Intregul Program poate fi cititAICI
"Pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, Guvernul are drept obiectiv principal
întărirea capacității de a acționa în interesul cetățenilor și comunităților, astfel încât să devină
un furnizor de încredere în instituțiile statului.
În plan intern, este important ca eforturile să se concentreze pe creşterea gradului de
siguranţă și protecție a cetăţeanului, pe continuarea reformelor instituționale și rezolvarea unor
probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul și l-au expus unor riscuri semnificative.
Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetățenilor de către structurile MAI
reprezintă un element cheie de modernizare și transformare instituțională.
.........
Ne propunem să dezvoltăm o abordare strategică, interinstituţională şi funcţională într-un
sistem integrat al problematicii protecţiei infrastructurilor critice naţionale.
Vom dezvolta un proces de management al riscului, prin care să se evidenţieze ameninţările şi
vulnerabilităţile infrastructurii critice definite şi modalităţile de diminuare a acestora, pentru
fiecare structură responsabilă/implicată în parte, şi un standard de evaluare a protecţiei
infrastructurii critice. Acest standard va fi dedicat unei anumite infrastructuri, în funcţie de
opţiunile de back-up, şi de nivelul de rezilienţă al domeniului/sistemului din care face parte
infrastructura.
Vom aborda sistemul medical militar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, ca un domeniu integrat, ce necesită noi evaluări conceptuale şi legislative,
în contextul transformării NATO/UE şi al combaterii pandemiilor.
Dezvoltarea rezervei operaţionale a Armatei Române, cu accent pe rezerva voluntară şi
serviciul militar în termen voluntar, precum şi a unui sistem naţional de pregătire şi instruire,
elaborarea unei noi strategii, care să conecteze sistemul de forţe active cu grupul de rezervişti
şi să asigure mobilizarea şi regenerarea forţelor în parametri optimi de cantitate, calitate şi viteză, o condiţie esenţială pentru realizarea acestui obiectiv reprezentând-o revizuirea cadrului
legislativ.
Concomitent, o atenţie deosebită va fi acordată revizuirii cadrului normativ aplicabil la nivel
naţional sau intern al Ministerului Apărării Naționale pe linia soluţionării problemelor sociale
ale personalului armatei, veteranilor, invalizilor, văduvelor de război şi văduvelor veteranilor
de război, cadrelor militare în rezervă/retragere, a veteranilor, răniţilor şi invalizilor care au
participat la acţiuni militare, precum şi a urmaşilor celor decedaţi în acţiuni militare.
Ne vom concentra pe reducerea birocraţiei şi realizarea unei structuri organizatorice moderne,
flexibile, conform nivelului de ambiţie adoptat pe baza rezultatelor din procesul de revizuire
strategică a apărării, a experienţei acumulate în teatrele de operaţii, a lecţiilor învăţate şi a
bunelor practici din sfera euroatlantică.
Ne propunem dezvoltarea unui program pentru retenţia, motivarea şi recompensarea
personalului militar şi civil în conformitate cu legislaţia naţională şi a bunelor practici în cadrul
NATO şi îmbunătăţirea programului dedicat protejării drepturilor veteranilor de război,
veteranilor din teatrele de operaţii, răniţilor, familiilor şi rudelor acestora prin înfiinţarea unui
centru naţional în acest sens.
Vom urmări aplicarea prevederilor constituţionale, a normelor internaţionale şi UE la care
România a aderat privind protejarea drepturilor omului pentru personalul militar şi civil din
cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Vom dezvolta strategii de comunicare internă şi externă
cu scopul îmbunătăţirii prestigiului şi imaginii Armatei Române, precum şi iniţierea unui
program dedicat ofiţerilor în rezervă şi în retragere în vederea implicării acestora în diferite
acţiuni privind domeniul apărării.
Modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și
protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcții strategice prioritare. Elementele
principale sunt modernizarea sistemului de pensii și de salarizare în sistemul public,
modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate, încurajarea
natalității, creșterea ocupării și accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătățirea
serviciilor publice. Principiul sustenabiliății.
Pensiile din sistemul public
I.2. Stabilirea calendarului de implementare a Legii 127/2019 (în termen de 120 de zile),
ținând cont de condiționalitățile de modernizare asumate prin PNRR și negocierile cu Comisia
Europeană; recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea 127/2019, în vederea
eliminării inechităților din sistem.
161
I.3. Mărirea punctului de pensie la 1.586 lei și creșterea indemnizației sociale minime de la 800
lei la 1000 lei, de la 1 ianuarie 2022; Susținerea pensionarilor cu venituri reduse pentru a depăși
perioada de iarnă a anului 2022.
I.4. Recalcularea pensiilor
Legislația din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general,
fiind introduse o serie de legi speciale prin care s-au reglementat categorii de pensii care nu au
ca temei principiul contributivității.
Susținem aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie, sens
în care modernizarea sistemului public de pensii va conduce la eliminarea inechităților și
reducerea decalajelor.
................
În ceea ce privește cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de
la principiul contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale.