în contextul desfăşurării procesului de recalculare a pensiilor, început în 2016 şi finalizat în anul 2018).
Constatarea echipei de control că adăugarea „valorii echivalente cu indexarea din 2016" ar fi avantajoasă pentru cei care au un cuantum al pensiei mai mic de 85% din baza de calcul încalcă principiul instituit de legiuitor prin dispoziţiile art. 29 referitoare la determinarea pensiei în raport de vechime şi ar pune egalitate între cei cu vechimea de serviciu completă şi cei care au mai puţini ani de vechime.
Nicăieri în cuprinsul legii nu se prevede, în mod literal şi expres, soluţia la care a ajuns Curtea de Conturi, şi anume de a include cuantumul aferent indexării din 2016 în cuantumul pensiei actualizate, cu condiţia „încadrării în procentul de 85%", preluat din cuprinsul art. 30 din Legea nr. 223/2015.
Legiuitorul a prevăzut că actualizarea pensiilor militare se realizează numai în funcţie de majorarea a două elemente din solda lunară a militarilor activi, respectiv, solda de funcţie şi solda de grad. Aşa cum am demonstrat mai sus, deoarece măsurile sociale succesive pentru pensionari au fost mai consistente decât cele pentru militarii activi, pensiile majorate (în plată) au fost mai mari decât pensiile actualizate la majoritatea pensionarilor.
II. Referitor la cele dispuse prin Decizia nr. XII/4 din data de 13.07.2020 emisă de - Departamentul XII al Curţii de Conturi a României arătăm că măsura de „corectare a metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017", nu poate
5
fi realizată deoarece Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale nu a utilizat „o metodologie de calcul", ci a aplicat în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (forma în vigoare la data de 30.06.2017), şi dispoziţiile Anexei nr. 2 „Procedura de actualizare a pensiilor militare de stat" la Ordinul ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naţionale, ministrului justiţiei, directorului Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Informaţii Externe, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorului Serviciului de Protecţiei şi Pază nr. 3l/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.
După cum se poate constata, deşi se afirmă că s-a ţinut cont de obiecţiunile CPS, fără a fi indicat în mod concret documentul, în realitate, prin această Decizie, Departamentul XII al Curţii de Conturi a României a ignorat atât susţinerile Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, cât şi toate hotărârile judecătoreşti dispuse în favoarea instituţiei militare. Mai mult au fost reluate concluziile şi recomandările din Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020, de această dată sub formă de dispoziţie.
Contrar obiecţiunilor formulate anterior de entitatea verificată, în Decizie se insistă ca şi în raport pe utilizarea ilegală a termenului de „indexare"în locul termenului de „majorare"în cuprinsul „principiilor" de la punctele i. şi ii., fapt ce denotă odată în plus că în interpretarea dispoziţiilor legale incidente şi a deciziilor judecătoreşti definitive Departamentul XII şi-a depăşit competenţele legale, făcând confuzie între cele două operaţiuni, ambele prevăzute în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în speţă devenind aplicabile dispoziţiile art. 37 din Legea nr. 24/2000, republicată, referitor la „unitatea terminologică".
Sub aspect metodologic, cele 3 „principii" dispuse în Decizie la nr. crt.l, fără temei juridic, aşa cum CPS a arătat în Obiecţiunile înregistrate sub nr. A 1592 din data de 30.06.2020, încalcă ierarhia stabilită prin aplicarea coeficientului de calcul al pensiilor militare instituite prin dispoziţiile art. 24 şi 29 din Legea nr. 223/2015, care ţine cont atât de vechime cât şi de condiţiile de muncă, iar pensionarii care în urma recalculării au coeficient mai mic de 85% au şi pensia mai mică decât pensionarii cu coeficientul 85%. Aplicând metodologia Curţii de Conturi, pensionarii care în urma recalculării au coeficient mai mic de 85%, vor avea în urma acestui mod de actualizare (dedus pe o interpretare a legii care contravine interpretării instanţelor de judecată), o pensie mai mare decât pensionarii cu coeficient de 85%, deşi aceştia vor avea vechime mai mare (a se vedea exemplele şi comparaţiile privind efectele actualizării extrase din baza de date a CPS cuprinse în anexă).
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 11 şi 14 din Legea 544/ 2004 Legea contenciosului administrativ, coroborate cu pct. 223 lit. e) din Hotărârea nr. 155/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, cu modificările şi completările ulterioare, şi actele normative invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROM NIEI a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată atât a cererii de anulare a măsurii dispuse la pct. 1 din Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de Departamentul XII din cadrul Curţii de Conturi si a încheierii nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, cât şi a cererii de suspendare a executării măsurii din decizie.
Referitor la pct.3 din acţiunea introductivă privitoare la suspendarea executării măsurii dispuse prin decizie, solicitarea este de respingere ca neîntemeiată a cererii de suspendare a executării măsurii, având în vedere următoarele considerente:
a. Potrivit art. 15 din Legea nr.554/2004 reclamanta a solicitat suspendarea executării măsurilor din decizie, până la soluţionarea definitivă a cauzei fără a indica motive care să permită instanţei de judecată să admită o astfel de cerere de suspendare.
