Oricare jurist știe că o dispoziție legală nu poate fi abrogată/completată/modificată prin acte normative de rang inferior.
OUG nr.1/2017 a stabilit cuantumul soldei/salariului de funcție care nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie, dar nu putea să modifice componența soldei/salariului de funcție stabilită prin OUG nr.1/2010, L 285/2010 si celelalte legi și Ordonanțe anuale care au reglementat salarizarea până la intrarea în vigoare a L 153/2017.
Dacă legea a stabilit că salariul de baza al polițiștilor are mai multe componente salariale, nu poate să vină decât o lege, așa cum s-a întâmplat deja prin Legea nr. 153/2017, care să scoată acele elemente din componentea salariului de bază, echivalat de o Decizia NR. 51/2020 a ICCJ cu SALARIUL FUNCȚIEI DE BAZĂ.
Tranziția calculului soldelorsalariilor lunare brute din solda/salariul de funcție în cuantum compus la calculul din solda de funcție în cuantum stabilit după formula CF x SME(salariul minim pe economie) este reglementată etapizat, pe fiecare an din perioada 2018-2022, de art. 38 din Legea 153/2017.
Decizia vine în contradicție cu altă decizie data de aceeași Curte de Apel, în anul 2019, în Dosar nr. 8330/117/2017
Hotărâre nr. 1011/2020 din 09/09/2020 - Contencios administrativ și fiscal - litigiu privind funcționarii publici statutari
Curtea de Apel CLUJ - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal (2R)
Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidența Regulamentului U.E. 2016/679
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A III-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 2242/117/2018
DECIZIA CIVILĂ NR. 1011 /2020
Ședința publică din data de 09 Septembrie 2020
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D____ M________
Judecător F______ T____
Judecător I_____-I____ P__________
Grefier D______ C______
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ împotriva sentinței civile nr. 3796 din 21 .12.2018 pronunțată de Tribunalul CLUJ, în dosarul nr. 2242/117/2018, în contradictoriu cu reclamantul M____ A________ C_______, având ca obiect – litigiu privind funcționarii publici statutari, drepturi salariale .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită, în condițiile art. 165 C.pr. civ.
Prezentul termen de judecată a fost fixat în vederea discutării repunerii pe rol.
Se constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea pune în discuție aspectul de repunere pe rol a cauzei.
În urma deliberării Curtea, constatând că au încetat motivele care au generat suspendarea judecății în prezentul dosar, dispune repunerea cauzei pe rol.
Reținând că nu există alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și în contextul aspectelor relevate de părți apreciază că opinia acestora este în sensul ca dezbaterile să aibă loc odată cu cercetarea judecătorească, context în care va face aplicarea dispo zițiilor art. 244 și art. 392 C .pr.civ., în sensul că declară deschise dezbaterile.
Curtea, raportat la actele dosa rului, în condițiile art. 394 C .pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 3.796 din 21.12.2018 pronunțată în dosarul nr. 2242/117/2018 al Tribunalului CLUJ, s-a admis cererea formulată de reclamantul M____ A________ C_______, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDETULUI CLUJ și a fost obligat acesta la calcularea și plata drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, pentru perioada 1.02.xxxxxxxxxxxxxxx17, prin raportarea la salariul minim brut pe țară de 1 . 450 lei, drepturi actualizate la data plății cu indicele de inflație, plus dobânda legală de la data scadenței fiecărui drept salarial lunar și până la data plății.
Împotriva acestei sentințe, recurentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ a formulat recurs , solicitând instanței casarea hotărârii recurate și , în rejudecare , respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul intimat.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C .pr.civ., recurentul a arătat că, instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile actelor succesive care reglementează salarizarea personalului plătit din fondurile publice. I nstanța de fond nu a analizat în ansamblu algoritmul ce consfințește continuitatea/preluarea principiilor de reîncadrare salariată din Legea nr. 285/2010 și în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces de salarizare aplicabil după data de 01.01.2010, la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
I nstanța de fond a omis faptul că întreaga legislație enunțată mai sus reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.
Astfel, prin Legea-cadru nr. 330/2009 au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial. S-a stabilit ca implementarea noului sistem de salarizare să se realizeze etapizat, iar singurul principiu care asigura stabilitate în întreg sistemul bugetar, convenit de altfel și cu partenerii sociali care au participat la elaborarea actului normativ respectiv, era cel conform căruia trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, să se facă astfel încât nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a drepturilor salariale de care beneficia la 31.12.2009.
Principiul enunțat mai sus a fost preluat în cadrul Legii-cadru nr. 330/2009, la art. 7 alin. (2), în sensul că "realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări".
Potrivit alin. (5) al art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, "în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare vor fi cele corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009. la care se adaugă sporurile care se introduc în acestea potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, a soldei la funcția de bază sau, după caz, la indemnizația lunară de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009". R ezultă că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1 ianuarie 2010 s-a realizat luând în calcul salariul la care ar fi fost îndreptățit acest personal la nivelul lunii decembrie 2009 , ceea ce reprezintă dreptul recunoscut și ocrotit de lege.
Conform pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/IA la Legea-cadru nr. 330/2009, în coeficienții de ierarhizare minimi și maximi corespunzători salariilor/soldelor funcțiilor de bază ai funcționarilor publici cu statut special (polițiști), respectiv ale cadrelor militare, erau introduse cuantumurile soldei/salariului de merit, indemnizației de dispozitiv/sporului de misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și al sporului de fidelitate.
În context, în procesul de pregătire a aplicării Legii-cadru nr. 330/2009, Guvernul României a identificat o ________ dificultăți de aplicare și interpretare unitară a normelor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fapt pentru care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în Juneții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar.
La art. 5 alin. (1) din această ordonanță de urgență se stipula faptul că "începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează :a) la salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 șe adaugă cuantumul sporurilor si indemnizațiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009. numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009".
Conform art. 6 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, "în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salariată care se stabilesc în funcție de acestea".
Potrivit regulilor instituite prin art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 4 alin. (4), art. 5 alin. (1) și (3), art. 6 alin. (1) și (3) și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, legiuitorul a urmărit, in măsura în care activitatea personalului M.A.I. se desfășoară în aceleași condiții, menținerea cuantumurilor drepturilor salariale avute la 31 decembrie 2009. indiferent din ce sume erau constituite (sporuri, indemnizații, prime etc).
Astfel, în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu au fost incluse, după caz, o ________ cuantumuri ale unor drepturi salariale de care a beneficiat personalul la 31 decembrie 2009, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții, multe dintre aceste nef ii nd regăsite în legislația-cadru de salarizare în vigoare după 01.01.2010.
În consecință, în anul 2010, legea-cadru a salarizării unitare face trimitere la păstrarea salariului avut, raportat la luna decembrie 2009, respectiv la data de referință 31 decembrie 2009. iar în Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 se prevăd criteriile/modalitățile/grilele/valorile concrete utilizate în calculul salariilor polițiștilor avute la aceeași dată de referință.
În ceea ce privește cadrul legal incident, începând cu anul 01.01.2011, potrivit art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, aplicarea legii se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare, iar valoarea salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului în anul 2011 se stabilește prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit d in fonduri publice.
Prin art. 4 al Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, se stabilește valoarea de referință de 600 lei [alin. (1)], se dispune reîncadrarea, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de Legea-cadru [alin. (3)], dar se prevede că, în anul 2011, nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice [alin, (2)]. Dispoziții similare se regăsesc și în legile anuale de salarizare ulterioare. Așadar, este evident că, față de cadrul legislativ adoptat ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, trebuie făcută distincție între reîncadrare, care se face potrivit legii-cadru de salarizare, ale cărei anexe nu se aplică, și plata efectivă a drepturilor salariale.
La art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice se prevede faptul că "în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții ă unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege".
În acest context, în anul 2011, pentru determinarea nivelului salarial asigurat în plată polițiștilor, au fost aplicate în mod corespunzător prevederile Legii nr. 285/2010, care instituie preluarea nivelului de salarizare pentru luna octombrie 2010 (n.n. - vezi art. 1, art. 4, art. 5 și art. 10 din Legea nr.285/2010), majorat cu 15%, după caz.
Totodată, începând cu anul 2011, salariile de funcție, care potrivit legii au cuprins și elementele introduse potrivit pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/IA la Legea-cadru nr. 330/2009 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010, au fost cele avute în vedere de către legiuitor la acordarea majorărilor salariale stabilite prin lege.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 285/2010, în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcții similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.
Așadar, ținând cont de continuitatea/preluarea principiilor de reîncadrare salarială din Legea nr. 285/2010 și în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces de salarizare aplicabil după data de 01.01.2010, la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.
Spre exemplu, potrivit pct. 2 din articolul unic la Legea nr. 283/2011, "în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază (...) se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011". respectiv "cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, (...) se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții", iar nivelul salariat asigurat în decembrie 2011 era cel stabilit potrivit Legii nr. 285/2010 prin preluarea nivelului salariat din tuna octombrie 2010, care la rândul lui a preluat nivelul salarial din luna decembrie 2009.
Legiuitorul a constatat această situație și a prevăzut în legile anuale speciale de aplicare a legii-cadru ca pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată [art. 3 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016; art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/20 15; art. 5 alin. (1) alin. (1 1 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014; art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; pct.2, art. 2 din Legea nr. 283/2011; art. 2 din Legea nr. 285/2010].
Este de menționat soluția legislativă aplicabilă în cazul principiului de salarizare pentru funcții similare care reglementează aspectul salarizării prin preluarea nivelului salariat aflat în plată în luna decembrie 2009 , stabilit la art. 3 alin. (3) din OUG nr. 99/2016, conform căreia "prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării".
Astfel, în situația reglementării reconstrucției după data de 01.01.2010 cu stabilirea salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31.12.2009 al unor elemente componente, legiuitorul a adoptat politici salariale potrivit cărora pentru salariul de funcție prevăzut de legislația în vigoare nu au fost aplicate valorile de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în perioada 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31.12.2009, utilizând reconstrucția salarială pentru stabilirea acestui salariu de funcție.
Conform art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, "începând cu data de 1 iulie 2017 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor șt al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții", iar potrivit alin. (3) lit. a) al aceluiași articol "începând cu data de 1 ianuarie 2018 (...) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții".
Cuantumurile elementelor cuprinse în salariile de funcție, ca valori absolute, respectiv prin suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, au în vedere situațiile particulare individuale de desfășurare a activității profesionale, precum și parametrii tehnici specifici fiecărei funcții.
În acest cadru legal de stabilire a salariilor de funcție în conformitate cu prevederile legislației-cadru de sal arizare în vigoare începând cu data de 01.01.2010, atragem atenția asupra următoarelor aspecte:
Conform art. 1 din HG nr. 1091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, "începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră", iar "începând cu data de 1 iulie 2015, salariul d e bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 lei/oră".
Totodată, la art. 1 din HG nr. 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, se prevede că "începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră".
în conformitate cu art. 1 alin. (1) și (2) din OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, "în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salari ilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare", iar "în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții".
În motivarea reglementărilor din cuprinsul OUG nr. 99/2016, legiuitorul prezintă elementele de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare .
Având în vedere că OUG nr. 99/2016 a fost adoptată și pentru reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie, rezultă că, din punct de vedere temporal, legiuitorul (Guvernul României) a stabilit ca politicile salariale să aibă o activitate limitată în timp, stabilind în mod expres menținerea impactului financiar pentru măsurile de salarizare la un nivel cunoscut și sustenabil.
Potrivit art. 1 di n HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, "începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră".
Din analiza Notei de fundamentare întocmite pentru HG nr. 1/2017 (http://gov.ro/ro/guvemul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-fundamentare-hg-nr-l-06-01-2017&page=10), respectiv a Impactului financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), prin raportare la sumele aferente impactului intenției de legiferare la nivelul sistemului bugetar, dar și la modelul de calcul al impactului menținut din hotărârile de Guvern anterioare reiese faptul că legiuitorul nu a avut în vedere decât o majorare cu 200 de lei a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nu a reglementat vreo modificare a modalității de salarizare stabilită pentru personalul bugetar în legislația-cadru de salarizare și în măsurile fiscal-bugetare aprobate prin lege.
Ținând cont de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, prin hotărâri de Guvern nu se pot aduce modificări ale modalității de salarizare a personalului bugetar adoptată la nivel de lege, caz în care este clar faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 nu s-a reglementat aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin eliminarea unor cuantumuri salariale cuprinse în valorile absolute ale salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție aflate în plată conform nivelului de salarizare stabilit prin legislația-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017, pe baza reconstrucției salariale.
Pârâtul mai menționează că Ministerul Muncii și Justiției Sociale i -a precizat prin avizul nr. 800/LOV/2017 faptul că, pentru comparația cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în conținutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017, "nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, respectiv din solda funcției de bază/solda de funcție/salariul funcției de bază/salariul de funcție a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții" .
Ca atare, potrivit avizului Ministerului Muncii și Justiției Sociale, "nu se impune eliminarea din solda funcției de bază/solda de funcție/salariul funcției de bază/salariul de funcție a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor și primelor, ori a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, astfel cum au fost reglementate potrivit legii, întrucât potrivit art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii, si nu prin hotărâr i de Guvern".
Avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale a fost solicitat în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(2) lit. 1) pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, conform cărora acest minister "elaborează și promovează pachetul de legi speciale anuale de implementare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării modificării succesive a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, în scopul aplicării etapizate a acesteia"și "elaborează metodologia de calcul și propune nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată".
Intenția legiuitorului, vis-a-vis de faptul că aplicarea prevederilor referitoare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se realizează ca urmare a analizei comparative a acestui nivel cu salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție (în valori absolute) aflate în plată potrivit legislației-cadru de salarizare, se regăsește și la art. 7 alin (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, unde se prevede că "pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabilește în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice".
Astfel, dacă s- a r ține cont de solicitarea reclamantului și am proceda la acordarea nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin comparație doar cu un cuantum din cele cuprinse în salariul de funcție actual (respectiv cu cel reținut de reclamant în mod eronat ca fiind salariul de funcție, el reprezentând în fapt și în drept cuantumul unui element abrogat de legislația-cadru - salariul pentru funcția îndeplinită prevăzut de legislația în vigoare la data de 31.12.2009 și acordat în baza principiului de salarizare în plată pentru funcțiile similare), eliminându-se din comparație cuantumurile elementelor introduse de Legea-cadru nr. 330/2009 în coeficienții de ierarhizare minimi și maximi corespunzători salariilor de funcție (cuantumul salariului de merit, sporului de misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și al sporului de fidelitate) sau a elementelor care au fost abrogate/înlocuite de legislația-cadru și au fost acordate ca sume compensatorii tranzitorii, atunci rezultatul comparației ar încălca cel puțin prevederile art.7 alin,(l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2017.
Spre exemplu, salariul de funcție actual ca urmare a aplicării legislației-cadru de salarizare la nivelul anului 2017 era de 3.000 de lei, în care se regăsește, pe baza principiului aplicării nivelului de salarizare în plată pentru funcțiile similare (n.n. - vezi art. 3 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016) cuantumul salariului pentru funcția îndeplinită de 543 de lei (la 31.12.2009). Potrivit susținerilor eronate ale reclamantului, cuantumul de 543 de lei din salariul de funcție actual trebuie înlocuit cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 1.450 lei, fapt care va genera, în primul rând, dublarea sau triplarea practic a nivelului salarial avut în vedere de legiuitor pentru anul 2017.
