Cererea integrala de sesizare a CA București în contenciosul administrativ cu Curtea de Conturi, Dosarul 4241/2/2020

NECLASIFICAT Exemplarul nr. 1 

- -... 

. 

- 

4241/2/2020 

CASA DE PENSII SECTORIALĂ Nr. A1933 din 07. 03. 1020 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI 

REGISTRATUR Nr. din. Bolo Repartizat sectiei. 

........... 

"PREŞEDINTE, 

Către 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL Municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 5, sectorul 4 

NTT 

IT 

D 

. 

Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, cu sediul în Bucureşti, str. Drumul Taberei, nr. 7-9 sector 6, cod fiscal 28735088, reprezentată legal prin director colonel dr. Mihaela Andrițoiu, în calitate de reclamant, formulează, prezenta 

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ 

a Curţii de Conturi a României pentru Departamentul XII al Curții de Conturi a României și Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi, cu sediul în Bucureşti, strada Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1, prin care solicităm: 

1. anularea încheierii nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi, ca nelegală și netemeinică; 

2. anularea Deciziei nr. XII/4/13.07.2020 și implicit a Raportului de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 emise de Departamentul XII al Curții de Conturi a României ca nelegale şi netemeinice; 

3. suspendarea măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curții de Conturi a României și menținute prin încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi până la soluționarea acţiunii în anulare. 

LE 

JUS 

YILI 

Motivele acţiunii 

În fapt, în baza Hotărârii Plenului Curţii de Conturi nr. 243 din data de 25.05.2020 s-a stabilit, ca urmare a aspectelor sesizate prin petiții adresate Curții de Conturi, acţiunea de control cu tema „Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entității” de către o echipă de control a Departamentului XII, la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, în perioada 27.05 – 05.06.2020. Misiunea de control a avut ca obiectiv „modul în care Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării 

NECLASIFICAT 

- 

-- 

1 din 16 

.--- 

s 

I 

eta 

le stat la 

Naționale a aplicat prevederile legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat la 30.06.2017, procedură prevăzută la art. 60 din Legea nr. 223/24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat". 

Prin Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 echipa de control a constatat ”deficiențe privind cadrul procedural și modul de realizare a actualizării pensiilor militare de stat la data de 30.06.2017"și a concluzionat: 

- CPS-a MApN a eliminat în mod incorect din algoritmul de calcul al pensiei actualizate la 30.06.2017 suma reprezentând echivalentul indexării din anul 2016; 

- includerea. cuantumului indexării din 2016 în cuantumul pensiei actualizate trebuie să se facă cu încadrarea în procentul de 85% prevăzut la art. 30 din lege. CPS a MApN a diminuat valoarea pensiei actualizate la 30.06.2017 în cazul pensionarilor care nu atinseseră plafonul de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din lege, fapt ce determină riscul acordării unui cuantum mai mic al pensiei în plată începând cu luna iulie 2017. 

Totodată, echipa de control a recomandat Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale "analizarea hotărârilor judecătoresti pronuntate de instante si identificarea unei soluții pentru acordarea în mod unitar și nediscriminatoriu a drepturilor de pensie rezultate în urma indexărilor si actualizării pensiilor din anii 2016 2017, conform concluziilor si algoritmului de calcul prezentate de echipa de audit în raportul de control”. 

La Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a formulat obiecțiunile înregistrate sub nr. A 1592 din data de 30.06.2020, menționând totodată că nu este întrunită nicio cerință de la punctul 174 din Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014 – Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activități, pentru emiterea unei decizii și că eventuala punere forțată în aplicare a recomandării echipei de control ar crea un prejudiciu considerabil la nivelul instituției militare, 

Ulterior, la data de 13.07.2020 Departamentul XII al Curții de Conturi a României a emis Decizia nr. XII/4 prin care a decis: 

- "Conducerea CPS MAPN va proceda la corectarea metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017, iar determinarea în baza art. 60 din lege a cuantumului pensiei militare la 30.06.2017 se realizează cu respectarea următoarelor principii: 

- i. Actualizarea pensiei în anul 2017, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a cresterii soldei de functie, respectiv translatarea în cuantumul pensiei a creşterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea din anul 2016; 

- ii. Începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componenţă majorarea de 5% acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25% acordată în anul 2017, fie actualizarea soldei de funcție cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 22372015; 

NECLASIFICAT 

2 din 16 

- iii. Actualizarea pensiilor, în condițiile menționate mai sus, se realizează cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform act. 30 din Legea nr. 223/2015. 

Termen de realizare: 31.12.2020”. 

Împotriva Deciziei nr. XII/4 din data de 13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curții de Conturi a României Casa de pensii sectorială a formulat Contestația înregistrată sub nr. A 1822 din data de 23.07.2020, reiterând totodată cele precizare în documentul A 1592 din data de 30.06.2017. 

Prin încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 Comisia de contestații constituită la nivelul Curții de Conturi a analizat contestația formulată de instituția noastră şi a dispus: 

1. - Respingerea contestației formulată împotriva măsurii de la pct. I.1. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, emisă de Departamentul XII; 

2. – Ştabileşte un nou termen de ducere la îndeplinire a măsurii de la pct. 1.1. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, respectiv 30.06.2021. 

Pentru a înţelege mai bine problematica în discuție prezentăm mai jos un scurt istoric al prevederilor legale aplicabile materiei. 

Începând cu data de 01.01.2016, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, pensiile militarilor au devenit pensii militare de stat. 

Potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din Lege, în forma în vigoare la data de 01.01.2016 :„(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.” 

Prin derogare de prevederile mai sus enunțate, în anul 2016, pensiile militare de stat au fost majorate cu 5% în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare. 