6
Or, în condiţiile în care suspendarea executării măsurilor dispuse prin decizie de Curtea de Conturi reprezintă o situaţie de excepţie în situaţii limită, reclamanta trebuie să facă dovada întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Mai mult decât atât, suspendarea actelor administrative nu reprezintă un scop în sine, ea trebuind să se circumscrie problemei litigioase care vizează legalitatea subiectivă şi obiectivă şi care trebuie să opereze într-o manieră cât mai funcţională şi nu ca un factor de blocaj chiar temporar.
În ceea ce priveşte posibilitatea suspendării unui act administrativ emis în temeiul unor norme legale, trebuie amintit că, din dispoziţiile generale ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, fiind executoriu din oficiu.
Pe de altă parte, din dispoziţiile art. 14 şi 15, cât şi din dispoziţiile generale ale Legii nr. 554/2004, rezultă că suspendarea executării unui act administrativ este o măsură excepţională care poate surveni exclusiv atunci când acest lucru este prevăzut expres în lege - suspendarea de drept ope lege - ori când sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege - suspendarea la cererea persoanei vătămate.
Într-adevăr, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, (...), persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Deci, cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situaţia în care instanţa va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat, condiţii care nu sunt îndeplinite în cauză.
Potrivit dispoziţiilor art.2 alin.l lit. t) din Legea nr.554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, cazul bine justificat este definit de legiuitor ca fiind constituit din acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt în măsură să producă instanţei o îndoială serioasă în privinţa actului administrativ atacat.
Art. 14 din Legea 554/2004 cere reclamantului ca, pe lângă "iminenţa pagubei", să înfăţişeze instanţei şi alte împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, împrejurări care să fie de natură a argumenta faptul că este vorba de „un caz bine justificat".
Or, nu se poate pune problema ilegalităţii deciziei a cărei suspendare se cere, deoarece aceasta, atât pe fond, cât şi pe formă, este în strictă conformitate cu legea. Acestea sunt aşa cum s-a conturat în doctrină, dar şi în practică, două condiţii care trebuie îndeplinite în mod cumulativ.
Curtea, analizând cererea de suspendare a măsurilor stabilite prin Decizia nr.XII/4/13.07.2020 a Curţii de Conturi, menţinută prin încheierea nr.19/07.08.2020, apreciază că această cerere este neîntemeiată, urmând să fie respinsă, pentru următoarele considerente.
În primul rând, Curtea constată că reclamanta nu a motivat cererea de suspendare în baza dispoziţiilor art.14 şi 15 din Legea nr.554/2004, întreaga acţiune fiind orientată strict pe motivele de nelegalitate ale celor două acte administrative a căror anulare se solicită în principal.
Prin Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ s-au instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ, prevăzute de art. 14 şi art. 15 din lege, atât în faza procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din actul normativ indicat, cât şi în faza sesizării instanţei cu cererea de anulare a respectivului act administrativ.
Astfel, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la
7
pronunţarea instanţei de fond, iar conform art. 15 din acelaşi act normativ, aceiaşi cerere se poate adresa instanţei competente şi prin cererea de anulare a actului administrativ. Măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor subiectelor potenţial vătămate prin aplicarea actului până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaţionale, atât în sistemul de protecţie instituit în cadrul Consiliul Europei, cât şi în ordinea juridică a Uniunii Europene.
Din dispoziţiile generale ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, adoptat pe baza şi în limitele legii, fiind executoriu din oficiu.
Deci, cu alte cuvinte, executarea unui act administrativ va putea fi suspendată numai în situaţia în care instanţa va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii: (1) cazul bine justificat, definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ce constă în anumite împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ; (2) paguba iminentă, definită în art. 2 alin. (1) lit. ş) din aceeaşi lege, definită ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.
Or, cazul bine justificat şi iminenţa unei pagube sunt analizate în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care nu poate efectua decât o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, cu respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea publică este obligată să îl îndeplinească şi drepturile subiective sau interesele legitime private care pot fi afectate.
În ceea ce priveşte existenţa cazului bine justificat, se constată că art. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004 modificată defineşte noţiunea de „cazuri bine justificate” ca fiind „împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în practica sa, a statuat că pentru constatarea îndeplinirii acestei condiţii, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ. În acest sens, poate constitui un caz temeinic justificat: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.
Pe cale de consecință, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă atunci când motivul de nelegalitate rezultă cu evidență din însuși actul administrativ atacat, fără a fi necesară administrarea unui probatoriu suplimentar care să vizeze tranșarea unor aspecte de fond ale pricinii.
În prezenta cauză Curtea constată că reclamanta solicită analizarea fondului pricinii pentru soluţionarea cererii de suspendare, întrucât reţinerea motivelor de nelegalitate invocate de reclamantă ar presupune o antepronunţare asupra cererilor de anulare a actelor contestate.
