Când generalul austriac Adolf von Bukow a dat ordin, în 1761, ca bisericile ortodoxe de lemn să fie arse, cele de piatră să se distrugă, iar oamenii care se împotrivesc să fie uciși, rezultatele au fost catastrofale. Sute de sate pierdute, zeci de mii de români morți, biserici jefuite, profanate și arse, toate în Ardeal. Mulți au trecut munții, pentru a-și găsi liniștea și locul potrivit creșterii animalelor. Așa au ajuns ciobanii din Mărginimea Sibiului în localități ca Novaci, Vaideeni, Băbeni. Veniseră în altă țară, dar lângă oameni care vorbeau aceeași limbă. Pentru că veneau din Tara Ungurească, oltenii le-au zis ungureni, termen care are același înțeles cu cel de cioban, nu că ungurenii ar fi de altă etnie.
In nici o sută de ani de conviețuire cu oltenii, ungurenii și-au impus cultura și puterea econimică în microzonele în care s-au așezat.
Iata ce relata primarul din Vaideeni despre participarea comunei Vaideeni, ungureni și golani (așa le ziceau ei localnicilor), la susținerea armatei care lupta în Bulgaria, în Războiul de Independență din anii 1877-1878.
"Ceea ce nu se ştie, este faptul că iarna 1877 – 1878 a fost una cruntă în văile Bulgariei, temperaturile coborând mult sub minus 20 de grade. Aici apare povestea Vaideeniului, una din cele mai mari şi mai cunoscute localităţi păstoreşti din România care avea pe front peste 300 de fii ai satului.Guvernul solicită în luna noiembrie autorităţilor locale hrană şi cojoace pentru soldaţii noştri, fapt care imediat acceptat de Vaideeni. Astfel în perioada noiembrie-februarie sunt trimise pe front, potrivit actelor din arhive, peste 50.000 de cojoace şi mii de oi. Este un efort uriaş de război susţinut în acea vreme de locuitorii comunei.
“Plata? Am primit drept definitv şi munţi pentru acest sprijin. Mai mult, acest lucru s-a repetat în următoarele războaie. De aceea ne-au fost daţi munţii, pentru ca armata română să aibă întotdeauna o rezervă sigură de hrană şi îmbrăcăminte. Ce nu se ştie? Că în acel răboi de independeţă, armata română a ajutat cu haine şi mâncare şi populaţia bulgară, care era sărăcită complet în urma războiului”, spune primarul Daniel Băluţă."