De asemenea, la data de 01.01.2017 pensiile militare de stat au fost majorate cu 5,25% în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (2) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, adică pensiilor majorate cu 5% în anul 2016 li s-a aplicat majorarea de 5,25%. 

Totodată, potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (aşa cum acestea erau în vigoare la data 30.06.2017), "(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie." 

De asemenea, articolul prevede la alin. (4) că procedura de actualizare se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securității naționale, în speţa noastră, Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiției, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicații 

NECLASIFICAT 

3 din 16 

Speciale și al directorului Serviciului de Protecției şi Pază nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, Anexa nr. 2. 

Aşadar, la intrarea în vigoare a Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal bugetare, potrivit prevederilor art. II alin. (3), cuantumul brut al soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate și soldaților şi gradaţilor profesionişti s-a majorat cu 15% și odată cu el și solda de funcție din compunerea soldelor lunare pe baza cărora s-a determinat la recalculare media soldelor de funcție îndeplinite în cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitat fapt care deterinină modificarea bazei de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din lege. Asupra bazei astfel modificate se aplică procentele prevăzute la art. 29, 30 şi 108 din lege, în raport cu vechimea valorificată în ultima decizie şi cu gradul militar deținut la trecerea în rezervă; 

Pensiile militare de stat actualizate la data de 30.06.2017 au fost comparate cu pensiile aflate în plată la data de 01.01.2017 (ce cuprind atât majorarea de 5% aferentă anului 2016, cât și majorarea de 5,25% aferentă anului 2017) şi au fost aplicate dispoziţiile cele mai favorabile, respectiv au fost puse în plată pensiile având cuantumul mai avantajos, potrivit prevederilor art. 60 alin. (3) "În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1), se aplică dispozițiile cele mai favorabile." 

I. Din punct de vedere juridic, în efectuarea actualizărilor corespunzătoare, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a trebuit să țină cont de faptul că, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare „Dispozițiile cuprinse în actul normativ pot fi, după caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea; aceste situații trebuie să rezulte expres din redactarea normelor". 

Potrivit art. 55 alin. (3) al aceleiaşi legi „la actul normativ cu caracter temporar se prevede şi perioada de aplicare sau data încetării aplicării sale". De aici, rezultă clar că există acte normative cu aplicare temporară, de exemplu, numai într-un anumit an. 

Doctrina juridică susține, la rândul ei, același lucru, și anume, că există, în legislaţie, acte normative cu caracter temporar, care își încetează efectele la împlinirea unui termen. Vorbind despre abrogarea unor dispoziții, specialiştii consemnează că aceasta se poate produce și prin „actele normative emise pentru o durată determinată de timp, actele cu caracter temporar. Împlinirea termenului pentru care au fost emise respectivele acte normative are ca efect încetarea acţiunii normei juridice, încetarea producerii de efecte juridice, încetare care intervine ope legis, de drept". În această categorie de acte normative de tip temporar, se încadrează și prevederile de la art. 14 alin. (2) ale Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Atât titlul actului normativ, cât și conținutul articolului sus-menționat, arată limpede că majorarea cu 5% se referă numai la anul 2016. Ca urmare, aceste prevederi se consideră abrogate în anii care urmează și, deci, nu se mai aplică, interpretare la care au achiesat și instanțele judecătorești din ţară. 

NECLASIFICAT 

4 din 16 

în lumina acestor argumente, nu se poate susține sub nicio formă faptul că instituția noastră "a eliminat în mod incorect din algoritmul de calcul al pensiei actualizate la 30.06.2017 suma reprezentând echivalentul indexării din anul 2016." 

Această concluzie din Raportul de control nr. À 1464 din data de 16.06.2020 demonstrează o apreciere superficială a echipei de control a procesului de actualizare din anul 2017, scos din contextul general al sistemului pensiilor militare de stat, datorat modificărilor succesive ale legislației (actualizarea pensiilor a fost impusă de majorarea soldei de funcție a militarilor activi, prin legea care aproba deja o măsură socială adresată pensionarilor în 2017, majorarea cu 5,25%, în contextul desfăşurării procesului de recalculare a pensiilor, început în 2016 și finalizat în anul 2018). 

Constatarea echipei de control că adăugarea „valorii echivalente cu indexarea din 2016"ar fi avantajoasă pentru cei care au un cuantum al pensiei mai mic de 85% din baza de calcul încalcă principiul instituit de legiuitor prin dispozițiile art. 29 referitoare la determinarea pensiei în raport de vechime și ar pune egalitate între cei cu vechimea de serviciu completă şi cei care au mai puțini ani de vechime. 

Nicăieri în cuprinsul legii nu se prevede, în mod literal și expres, soluția la care a ajuns Curtea de Conturi, și anume de a include cuantumul aferent indexării din 2016 în cuantumul pensiei actualizate, cu condiția ,,încadrării în procentul de 85%", preluat din cuprinsul art. 30 din Legea nr. 223/2015. 

Dacă s-ar aplica algoritmul de calcul prezentat de echipa de control, respectiv de a acorda majorarea de 5% aferentă anului 2016 pensionarilor care nu au atins plafonul de 85% din baza de calcul (condiția eronată de „încadrare în procentul de 85%"), se încalcă prevederile art. 29 din lege. Dacă luăm în considerare și amestecul terminologic „indexare” „majorare", sugerat repetitiv în conținutul raportului, ar trebui ca în anii 2019 şi 2020, în mod similar, procentele de indexare cu 1,3%, şi 4,6% să se adauge numai la pensionarii care au sub procentul maxim de 85% aplicat bazei de calcul, chiar dacă nu au realizat vechimea' necesară. Per a contrario, tuturor pensionarilor care au ajuns la procentul maxim de 85% nu li s-ar mai acorda indexările ulterioare, ignorându-se astfel prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 

Aplicarea soluţiei Curţii de Conturi ar conduce indubitabil la egalitarism. Egalitarismul constă în faptul că pensiile cadrelor militare cu vechime mai mare în armată, care sunt deja oprite la pragul de 85%, vor putea fi ajunse din urmă de pensiile celorlalți militari cu mai puțină vechime. Acest lucru ar conduce cu siguranță la inechități și nemulțumiri şi ar afecta în mod direct interesele Ministerului Apărării Naționale, privită ca angajator strategic, care investeşte timp și resursele statului în formarea şi pregătirea unor specialişti. 