Astfel, înaintând cu raționamentul reclamantului, dacă o persoană ar beneficia de drepturile stabilite în anul 2017 conform solicitării reclamantului, la 1 ianuarie 2018, cuantumul salariului pentru funcția îndeplinită de 543 de lei (la 31.12.2009) se înlocuiește cu suma de 1.450 sau 1.900 de lei (n.n. - vezi Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe (ară garantat în plată) generând astfel o nouă valoare a salariului de funcție actual (dublă sau triplă față de cea vizată de legiuitor pentru anul 2018), la care se aplică majorarea de 25% prevăzută de art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, și valoarea astfel rezultată pentru salariul de funcție actual ar trebui să fie comparată tot cu 1.900 de lei, acest fapt contravine legilor-cadru, legilor sau ordonanțelor de urgență ale Guvernului adoptate în materia salarizării.
Salariul de funcție actual este cel avut la 31.12.2017 la care se aplică creșterea de 25% de la 01.01.2018, potrivit Legii-cadru nr.153/2017, rezultând suma de 4.463 de lei / 5.144 lei, sumă care se compară iar cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, potrivit art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2017 . Acest salariu de funcție actual reprezintă baza de calcul a tuturor drepturilor salariate stabilite de legislația-cadru de salarizare ca indemnizații/sporuri/prime în afara salariului de funcție, astfel că venitul salarial lunar este mult mai mare. Totodată, raționamentul reclamantului este inadmisibil, contradictoriu față de intenția legiuitorului ca asigurarea nivelului de 1.450 lei/1.900 lei pentru salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să aibă un impact social important, asigurând creșterea nivelului de trai și reducerea decalajelor sociale, generând în schimb o creștere salariată substanțială cu impact bugetar deosebit, care nu a fost și nu este prevăzută de legislația-cadru de salarizare.
În aceste condiții, raționamentul corect al aplicării art. 7 alin (1) din OUG nr.90/2017, conform căruia salariul de funcție actual determinat în conformitate cu legislația-cadru de salarizare în perioada 2010-2017, prin reconstrucție salarială, ca valoare absolută a unor cuantumuri salariale introduse de lege în acest salariu de funcție, se majorează cu 25% la 1 ianuarie 2018 și ulterior se compară suma salariului de funcție majorat cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, este unul valabil nu doar în anul 2018 ci a guvernat și în perioada 2010-2017.
În situația în care nu s-ar ține cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce privește reconstrucția salariului de funcție actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție, rezultatul salarial ar încalcă toate principiile și criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii.
În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de cel puțin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție. în speță, dacă vorbim de un cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de 1.450 lei, 10% majorare reprezenta suma de 145 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori ale salariilor de funcție de 1.595 lei și ale soldelor d e funcție/salariilor de bază de 1.668 lei.
În condițiile în care art. 38 alin. 3 lit. a) din Legea-cadru nr.153/2017 prevede că "începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, (...) se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții", este clar că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează la nivelul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, un cuantum minim brut al salariilor de funcție de 1.994 lei (1.595x1,25) și un cuantum minim brut al salariilor de bază/soldelor de funcție de 2.085 lei (1.668x1,25), astfel că nu identificăm personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul aplicării Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 în care salariul de bază minim brut ne tară garantat în plată se stabilește la 1.9 00 lei.
Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale, vă aducem la cunoștință următoarele informații față de anexa 1 și anexa 2 care însoțesc actele administrative de stabilire a drepturilor salariale:
1. Anexele respective sunt emise în prezent pentru asigurarea aplicării în mod corespunzător a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și alin. (6), precum și ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
2. Anexa prin care se stabilesc cuantumurile elementelor salariale în plată are în vedere aplicarea întocmai a principiilor legale privind aplicarea tranzitorie a Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv pentru asigurarea corectă a nivelului de salarizare pentru funcții similare, conform legii. în condițiile în care legiuitorul stabilește la art. 39 alin. (1) din legea-cadru că "până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/ încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată", iar salarizarea actuală ultraactivează modalitățile de calcul și de stabilire a drepturilor salariale aflate în plată pentru luna iunie 2017, conform art. 38 alin. (2) li t. a) și alin.(3) lit. a) din legea-cadru, necesitatea evidențierii respectivelor modalități de calcul si de stabilire este una importantă în demonstrarea salarizării la nivelul de salarizare pentru funcții similare. Este important de precizat faptul că la nivelul lunii iunie 2017, erau aplicabile principiile art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 (coroborat cu art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2017), adaptate la elementele salariale specifice ale polițiștilor sau cadrelor militare, potrivit legii. Utilizarea termenului de "salariu de funcție"în cadrul unei structuri denumite " salariul/solda la 31.12.2009 (cf. O.G. nr. 38/2003; Legii nr. 138/1999)"în unele documente de calcul a veniturilor salariale în care se regăsește expres "salariul de funcție"în structura denumită " salariul/solda iun.2017" sau " salariul/solda oct.2017" nu este de natură a schimba modalitatea de aplicare a legislației-cadru prin aceste documente, ba chiar aceste documente au rolul de a stabili întocmai salariul de funcție în plată la iunie 2017 sau octombrie 2017.