Astfel, se solicită analizarea corectitudinii aplicării algoritmului de calcul al pensiei cu referire la acordarea majorării de 5% aferentă anului 2016 pensionarilor militari care nu atinseseră plafonul de 85% din baza de calcul.
Aparenţa de nelegalitate trebuie să rezulte în urma unei analize sumare a împrejurărilor în care a fost emis actul, fără a fi prejudecat fondul, or, argumentele invocate de reclamantă sunt în realitate critici de nelegalitate a actelor contestate, care nu sunt evidente la o cercetare aparentă, ci presupun, în mod obligatoriu, o analiză pe fondul cauzei, ceea ce excede obiectului cererii de suspendare.
8
Aparent formal, actul litigios a fost emis în forma prevăzută de lege, de autoritatea competentă, cu identificarea temeiurilor de fapt şi de drept incidente.
În aceste condiţii, Curtea constată că motivele pentru care se solicită suspendarea executării actului administrativ nu reprezintă aspecte care să poată fi apreciate la prima vedere ca fiind nelegalităţi evidente ale actului administrativ şi care să pună sub o îndoială serioasă legalitatea acestuia, astfel încât, se constată că nu este îndeplinită condiţia existenţei cazului bine justificat.
În ceea ce priveşte necesitatea prevenirii unei pagube iminente, se constată că potrivit art. 2 lit. ş din Lg. nr. 554/2004 modif., prin pagubă iminentă se înţelege prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.
Curtea constată că nu este îndeplinită nici condiţia pagubei iminente, astfel cum aceasta este definită în art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la efectul imediat al actelor administrative a căror suspendare a fost solicitată, precum şi la cuantumul sumei stabilite prin aceasta.
Condiţia pagubei iminente presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat, dar cu toate acestea, se impune a fi subliniat faptul că iminenţa prejudiciului nu se prezumă, ci trebuie dovedită, mai ales atunci când realizarea prejudiciului depinde de intervenţia unui ansamblu de factori, fiind fără relevanţă doar simplele afirmaţii.
Din argumentele reținute anterior, o astfel de pagubă are un grad ridicat de incertitudine, un astfel de prejudiciu neputând fi produs în mod direct prin actele contestate. Văzând dispoziţiile art.14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, va fi respinsă cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea de suspendare a executării măsurilor stabilite prin Decizia nr.XII/4/13.07.2020 emisă de pârâtă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti.
Pronunţată azi, 09.11.2021 prin punerea sentinţei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
Preşedinte Grefier Mădălina Elena Vladu Crevon Mariana Hulea
NOTA BLOGULUI
Casa Sectorială a MApN se folosește de absurditatea modului cum Curtea de Conturi a acceptat aplicarea pct. 1/iii la CPS a SRI, respectiv încorporarea valorii indexării din anul 2016 în plafonul de 85% al cuantumului rezultat din actualizarea bazei de calcul potrivit art. 60 alin.(1) din Legea nr.223/2017, pentru a cere instanței anularea întregii Decizii nr. 4/2020 a Curții de Conturi.
Or, procedura actualizării pensiilor militare din anul 2017 nu a presupus indexarea cuantumului actualizat nici cu procentul de 5% prevăzut de OUG 57/2015, pentru anul 2016, și nici cu procentul de 5,25%, prevăzut de OUG nr. 99/2017 pentru anul 2017.
Cuantumul actualizat potrivit art. 60 alin.(1) respectă dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, reiterate și de Curtea de Conturi in pct.1/iii al Deciziei sale nr. 4/2020, de a nu depăși 85% din baza de actualizare, numai că la el trebuia adăugată valoarea indexării din anul 2016, așa cum fusese ea calculată din baza de recalculare a pensiilor militare, potrivit articolelor 109 și 110 din Legea 223/2010 , valoare care exista în plată la 01 01 2017 și pe care Casa Sectorială trebuia s-o păstreze și după procedura actualizării din anul 2017, indexarea din anii anteriori actualizării nefiind supusă comparării și regularizării cu cresterea pensiei prin actualizarea cu 15 %, conform art. 60 alin(3).
Din punct de vedere matematic, indexarea aplicată unui cuantum plafonat la 85% din baza de calcul este si ea plafonată la 85%. De aceea se indexează chiar cuantumul brut rezultat din aplicarea procentului de pensie la baza de calcul.
Este complet greșită interpretarea că indexările trebuie adăugate la procentul de pensie... numai în măsura în care acesta să nu depășească plafonul de 85%, instituit de art. 30.
In concluzie, n-ar fi o tragedie pentru pensionarii militari formularea pct. 1/iii din Decizia nr. 4/2020 a Curții de Conturi, dacă ea nu este aplicată in forma acceptată la SRI.
Procentul de indexare se aplică la cuantumul pensiei militare nu la procentul de pensie din deciziile de stabilire/recalulare/ actualizare/revizuire, procent care variază de la 65% la 85%.
Deciziile de actualizare din anul 2017 nu au implicat nicio indexare. Trebuia păstrată in cuantumul în plată actualizat valoarea indexării de 5% din anul 2016, calculată din cuantumul recalculat din 2016, nu din cuantumul actualizat în 2017.