Mergând pe același fir logic, ar însemna ca, pentru pensionarii care au atins deja plafonul de 85%, viitoarele indexări ale pensiei, în raport cu rata medie anuală a inflaţiei, să nu influenţeze și cuantumul pensiei. Nu ar mai conta, astfel, vechimea în muncă realizată întrucât într-un final toți pensionarii militari ar urma să atingă plafonul de 85%. 

Afirmația „algoritmul de calcul utilizat de CPS MApN a condus la determinarea unei valori mai mici a pensiei actualizate la 30.06.2017"nu este completă și relevantă, deoarece nu oferă termenul de comparație și nu ţine cont de faptul că potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (3) au fost comparate dispozițiile cele mai favorabile, respectiv au fost comparate pensiile majorate cu pensiile actualizate. 

NECLASIFICAT 

5 din 16 

. 

Legiuitorul a prevăzut că actualizarea pensiilor militare se realizează numai în funcție de majorarea a două elemente din solda lunară a militarilor activi, respectiv, solda de funcție şi solda de grad. Aşa cum am demonstrat mai sus, deoarece măsurile sociale succesive pentru pensionari au fost mai consistente decât cele pentru militarii activi, pensiile majorate (în plată) au fost mai mari decât pensiile actualizate la majoritatea pensionarilor. 

Matematic, pensia actualizată folosind prevederile art. 28, 29, 30 și 108 este mai mare decât pensia recalculată/stabilită, dar nu se poate face abstracție că majoritatea pensionarilor, pentru care s-a făcut actualizarea, au fost sub incidența dispoziţiilor art. 109 și 110 din Legea 223/2015. Pensiile acestora au beneficiat, în perioada 2012-2017 de indexări si majorări succesive, al căror efect însumat depăşeşte creşterea adusă de actualizarea efectuată conform art. 60 alin. (1) din lege. Concluzia este că măsurile de protecţie acordate pensionarilor au fost mai substanţiale decât cele acordate personalului activ și, prin urmare, la compararea ,,dispoziţiilor cele mai favorabile”, majoritatea pensionarilor au rămas în plată cu pensiile majorate succesiv cu 5% și 5,25% şi doar un număr mic au în plată pensiile actualizate ca urmare a măririi cu 15% a soldelor de funcție în bazele de calcul (1395 de pensionari). 

Din punct de vedere juridic, expresia „translatarea în cuantumul pensiei a cresterii salariale de la personalul activ" utilizată repetitiv de către echipa de control, încalcă prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 (în forma în vigoare la 30.06.2017 ) și se doreşte o justificare a explicării unei presupuse „intenţii vădite a legiuitorului”, a expresiei „ajustare pozitivă” şi a înlocuirii obsedante a termenului „majorare” cu termenul „indexare”, care se regăsesc în cele 12 concluzii din raport. În cuprinsul art. 60 alin. (1) nu se regăseşte expresia „translatarea creşterii”. 

De asemenea, precizăm că legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca pentru unele pensii militare de stat în plată, acestea să nu crească în urma actualizării precizând la art. 60 alin. (3) că „, în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin.(1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile", per a contrario, „translatarea creşterii salariale" a personalului activilor nu creşte întotdeauna şi cuantumul pensiilor. 

Nu i se poate imputa Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, prin interpretări hazardate ale voinţei legiuitorului sau ale normelor juridice, că a aplicat dispoziţiile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 strict cum erau acestea în vigoare la data de 30.06.2017 şi că nu a aplicat procedeul de „adăugare/includere al unor sume”, lipsit de temei legal, atât în opinia noastră, cât şi în opinia instanţelor de judecată. 

Aşadar, instanţele de judecată au confirmat modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat de către Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, deoarece din 133 hotărâri judecătorești, la data de 10.08.2020, 127 sunt favorabile Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, din care 41 definitive. Aceste hotărâri judecătoreşti beneficiază de o prezumţie irefragabilă de adevăr judiciar și nu pot fi contrazise de nimic altceva. 

Prin urmare, instituția noastră nu poate fi de acord cu afirmația potrivit căreia „raționamentul echipe de control nu vine în contradicție cu marea majoritate a hotărârilor instanțelor de judecată, mai ales în contextul practicii judecătoreşti neunitare”. Astfel, echipa de control precizează că „deşi o pondere semnificativă a hotărârilor judecătorești este favorabilă CPS MApN, există totuşi o practică judecătorească neunitară, fiind deja un număr 

NECLASIFICAT 

6 din 16 

de 3 cazuri în care pensionarii au avut câştig de cauză (2 la instanţele de fond și ì hotărâre definitivă”. Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale apreciază că 3 hotărâri judecătoreşti nefavorabile (dintre care doar una definitivă), raportate la cele cele favorabile Casei de pensii sectoriale (dintre care 41 definitive), nu sunt suficiente pentru a se putea pune în discuție practica neunitară a instanţelor judecătoreşti. 