3. Prin raportare la prevederile art. 4 alin. (2) din anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, "polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariu lunar", iar "salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale". Elementele invocate de dumneavoastră drept Gradul prevăzut al funcției (probabil diferența dintre salariul gradului profesional al funcției ocupate și salariul gradului profesional deținut), Sporul pentru misiune permanentă, Spor pentru pericol deosebit și Spor pentru păstrarea confidențialității sunt elemente pentru care se stabilește cuantumul acestora în vederea determinării valorii absolute a salariului de funcție actual reglementat de legislația-cadru în vigoare după 01.01.2010, în aplicarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, aceste elemente făcând obiectul aplicării art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, respectiv a art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a principiilor de reconstrucție salariată sus-menționate în asigurarea nivelului de salarizare în plată pentru funcțiile similare, ținând cont de faptul că aceste elemente au fost abrogate de legislația-cadru.
4. În consecință, fiecare politică salarială stabilită prin lege în aplicarea etapizată a legislației-cadru în vigoare se regăsește în anexa prin care se stabilesc cuantumurile elementelor salariale în plată, distinct, tocmai pentru a se putea urmări în mod facil stabilirea și calculul drepturilor salariale în asigurarea nivelului de salarizare în plată pentru funcțiile similare pentru aplicarea art. 38 și art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017. Precizăm că trebuie făcută o diferență în ceea ce privește salariul pentru funcția îndeplinită prevăzut de legislația specifică în vigoare la 31.12.2009, ca "sume aferente salariului de încadrare" ce fac parte în prezent din salariul de funcție reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, acest salariu de funcție fiind determinat în condițiile legale prezentate.
Reconstrucția salarială a salariilor/soldelor de funcție în perioada 2010-2017, prin preluarea unor elemente salariale în valori absolute valabile în luna decembrie 2009, a fost reglementată în cazul tuturor categoriilor de personal bugetar și a făcut obiectul nenumăratelor cauze aflate atât pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție cât și pe rolul Curții Constituționale,
Situațiile de ultraactivitate a legii în privința legislației salarizării sunt constatate de instanțele de judecată, inclusiv de către Curtea Constituțională, pe fondul reconstrucției salariate dispuse de legislația-cadru unitară de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, în perioada de aplicare etapizată a acesteia, începând cu 01.01.2010 și până în prezent.
Astfel, legislația-cadru în vigoare în anul 2010 a preluat un nivel de salarizare existent la 31.12.2009, cu reconstrucția salarială a salariului de funcție al polițiștilor potrivit art. 30 alin. (5) și (6) din Legea-cadru nr.330/2009, legislația în vigoarea după 01.01.2011 a preluat nivelul de salarizare aferent lunii octombrie 2010, cu reconstrucția salarială a salariului de funcție potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 și a legilor anuale speciale de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, iar după 1 iulie 2017 a fost preluat nivelul de salarizare acordat pentru luna iunie 2017, inclusiv pentru salariul de funcție, pentru toată perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017.
În ceea ce privește "echivalarea salariului de funcție/salariului pentru funcția îndeplinită fără sporuri și alte adaosuri cu salariul minim brut avut în vedere de HG nr.846/2017, prin efectuarea analizei comparative, conform directivelor Direcției Generale Financiare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne", înțelegem că reclamantul cunoaște totuși funcționalitatea salariului de funcție și a salariului pentru funcția îndeplinită, dar contrar celor specificate în adresa nr.xxxxxx/07.02.2017 (anexată în copie) încearcă de această dată să inducă în eroare instanța de judecată, deoarece în adresa invocată se clarifică corespondența salariului de funcție reglementat de legislația-cadru (nu cum dorește să inducă în mod eronat reclamantul că ar fi vorba de salariul pentru funcția îndeplinită prevăzut de legislația în vigoare la 31.12.2009), cu salariul de bază, în aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Necunoașterea legislației-cadru de salarizare conduce la această eroare a reclamantului.
Intimatul M____ A________ C_______ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată (f.58).
În susținerea poziției procesuale a arătat că s oluționarea prezentei cauze depinde întru totul de dezlegarea numeroaselor dispoziții legale adoptate ulterior anului 2009.
1. In luna decembrie 2009 „salariul de baza" sau noțiunea echivalenta pentru polițiști in acea perioada salariul pentru funcția îndeplinita " - noțiune înlocuita din 2011 cu „salariul de funcție" - nu conținea sporuri si sume compensatorii incluse.
2. Legea nr. 330/2009 stabilește ca salarizarea trebuia sa se mențină, ulterior datei de 1 ianuarie 2010, la nivelul stabilit conform dispozițiilor legale in vigoare in luna decembrie a anului 2009.
Potrivit art. 30 alin. 5 din Legea 330, în anul 2010, personalul aflat în funcție Ia 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut în luna decembrie 2009, fară a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal, iar potrivit art. 6 din același text de lege, pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la lege sau nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcțiilor de bază sau, după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.
