Mult timp s-a tot amintit, in România, ca PSD ar fi cel mai nereformat partid. Nu vorbim despre inamicii sai din societatea civila elitista sau din mass-media care inteleg prin reforma... doar disparitia PSD.
In timpul lui Geoana partidul s-a pozitionat spre centrul esicherului politic prin sustinerea parlamentara a guvernului liberal condus de liberalul Tariceanu si formarea, pentru 9 luni, in anul 2009, a guvernului basist, de dreapta, condus de Boc.
Dupa frauda electorala din 2009, Geoana a pierdut fotoliul prezidential si, la scurt timp, conducerea PSD.
Tânarul nou presedinte, Victor Ponta, a intinerit conducerea centrala si s-a plasat, prin crearea USL, impreuna cu liberalul Crin Antonescu, si mai spre centrul esicherului politic, promovând la guvernare masuri cu accentuat caracter liberal, spre supararea unor vechi activisti ai partidului si deruta electoratului traditional social-democrat. Practic, in ultimii ani, electoratul situat mai la stânga de PSD nu a fost reprezentat in Parlament decât prin putinii parlamentari care au mai ramas la PPDD.
Alegerile prezidentiale din acest an erau un test pentru a verifica daca electoratul percepe favorabil noua „fatada” a PSD.
Ce a constatat Ponta?
Dincolo de electoratul captiv al liberalilor si al portocaliilor basisti, care era de asteptat sa voteze cu Johannis, si dincolo de exhibitionismul de o zi al Diasporei si al tineretului, iata ca si cel mai stangist electorat, al lui Vadim si Dan Diaconescu, a votat in buna parte cu Johannis, asa cum au aratat exit-poll-urile.
Paradoxal, dar si Johannis este perceput a fi mai la stânga de PSD-ul condus de echipa lui Ponta. La ce s-ar fi putut astepta Ponta, care in primii ani de dupa 1990 a fost tânar liberal, si a recunoscut ca nu a votat cu Iliescu si Geoana. Acesta a fost spilul intrebarii pe care Johannis i-a pus-o la una dintre dezbateri: improspatarea memoriei electoratului de stânga.
Experimentul Ponta s-a incheiat. PSD se va reintoarce la pozitia dura social-democrata, cu care s-a consacrat in perioadele Iliescu si Nastase. Probabil va trece in opozitie si pregateste doctrinar o noua echipa care, când va ajunge la guvernare, nu se va mai teme sa aplice reforme social-democrate, intre care impozitarea capitalului si a averilor, nu a fortei de munca.
In 10 ani de impozitare unica scazuta, România nu a putut incepe niciun proiect major de dezvoltare, capitalul concentrându-se in mâna câtorva indivizi indiferenti fata de interesele populatiei.
In timpul lui Geoana partidul s-a pozitionat spre centrul esicherului politic prin sustinerea parlamentara a guvernului liberal condus de liberalul Tariceanu si formarea, pentru 9 luni, in anul 2009, a guvernului basist, de dreapta, condus de Boc.
Dupa frauda electorala din 2009, Geoana a pierdut fotoliul prezidential si, la scurt timp, conducerea PSD.
Tânarul nou presedinte, Victor Ponta, a intinerit conducerea centrala si s-a plasat, prin crearea USL, impreuna cu liberalul Crin Antonescu, si mai spre centrul esicherului politic, promovând la guvernare masuri cu accentuat caracter liberal, spre supararea unor vechi activisti ai partidului si deruta electoratului traditional social-democrat. Practic, in ultimii ani, electoratul situat mai la stânga de PSD nu a fost reprezentat in Parlament decât prin putinii parlamentari care au mai ramas la PPDD.
Alegerile prezidentiale din acest an erau un test pentru a verifica daca electoratul percepe favorabil noua „fatada” a PSD.
Ce a constatat Ponta?
Dincolo de electoratul captiv al liberalilor si al portocaliilor basisti, care era de asteptat sa voteze cu Johannis, si dincolo de exhibitionismul de o zi al Diasporei si al tineretului, iata ca si cel mai stangist electorat, al lui Vadim si Dan Diaconescu, a votat in buna parte cu Johannis, asa cum au aratat exit-poll-urile.
Paradoxal, dar si Johannis este perceput a fi mai la stânga de PSD-ul condus de echipa lui Ponta. La ce s-ar fi putut astepta Ponta, care in primii ani de dupa 1990 a fost tânar liberal, si a recunoscut ca nu a votat cu Iliescu si Geoana. Acesta a fost spilul intrebarii pe care Johannis i-a pus-o la una dintre dezbateri: improspatarea memoriei electoratului de stânga.
Experimentul Ponta s-a incheiat. PSD se va reintoarce la pozitia dura social-democrata, cu care s-a consacrat in perioadele Iliescu si Nastase. Probabil va trece in opozitie si pregateste doctrinar o noua echipa care, când va ajunge la guvernare, nu se va mai teme sa aplice reforme social-democrate, intre care impozitarea capitalului si a averilor, nu a fortei de munca.
In 10 ani de impozitare unica scazuta, România nu a putut incepe niciun proiect major de dezvoltare, capitalul concentrându-se in mâna câtorva indivizi indiferenti fata de interesele populatiei.