Potrivit prevederilor art. 514 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, singura în măsură să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanțele judecătoreşti este Înalta Curte de Casaţie şi Justiție pe calea recursului în interesul legii. Mai mult, potrivit prevederilor art. 515 din acelaşi act normativ, doar dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoresti definitive, recursul în interesul legii este admisibil. Prin urmare, apreciem că cele două hotărâri judecătoreşti nefavorabile pronunţate pe fond, sunt nerelevante în speţa noastră. 

Precizăm că potrivit art. 514 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanţele judecătoreşti următoarele autorități: 

- procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției; 

- Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; - colegiile de conducere ale curților de apel; 

- Avocatul Poporului. Dacă instanţele de judecată de la Curțile de Apel, la judecarea apelurilor în cele 41 de dosare soluționate în favoarea Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale (dosare în care a fost invocată singura hotărâre judecătorească definitivă nefavorabilă), ar fi considerat că la nivelul instanțelor nu există o practică unitară în ceea ce privește aplicarea textelor de lege în procesul de actualizare, în baza prevederilor art. 514 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, puteau să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti: 

De asemenea, recomandarea echipei de control privind "analizarea hotărârilor pronunțate de instanțe și identificarea unei soluții ...conform concluziilor și algoritmului de calcul prezentate de echipa de audit în raportul de control"este contrară celor vor fi detaliate mai jos, precum si hotărârilor judecătoreşti definitive favorabile Casei de pensii sectoriale (41 la număr în acest moment), ce atestă corectitudinea şi legalitatea modului de interpretare și aplicare a prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (aşa cum erau acestea în vigoare la data 30.06.2017), raportate la acordarea majorării de 5% aferentă anului 2016. 

Astfel, arătăm că potrivit prevederilor art. 448 alin. (1) pct. 4, teza a doua, din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „hotărârile primei instante sunt executorii de drept când au ca obiect: 

... 4..... pensiucordate in cadrul asigurărilor sociale". Aşadar, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale pune în aplicare deîndată ce sunt comunicate toate hotărârile judecătoreşti ce au ca obiect pensii, 

NECLASIFICAT 

7 din 16 

indiferent dacă sunt pronunțate pe fond sau în apel, nerespectarea acestora fiind sancționată de art. 287 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, 

De asemenea, sub aspect procedural, arătăm că efectuarea acţiunii de control, finalizată prin Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020, organizată de Departamentul XII al Curții de Conturi, s-a realizat cu încălcarea mai multor prevederi din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curții de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014, cu modificările și completările ulterioare, (denumit în continuare RODAS) fapt care constituie un motiv de anulare a respectivului raport de control: 

1. Departamentul XII nu a notificat Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale despre acțiunea de verificare cu 15 zile înainte, încălcând dispoziţiile punctului 53 alin. 2 lit. b) din RODAS; 

Din cuprinsul Adresei nr. 1284/27.05.2020 și al Minutei nr. A1293/27.05.2020, (prezentate în copie în anexe), rezultă că prin Hotărârea Plenului din ședința din data de 25.05.2020 privind modificarea Programului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2020, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 656/17.12.2019, s-a hotărât efectuarea unui misiuni de control al CPS a MApN în perioada 27.05-05.06.2020. 

2. Delegațiile auditorilor publici externi Rădulescu Mariana Tatiana și Nedelcu (prezentate în copie în anexe), emise de Departamentul XII, nu au respectat prevederile punctului 51 din RODAS, care precizează că „fiecare delegație precizează în mod explicit: [...] obiectivele principale ale acţiunii de verificare”. 

3. Anterior, în data de 24.04.2020 Plenul Curții de Conturi a României a hotărât executarea unui control la sediul Casei de pensii sectoriale a MApN de către Departamentul XI. Precizăm că nici Departamentul XI nu a notificat în scris, cu 15 zile înainte, despre acţiunea de verificare Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale aşa cum stipulează dispoziţiile punctului 53 alin. 2 lit. b) din RODAS. 

Mai evidențiem şi faptul că şeful Departamentului XI a încălcat prevederile punctului 53 alin. 2 lit. e) - g) şi ale punctelor 98, 164 şi 174 din RODAS, și nu a asigurat finalizarea acțiunii de verificare efectuate în perioada 04 -15.05.2020. 

4. În cuprinsul Obiecțiunilor Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Nationale la Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020 al echipei de verificare din Departamentul XII al Curții de Conturi a României, înregistrate sub nr. A 1592 din data de 30.06.2020, sunt indicate punctual 11 încălcări ale dispoziţiilor RODAS în redactarea raportului echipei de verificare. 

Cel puțin asupra acestor încălcări ale RODAS, atât echipa de verificare, în Nota conținând poziţia motivată legal referitoare la obiectiile depuse de conducătorul entității controlate, cât şi directorul Direcţiei 2 din cadrul Departamentului XII, cu ocazia analizei efectuate în baza pct. 164 alin. 2 din RODAS, dar şi şeful Departamentului XII, cu ocazia „examinării proiectului deciziei” – care face trimitere în mod generic la „obiecțiunile formulate” - aveau obligația să se pronunțe în cadrul desfăşurării procedurii jurisdicționale proprii, potrivit principiilor contradictorialității și dreptului la apărare, pe care Curtea Conturi a României are obligaţia de ale respecta în toate acţiunile exercitate potrivit legii. 

NECLASIFICAT 

8 din 16 

II. Referitor la cele dispuse prin Decizia nr. XII/4 din data de 13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curții de Conturi a României arătăın că măsura de „corectare a metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017",| nu poate fi realizată deoarece Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu a utilizat „O metodologie de calcul”, ci a aplicat în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (forma în vigoare la data de 30.06.2017), și dispozițiile Anexei nr. 2 , Procedura de actualizare a pensiilor militare de stat la Ordinul ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naţionale, ministrului justiției, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Informații Externe, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale și directorului Serviciului de Protectiei şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat. 