Legea nr. 330/2009 mai stabilește la art. 7 alin. 2 un principiu: "Realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi, nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări".
Prin urmare, dispozițiile legale mai sus enunța clar si expres imperativul menținerii in anul 2010 a cuantumului drepturilor salariale avute in plata in luna decembrie 2009 pentru cei care erau încadrați la acel moment, in măsura in care condițiile de desfășurare a activității nu se schimba. Se cre e az ă astfel noțiunea de compensații tranzitorii pentru acele sporuri pentru care nu mai exista reglementare legala.
Reclamantul invocă dispozițiile art. 1 alin. 5 teza a II -a din Legea nr. 285/2010 și ale 3 1 alin. 5, 7 si 9 din OUG nr. 57/20 15, din interpretare cărora r ezult ă ca sporurile si sumele compensatorii care s-au aflat induse in salariile de funcție al reclamanților nu si-au pierdut caracterul de drepturi secundare, păstrându-si individualitatea chiar daca au introduse in salariul de funcție.
Deci introducerea sporurilor si sumelor compensatorii tranzitorii in salariul de baza/salariul de funcție a avut ca unic scop, menținerea salariilor la nivelul lunii decembrie 2009, nu creșterea salariului de baza/de funcție aceasta chestiune fiind interzisa expres.
Consecința acestor reglementari este faptul ca sporurile si sumele compensatorii introduse in salariul de baza/de funcție nu pot sa fie luate in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc in funcție de salariul de baza/ salariul de funcție.
În acest context, reclamantul invocă și decizia CCR nr. 667 din 2016 prin care instanța constituționala a reținut ca exista distincție între salariul de bază și elementele adiționale ale acestuia, printre care și sporurile, neputând fi acceptat, din perspectiva constituționala, ca un spor, în sine, să constituie atât o parte a indemnizației/salariului de bază, la care să se calculeze procentual alte sporuri prevăzute de lege, cât și un adaos salarial pentru compensarea corespunzătoare a unor condiții de muncă în considerarea cărora este acordat.
Este absurd astfel sa se susțină ca aceste sporuri si sume compensatorii s-au contopit cu salariul de funcție devenind parte a acestuia.
O astfel de abordare ar fi condus, firesc, atât la creșterea salariului de funcție ca element distinct si principal al salariului lunar, cat si la creșterea tuturor sporurilor si suplimentelor care se calculează procentual din valoarea salariului de funcție, rezultat care ar fi încălcat scopul avut in vedere de legiuitor, de menținere a veniturilor din decembrie 2009, nu de creștere a acestora.
Totodată, daca sporurile si sumele compensatorii incluse in salariul de baza/de funcție s-ar fi contopit cu salariul de baza/salariul de funcție, ar fi dispărut orice posibilitate ulterioara de monitorizare si evidențiere tehnic-contabila a acestora de către structurile de gestiune a resurselor umane si financiare ale MAI.
Or, din decizia de pensie si statele de plata (documente câștigate cauzei ca urmare a depunerii la dosar) rezulta ca ulterior anului 2009 sporurile incluse in compensațiile tranzitorii s-a păstrat in modul de calcul al drepturilor salariale, fiind efectiv calculate ca elemente distincte de salarizare, dar fara a fi incluse in salariul de funcție.
Concluzia este una singura, salariul de funcție (similarul salariului de baza acordat personalului civil) s-a calculat după același mod de calcul prin înmulțirea coeficientului de cu valoarea sectoriala de referința 197,33 Iei.
Se impune a fi subliniat inclusiv aspectul ca in cadrul familiei ocupaționale Apărare, ordine publica si siguranța naționala valoarea sectoriala de referința de 197,33 lei nu a suferit modificări / majorări , având aceeași valoare inca din anul 2008 când a fost adoptata OG nr. 8/2008.
Guvernul României are obligația de a stabili salariul de bază minim brut pe țară garantat in plată (art. 164 alin. 1 Codul muncii). Odată stabilit de guvern salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată acesta este obligatoriu atât în sistemul public, cat și în sistemul bugetar.
Susținerea că "salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată nu poate fi comparat cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție" este contrazisă de conținutul art . 1 din HG nr. 1/2017 .
Mai mult, noii angajați ai familiei ocupaționale Apărare, ordine publica si siguranța naționala sunt încadrați pe salariul minim brut pe țară garantat în plată, astfel cum rezultă din documentele aflate la dosar.
HG nr. 1/2017 aplicabilă tuturor familiilor ocupaționale definește modul de stabilire a salariului de baza minim brut pe tara garantat în plată: "salariul de bază minim brut pe țară garantat in plată, suma stabilită in bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017."
Deci salariul de bază la 01.02.2017 trebuie să fie mai mare sau egal cu 1.450 lei. La salariul de bază se aplică gradația de vechime și celelalte sporuri prevăzute de legea nr. 284/2010, totalul tuturor acestor drepturi bănești formând salariul brut.