După cum se poate constata, deşi se afirmă că s-a ținut cont de obiecțiunile CPS, fără a fi indicat în mod concret documentul, în realitate, prin această Decizie, Departamentul XII al Curții de Conturi a României a ignorat atât susținerile Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, cât şi toate hotărârile judecătoreşti dispuse în favoarea instituţiei militare. Mai mult au fost reluate concluziile și recomandările din Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020, de această dată sub formă de dispoziție. 

Contrar obiecţiunilor formulate anterior de entitatea verificată, în Decizie se insistă ca și în raport pe utilizarea ilegală a termenului de ,,indexare” în locul termenului de „majorare"în cuprinsul „principiilor" de la punctele i. și ii., fapt ce denotă odată în plus că în interpretarea dispozițiilor legale incidente și a deciziilor judecătoreşti definitive Departamentul XII şi-a depăşit competențele legale, făcând confuzie între cele două operațiuni, ambele prevăzute în cuprinsul Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în speţă devenind aplicabile dispozițiile art. 37 din Legea nr. 24/2000, republicată, referitor la ,,unitatea terminologică”. 

Nu întâmplător, tema acțiunii de control decisă prin Hotărârea Plenului din ședința din data de 25.05.2020 privind modificarea Programului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2020, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 656/17.12.2019, este intitulată ,,Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entității”. Prin urmare, se poate constata că în mod voit în preambulul Deciziei s-a înscris ca temei pentru Raportul de control obiectivul principal al acțiunii de verificare menționat în Raport, și anume, „acțiunea de verificare privind modul de aplicare a prevederilor legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat la 30.06.2017" (dar care nu era precizat în delegații) fapt care, împreună cu confuzia terminologică mai sus indicată privează de legalitate conținutul Deciziei. 

Sub aspect metodologic, cele 3 „principii" dispuse în Decizie la nr. crt. 1, fără temei juridic, aşa cum CPS a arătat în Obiecțiunile înregistrate sub nr. A 1592 din data de 30.06.2020, încalcă ierarhia stabilită prin aplicarea coeficientului de calcul al pensiilor militare instituite prin dispoziţiile art. 24 şi 29 din Legea nr. 223/2015, care ţine cont atât de vechime cât şi de condițiile de muncă, iar pensionarii care în urma recalculării au coeficient mai mic de 85% au şi pensia mai mică decât pensionarii cu coeficient de 85%. Aplicând metodologia Curţii de Conturi, pensionarii care în urma recalculării au coeficient mai mic de 85%, vor avea în urma acestui mod de actualizare (dedus pe o interpretare a legii care 

NECLASIFICAT 

9 din 16 

contravine interpretării instanţelor de judecată), o pensie mai mare decât pensionarii cu coeficient de 85%, deşi aceştia vor avea vechime mai mare (a se vedea exemplele și comparațiile privind efectele actualizării extrase din baza de date a CPS cuprinse în anexă). 

De asemenea, evidențiem şi faptul că inodul de calcul dispus în baza „principiilor” din Decizie se bazează strict pe relații aritmetice care nu iau în calcul toate datele, precum Ordinul Meritul Militar, și folosesc valori diferite de cuantumul pensiei militare de stat recalculate în mod legal, precum şi de cuantumurile pensiei în plată la datele de 31.12.2016 şi 29.06.2020. 

Din punct de vedere procedural evidențiem faptul că, în desfăşurarea procedurii jurisdicționale Curții de Conturi, respectiv, de aplicarea dispoziţiilor pct. 180 alin. 2 din RODAS, care precizează că „definitivarea inăsurilor care se vor dispune prin decizie să se facă după ce proiectul deciziei este examinat de către șeful departamentului”, Departamentul XII a încălcat prevederile art. 49 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii de Conturi, republicată, potrivit cărora ,,membrii Curţii de Conturi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători”. Avem în vedere faptul că potrivit propriei declarații de avere, înregistrate sub nr.14 din 10.06.2020, postată pe site-ul Curții de Conturi a României (anexă), șeful Departamentului XII, consilier de conturi dr. Ileana Manuela PIELEANU are calitatea de beneficiar al unei pensii militare de stat, plătită de către Casa de pensii sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, şi, prin urmare, avea obligatia să semnaleze Plenului Curţii şi situaţia de incompatibilitate în care se află deoarece a beneficiat de actualizarea cu 15 % a pensiei în modul solicitat de reclamanţi (pe care instanţele de judecată nu l-au luat în considerare atunci când au confirmat prin decizii definitive modul de aplicare al legii de către CPS a MApN) si nu să fie implicată în procesul de analiză al Deciziei precum și în examinarea Contestației înregistrată sub nr. A 1822 din data de 23.07.2020. 

De asemenea, tot sub aspect procedural evidențiem faptul că aplicarea dispozițiilor pct. 124 și 164 alin. 1 din RODAS în cadrul desfăşurării procedurii jurisdicționale a Curţii Conturi a României încalcă dreptul la apărare al entității verificate și principiul contradictorialității. 

Cu privire la recomandarea cuprinsă în Decizie, respectiv, „implicarea compartimentului de audit intern în urmărirea modului de implementare a măsurilor dispuse prin decizie de Curtea de Conturi”, evidențiem faptul că la o solicitarea a Casei de pensii sectoriale a MApN privind emiterea unui punct de vedere privind aplicabilitatea unor dispoziții din Legea nr. 223/2015, Direcţia de audit intern din MApN a precizat în cuprinsul adresei nr. A3381/20.07.2020 că ,,responsabilitatea privind modul de aplicare a prevederilor normative în domeniul pensiilor militare de stat revine exclusiv Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, Direcţia audit intern fiind structura care potrivit atribuţiilor examinează acțiunile asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicabile"(anexă). În mod similar, în opinia noastră, Curtea de Conturi nu se poate substitui instanţelor de judecată în interpretarea prevederilor legale, cu atât mai mult cu cât în acest moment există 41 de decizii definitive favorabile, care confirmă modul în care CPS a MApN a interpretāt şi aplicat legea, în vigoare la aceea dată. 

NECLASIFICAT 

10 din 16 

III. Din lecturarea încheierii nr. 19 din data de 07.08.2020, emisă de Comisia de solutionare a contestațiilor constituită la nivelul Curții de Conturi se poate observa cu uşurinţă urinătoarele: "Comisia a analizat argumentele prezentate în Contestație, aspectele prezentate in Raportul de control, precum și prevederile legale aplicabile în acest domeniu”, însă nu este consemnat că ar fi fost avute în vedere la pronunțare obiecţiunile formulate de Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, înregistrate sub nr. A 1592 din 30.06.2020 deşi în Contestație se face trimitere evidentă la acest document. Acest fapt constituie o încălcare evidentă a principiul contradictorialităţii şi a dreptului la apărare în derularea procedurii jurisdicționale a Curţii de Conturi. 

De asemenea se face trimitere la Raportul de control unde se menţionează că "legislația secundară emisă pentru aplicarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, respectiv Anexa 2 la Ordinul comun nr. 31/M.25/99978148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, nu cuprinde precizări explicite privind algoritmul de calcul pentru actualizarea pensiilor militare de stat.” 

Apreciem ca fiind eronate susținerile de mai sus din următoarele considerente 

Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, în cuprinsul art. 1 din Procedura de actualizare a pensii lor militare de stat sunt înscrise trei ipoteze juridice: 

1. o normă de trimitere, care face trimitere la Anexa nr. 1, redactată cu respectarea prevederilor art. 16 și 50 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 

2. o ipoteză juridică care prevede că actualizarea drepturilor de pensie se va realiza "pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, ...și prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor"; 

3. O a doua normnă de trimitere, la „prevederile legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor". 

De asemenea, în cuprinsul art. 2 sunt formulate două ipoteze juridice: 1. o normă de trimitere, care face trimitere la acordurile încheiate cu alte state; 

2. o ipoteză juridică care reglementează actualizarea pensiilor pentru pensionarii militari proveniţi din alte state. 

Din punct de vedere juridic, constatarea echipei de verificare, respectiv, că procedura de actualizare din anexa nr. 2 la Ordinul comun nu cuprinde precizări explicite privind „algoritmul şi modul de calcul”/,,formula de calcul”, excedează prevederilor art 77 și 78 din Legea nr. 24/2000, care precizează fără echivoc că ordinele cu caracter normativ, ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale se emit numai pe baza și în executarea legilor și trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise si nu pot conține soluţii care să contravină prevederilor acestora". 

Prin urmare, „precizările explicite” privind „algoritmul și modul de calcul/,formula de calcul" - care nu se regăsesc în alin. (4) al art. 60 din Legea nr. 24/2000 şi nici în alin (1) al aceluiaşi articol sunt din punct de vedere juridic soluţii care contravin prevederilor textului - cadrul din lege, în baza căreia ,,procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun, 

Aceleași reguli referitoare la emiterea şi elaborarea ordinelor cu caracter normativ se regăsesc și în cuprinsul prevederilor art. 54 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul 

NECLASIFICAT 

11 din 16 

Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. 

În fapt, precizăm că termenul „actualizare" este înscris în textul Legii 223/2015 de 16 ori, în formele „actualizare”/„,actualizată"), actualizate”, ceea ce demonstrează că „actualizarea" este o operațiune care se utilizează în mai multe situații, așa cum s-a arătat și echipei de verificare, iar trimiterea la Anexa nr. 1 eşte pe deplin justificată. Cu cât este mai generală Anexa nr. 2 permite aplicarea actualizării în toate situațiile, inclusiv atunci când s-au aplicat ,majorări”, prin derogare de la art. 59 alin (1). Prin urmare, argumentul echipei de verificare că utilizarea unei norme de trimitere la Anexa nr. 1 (în care se reglementează la art. 12 şi art. 13 cum se actualizează solda de grad şi solda de funcție) este insuficientă şi că este necesară o „procedură distinctă” nu se justifică. Actualizarea este reglementată de dispoziţiile 

art. 60 alin. (1) iar conținutul Anexei nr. 2 se coroborează pe deplin cu prevederile legii. 

Un alt argument pentru care s-a utilizat în Anexa nr. 2 norma de trimitere la Anexa nr. 1 şi nu s-au „stabilit concret paşii pentru determinarea pensiei actualizate” (aşa cum apreciază în pg.14 paragraful 3 echipa de verificare, pentru a demonstra „deficienţa procedurii de actualizare") este faptul că s-ar fi repetat „paşii” privind actualizarea soldei de funcție sau ai soldei de grad și stabilirea bazei de calcul (care, de altfel, a fost utilizată, mutatis mutandis, majorând solda de funcție cu 15%), fapt ce s-ar fi constituit într-un paralelism legislativ, strict interzis prin dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. 

Cu privire la legalitatea Ordinului comun şi a Anexei nr. 2, arătăm faptul că aceasta a fost contestată de numeroase ori și în instanţă. Prin încheierea de şedinţă din 16.06.2020 completul de judecată de la Tribunalul Bucureşti a respins excepția de nelegalitate invocată în Dosarul nr. 1611/3/2019*, acceptând argumentele Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale și anume, că Anexa nr. 2 a fost elaborată cu respectarea 

dispozițiile art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000. 