Rezulta ca venitul salarial se compune din salariul de baza (care nu poate fi inferior valorii minime stabilite prin hotărâre a Guvernului, respectiv salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată), indemnizații, sporuri, precum si alte adaosuri, care se evidențiază in mod distinct pe statul de plata al unității. Însăși expresia "alte adaosuri" evidențiază faptul ca sporurile, inclusiv cel pentru vechime in munca, au de asemenea statutul de adaosuri la salariul de baza iar acesta din urma trebuie sa respecte nivelul minim de salarizare ia nivel de economie fara luarea in calcul a celorlalte adaosuri, oricare ar fi natura lor.
Evidențierea in mod distinct in cuprinsul statului de plata a cuantumului salariului de b aza are un rol deosebit de important având în vedere faptulcă î n funcție de acest cuantum se calculează procentual sporurile si indemnizațiile acordaje de angajator cu respectarea legii.
În opinia reclamantului, pretențiilor sale trebuie analizate prin raportare la HG nr. 1/2017 si prin raportare la elementele salariale din partea a II-a a statului de plata si nu din prima parte, pentru ca altfel, nu se poate face o comparație corecta _________________________ a subsemnatei (927 lei) si salariul minim pe economie fara sporuri si alte adaosuri de 1.450 lei impus prin HG nr. 1/2017.
Ordinul nr. XXXXXXXXXX/2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare (publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 130/19.11.2016) - aplicabil atât în MAI cât și în MApN, respectiv SRI - la art.17 lit. f) specifică "Situația soldelor /sa larii lor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese (...).Rubricile din tabel se completează prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale soldei/salariului lunar realizate la funcția d e bază, actualizată, aferente fiecăruia din cele 6 luni, așa cum sunt prevăzute, în contextul formularului,respectiv coeficient/procent și suma."
Astfel, comparând metodologia aplicată efectiv de Casa Sectorială de Pensii a MAI la stabilirea pensiei intimatei reclamante, cu metodologia înscrisă în Ordinul mai sus menționat, rezultă faptul că Casa de Pensii Sectorială a MAI a aplicat corect și transparent acest ordin, astfel că la rubrica solda/salariul de funcție a preluat coeficientul de ierarhizare a funcției de care reclamantul a îndeplinit-o 4,85, coeficient care a fost înmulțit cu valoarea de referință sectorială (VRS) 197,33 Iei, rezultând suma de 958 lei.
Decizia de pensie reprezintă o oglinda fidela a modului de stabilire a drepturilor salariale acordate reclamantului, acest document dovedind fara putința de tăgada ca salariul de funcție ulterior datei de 1 februarie 2017 a fost sub salariul minim brut pe tara.
Ministerul muncii se pronunța doar ca sumele compensatorii acordate pentru compensarea sporurilor abrogate prin legea 330/2009, nu ar putea fi eliminate din compunerea salariului de funcție, pentru ca nu exista temei legal in acest sens.
Aceasta aserțiune, indiferent de originea emitentului, are o valoare de adevăr incontestabila, dar este evident in același timp ca nu tratează aspectul de drept litigios in prezenta cauza, respectiv daca sporurile si sumele compensatorii din salariul de funcție trebuiau sau nu sa fie luate in considerare la comparația cu salariul brut minim garantat pe tara.
Art. 1 din HG nr. 1/2017 nu dispune eliminarea sporurilor si sumelor compensatorii din salariul de baza/de funcție, ci doar sa nu fie luate in considerare la comparația salariului de baza/ salariului de funcție, cu valoarea de 1.450 lei, respectând si preluând de fapt, interdicția ce fusese anterior introdusa prin art. 1 alin 5 din Legea nr. 285/2010.
______________________ punctul de vedere ca „nu pot fi eliminate din salariul de funcție" si dispoziția HG nr. 1/2017 (care preia interdicția stabilita de art.l alin 5 din Legea nr. 285/2010), de a nu fi luate „in considerare" la comparația cu valoarea de 1.450 lei, nu exista nici o contradicție.
Cu toate acestea, punctul de vedere a fost interpretat de o maniera frauduloasa de recurenți si invocat ulterior, in interpretarea frauduloasa făcuta, pentru a eluda aplicarea corecta a art. 1 din HG nr. 1/2017 si pentru a vătăma reclamant ul .
Este evident ca daca Guvernul ar fi intenționat ca „salariul de baza", respectiv noțiunea echivalenta „salariul de funcție" al polițiștilor, sa conțină, la comparația cu salariul brut minim garantat, si cuantumurile fostelor sporuri abrogate de Legea 330/2009, nu ar fî folosit expresia „salariul de bază, sumă stabilită în bani care nu include sporuri si alte adaosuri" ci ar fi folosit doar „salariul de bază" așa era conținutul HG nr. 1017/2015.
Pentru aplicarea HG nr. 1/2017 la nivelul MAI, Direcția Generală Financiară, structură din cadrul ministerului care elaborează și stabilește politicile financiare, prin adresa nr. xxxxxx/07.02.2017 comunică faptul că „în ceea ce privește problematica salariului de bază, în conformitate cu salarizarea specifică personalului militar și polițiștilor, considerăm că acest corespondent este salariul de funcție în accepțiunea prevederilor Legii cadru nr.284/2010 ... în acest context precizăm că la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se asigură pentru personalul militar și polițiști, ca urmare a analizei comparative față de cuantumul salariului de funcție".