Facem precizarea că, deşi prin ,,MINUTA privind deschiderea misiunii de control cu tema ,,Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entității” la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale”, încheiată între reprezentanţii Curţii de Conturi a României şi reprezentanţii Ministerului Apărării Naționale în data de 27.05.2020, înregistrată sub nr A1293 din data de 27.05.2020 s-a prevăzut „necesitatea abordării unitare a problematicii indexării şi actualizării pensiilor militare de stat reglementate de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul întregului sistem de apărare, ordine publică si sigurantă natională”, măsurile dispuse doar Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale nu constituie sub nicio formă o aplicare unitară. 

Deşi echipa de control a constatat că doar Casa de pensii sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a procedat într-un mod diferit față de Casa de pensii sectorială a Serviciului Român de Informații și Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, acest lucru nu poate fi imputat conținutului Anexei nr. 2 din Ordinul comun, cu atât mai mult cu cât la o perioadă de timp după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 57/2015, din conținutul comunicatul de presă din nr. 51011894 din 23.04.2018 al Casei de pensii sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne rezultă că au procedat în mod identic cu celelalte două case de pensii sectoriale. 

TH 

NECLASIFICAT 

12 din 16 

Astfel, în final doar Casa de pensii sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a aplicat diferit prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 cu modificările și completările ulterioare, Casa de pensii sectorială a Serviciului de Informații având acelaşi mod de calcul cu cel al Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale. 

Faptul că echipa de control a desfăşurat activitatea de verificare doar la cele două case de pensii sectoriale care au aplicat identic actualizarea pensiilor militare şi nu şi la Casa de pensii sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, care a aplicat diferit legea, afectează echilibrul raportului, creând suspiciunea că obiectivul echipei de audit a fost să stabilească necesitatea unei aplicări unitare a legislației plecând de la o posibilă „eroare/abatere a Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, excluzând analizarea posibilității ca, în procesul de actualizare, Casa de pensii sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să fi desfăşurat anumite operațiuni fără temei legal. 

Prin faptul că în analiza efectuată nu a analizat și obiecțiunile entității verificate (care au fost invocat în Contestație ca motiv de neaplicare a Deciziei, Comisia de solutionare a contestațiilor nu a luat act de Decizia Curții Constituționale a României nr. 849/12.12.2019 prin care se constată, printre altele, constituționalitatea art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare. Mai mult decât atât, la paragraful 26 din Decizie, Curtea Constituțională precizează că ,, actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câstigat". 

Prin urmare, legiuitorul este îndreptățit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, modificându-le în funcție de resursele financiare existente la un moment dat, sens în care afirmația Comisiei conform căreia , s-a constat interpretarea eronată de către CPS MAPN a prevederilor art.60 din lege" nu își găsește temeiul în contextul în care CPS a MApN a respectat întocmai voinţa legiuitorului care a prevăzut la art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, că „se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie”, nu „cuantumul pensiei aflate în plată”. Dând curs unei interpretări precum cea a Curţii de Conturi, ar fi de natură să conducă la o deviere de la finalitatea urmărită de către legiuitor prin reglementarea actualizării cuantumului pensiilor militare de stat. 

Refuzând să interpreteze sistematic legislația aplicabilă, Comisia reia în primele două paragrafe de la punctul 1 afirmația echipei de control referitoare la aplicarea incorectă a art. 60 din lege, ignorând că în același act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, se întâlnesc toți cei trei termeni, „majorare”, „indexare” și „actualizare”, care nu se pot confunda între ei, după cum precizează dispozițiile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: ,,În limbajul normativ aceleaşi noțiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni”. Prin urmare, actualizarea nu poate include și majorarea dacă aceasta nu este specificată expres în dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare (în forma în vigoare la data de 30.06.2017) 

Faptul că majorarea cu 5% a pensïïfor militare de stat prin derogare, are aplicare limitată în timp, respectiv pentru anul 2016, este demonstrat şi de conținutul preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 care precizează că „Având în vedere faptul 

TUUT 1 

TE VILL 

NECLASIFICAT 

13 din 16 

că prin Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 [...], au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum şi alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care îşi încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016". Cu toate acestea, prin ignorarea argumentelor teleologice, Comisia de soluționare a contestațiilor susține în mod eronat concluziile specialiştilor din Departamentul XII al Curții de Conturi formulate în Raportul de control și în Decizie. 

Din punct de vedere procedural, constituirea unei Comisii de soluţionare a contestatiilor din care face parte şeful Departamentului XII care se face vinovat, în opinia noastră, de încălcarea prevederilor art. 49 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 94/1992, republicată, și ale art. 4 alin. (1) lit. d) şi art. 7 din Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curții de Conturi (anexă-extras) conduce nu numai la anularea încheierii nr. 19/07.08.2020 dar viciază și legalitatea tuturor Hotărârilor adoptate de Plenul Curții de Conturi cu privire la controalele efectuate la Casa de pensii sectorială a MApN. 

Un al motiv pentru care Încheierea nr. 19/07.08.2020 trebuie anulată deoarece este viciată din punct de vedere procedural, este faptul că ceilalți doi membri ai Comisiei de soluţionare a contestațiilor, consilierul de conturi Dan Fîrţescu şi consilierul de conturi Bogdan Stan s-au antepronunțat cu privire la conținutul Deciziei nr. XII/4 din data de 13.07.2020, prin faptul că au aprobat în Plenul Curții de Conturi, potrivit adresei nr. 2497/MB/16.07.2020 (anexă), trei concluzii cu un conținut identic cu cel al celor 3 principii din Decizia contestată. Și această stare de fapt evidentă reprezintă o încălcare flagrantă a prevederilor art. 49 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 94/1992, republicată, și ale art. 4 alin. (1) lit. d) şi art. 7 din Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curții de Conturi de către membrii Comisii de soluţionare a contestațiilor. 

Având în vedere faptul că dispozițiile pct. 217 din RODAS, prevăd posibilitatea ca la şedinţa Comisiei de soluţionare a contestațiilor să fie invitați și „reprezentanţi ai entității verificate, dacă este cazul, care pot da explicații pentru susţinerea contestației, iar în fapt acest lucru nu s-a petrecut, apreciem că procedeul de analizare a Contestației, așa cum este el reglementat în RODAS, în prezent, încalcă principiile contradictorialității și al dreptului la apărare. 

În concluzie, sunt îndeplinite condițiile impuse de lege cu privire la constatarea nulității actelor administrative emise în sarcina instituţiei militare. 

în drept, art. 11 și 14 din Legea 544/ 2004 Legea contenciosului administrativ, coroborate cu pct. 223 lit. e) din Hotărârea nr. 155/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activități, cu modificările şi completările ulterioare, şi actele normative invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată. 

Referitor la competența de soluţionare a cererii de chemare în judecată, arătăm că, potrivit pct. 223 lit. e) din Regulamentul sus invocat aceasta aparține Curții de Apel Bucureşti – Secția de contencios administrativ şi fiscal: "împotriva încheierilor pronunţate ca urmare a soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de structurile centrate ale Curții de Conturi, competenţa revine secției de contencios administrativ şi fiscal a curții de apel în raza căreia se află sediul entității verificate”. 

NECLASIFICAT 

14 din 16 

Menţionăm că, potrivit dispozițiilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, institutia militară e scutită de taxa judiciară de timbru. 

Dovada celor prezentate înțelegem să o probăm cu înscrisuri şi cu orice alt mijloc de probă considerat de instanță ca fiind legal, concludent, pertinent şi util soluţionării cauzei. 

În susţinerea celor de mai sus, depunem în probaţiune următoarele înscrisuri: - Adresa nr. A 1284 din data de 22.05.2020; - Delegațiile înregistrate sub nr. A 1285 și A 1286 din data de 27.05.2020; - Minuta nr. A 1293 din data de 27.05.2020; - Raportul de control nr. A 1464 din data de 16.06.2020; 

- Obiecțiunile Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale la Raportul de control nr. 1464 din 16.06.2020 al echipei de verificare din Departamentul XII al Curții de Conturi a României, înregistrate sub nr. A 1592 din data de 30.06.2020 (fără anexele atașate inițial); 

- Decizia nr. XII/4 din 13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curții de Conturi a României; 

- Contestația la Decizia nr. XII/4 din 13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curții de Conturi a României, înregistrată sub nr. A 1822 din data de 23.07.2020; 

- Încheierea nr. 19 din 07.08.2020 pronunţată de Comisia de contestații constituită la nivelul Curții de Conturi a României; 

- Situația proceselor în care unii pensionari militari, aflați în plată la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, au solicitat instanțelor de judecată să dispună instituției noastre acordarea majorării de 5%, prevăzută de art. 14 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, începând cu anul 2017 și până în prezent, drept care excedează dispozițiilor legale invocate anterior, care prevăd că ”Prin derogare de la prevederile art. 59 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%”; 

- Încheierea din 16.06.2020 pronunțată de la Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. 1611/3/2019*; 

- Declaraţia de avere a consilierului de conturi dr. Ileana Manuela PIELEANU, înregistrată sub nr. 14 din data de 10.06.2020; 

- Extras din Codul de conduită etică și profesională a personalului Curţii de conturi; - Adresa nr. 2497/MB/16.07.2020; 

- Elemente de contestare rezultate din aplicarea modului de calcul al pensiei actualizate la 30.06.2017 propus de echipa de control a Curţii de conturi; 

- Exemple privind efectele utilizării modului de calcul al pensiei actúalizate la 30.06.2017; 

- Adresa nr. A3381/20.07.2020; - Decizia Curții Constituționale a României nr. 849/12.12.2019, 

NECLASIFICAT 

15 din 16 

-TU-TUT 

Totodată, în temeiul art. 13 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, solicităm instantei de a dispune Curtii de Conturi a României ca la Întâmpinare să anexeze și următoarele înscrisuri: 

- Hotărârea Plenului din şedinţa din data de 25.05.2020 privind modificarea Programului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2020, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 656/17.12.2019; 

- Hotărârea Plenului din şedinţa din data de 24.04.2020 privind executarea unui control la sediul Casei de pensii sectoriale a MApN; 

- Nota conţinând poziția motivată legal referitoare la obiecţiile depuse de conducătorul Casei de pensii sectoriale a MApN; 

- Nota cu propuneri de valorificare întocmită de auditorii publici externi din echipa de control potrivit dispozițiilor art. 163 alin. 2 din RODAS; 

- Proiectul de decizie întocmit de auditorii publici externi din echipa de control potrivit dispoziţiilor art. 163 alin. 2 din RODAS; 

- Raportul Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi, aprobat de Plenul Curții de Conturi, rezultat în urma „analizei” precizate în adresa nr. 2497/MB/16.07.2020 

- Hotărârea Plenului Curţii de conturi privind Raportul Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curții de Conturi, aprobat de Plenul Curții de Conturi, specificată în adresa nr. 2497/MB/16.07.2020; 

- Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curții de Conturi. 

Depunem prezenta în 2 (două) exemplare, din care unul pentru instanţă şi celălalt pentru a fi comunicat pârâtei. 

Y 

DIRECTORUL CASELDE PENSII SECTORIALE Colonel 

Poler 

. 

dr. Mihaela ANDRILONU