Din studiul comparativ a deciziei de pensie și a statelor de plată aferente reclamantului , rezulta că în cazul său MAI nu a majorat salariul de funcție la 1.450 lei, așa cum este prevăzut în HG nr. 1/2017, ci a introdus în componența salariului de funcție sporuri și sume compensatorii tranzitorii, deși art. 6 din OUG nr. 1/2010 a dispus ca aceste sporuri și sume compensatorii tranzitorii "să fie avute în vedere Ia determinarea altor drepturi de natură salarială", iar HG nr. 1/2017 dispune că salariul de bază minim brut pe țară să fie de 1.450 lei "fară sporuri sau alte adaosuri" respectiv, salariul de funcție nu poate include salariul de merit, sporul misiune permanentă, sporul de fidelitate, sporul de confidențialitate, sporul pentru pericol deosebit (sporuri acordate in cadrul MAI cu titlu de compensații raportat la neaplicarea efectiva si integrala a legilor de salarizare 330/2009 si 284/2010 (legi care prevedeau ca aceste sporuri sa fie avute in vedere la stabilirea coeficientului de ierarhizare).
Un alt aspect care se impune a fi constatat este acela că HG nr. 1/2017 nu prevede vre-o excepție de la valoarea salariului de bază minim pe țară garantat în plată, interzicând în mod expres însumarea celorlalte elemente salariate (sporuri și alte adaosuri), ca modalitate de stabilire a salariului de funcție pentru polițiști, așa cum reiese și adresa MMJS nr.4162 DPS/xxxxx RG/16.10.2018.
Chiar dacă Legile nr. 330/2009 și 284/2010 prevedeau o anumită modalitate de stabilire a salariului de bază/soldei de funcție, în realitate acordarea efectivă a drepturilor salariale s-a realizat prin menținerea în fiecare an a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcție de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară la nivelul avut în plată în luna decembrie a anului anterior.
Deci întregul mod de stabilire a salariului de baza/soldei de funcție a avut ca punct de plecare coeficientul de 4,85 și valoarea de referință sectorială de 197,33 lei.
Deci în cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională,întregul proces de salarizare aplicabil ulterior datei de 1 ianuarie 2010 a reprezentat de fapt o reconstrucție salarială a elementelor salariale specifice funcției, vechimii și gradului .militar profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri, etc) de care reclamanta a beneficiat anterior lunii decembrie 2009, prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului precedent (Legea nr. 330/2009, Legea nr. 284/2010, precum și legile anuale speciale de aplicare a Legii 284 - OUG nr. 1/2010, Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017).
Recurentul susține că nu se poate pune semnul egal între noțiunile de salariu de bază, respectiv salariu de funcție.
Pct . 1 din Nota la Anexa nr. IV/l/A din Legea cadru nr. 330/2009 prevede că "1. În coeficienții de ierarhizare minimi și maximi sunt cuprinse solda/salariul de merit, indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și sporul de fidelitate."
Art. 2 din OG nr. 38/2003 prevede că "Polițiștii au dreptul lunar la un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcția îndeplinită, salariul pentru gradul profesional deținut, gradații, sporul pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere și salariul de merit."
Potrivit art. 7 din Legea 153 din 2017, salariul de funcție nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut garantat pe tara.
Potrivit art. 87 alin 2 din anexa VI la Legea 153 din 2017 : "Drepturile bănești stabilite a fi acordate polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prin alte acte normative, în raport cu salariul de bază se vor calcula față de salariul de funcție aflat în plată."
Deci daca HG nr. 1/2017 (1.450 lei) si HG nr. 846/2017 (1.900 lei) s-au referit la "salariul de baza", in baza art. 87 din anexa VII la lege 153 din 2017, acestea se aplica la MAI prin raportare la noțiunea echivalenta care este "salariul de funcție".
Din cele două dispoziții citate anterior rezultă echivalența celor două noțiuni, respectiv salariu de bază l a sectorul bugetar, cu salariu de funcție îndeplinită în cazul special al polițiștilor.
Pentru aplicarea HG nr. 1/2017, Direcția de Informare și Relații Publice a MAI (structura din cadrul ministerului care face public inclusiv măsurile adoptate în vederea implementării politicilor salariale) în comunicatul postat în data de 04.03.2017 comunică faptul că : "Drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, care se plătesc în luna martie 2017, se asigură la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit la 1450 lei, atât pentru personalul civil, cât și pentru personalul militar și polițiștii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. în acest context, salariații care au beneficiat până în prezent de salariul de bază/salariul de funcție/solda de funcție în cuantum de 1250 lei li se asigură aceste drepturi la nivelul de 1.450 lei."
In cazul funcționarilor/personalului contractual din cadrul MAI, echivalența salariului minim brut pe țară de 1.450 lei avut în vedere de HG nr. 1/2017 începând cu 01.02.2017 se face prin analiza comparativă cu salariul de funcție al fiecărui lucrător.
Noțiunea de salariu de funcție sau soldă de funcție este cea stabilită de legiuitor în accepțiunea prevederilor OUG nr. 38/2003, coroborate cu legile de salariale aplicabile ulterior datei de 1 ianuarie 2010.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele :
Sentința recurată a fost pronunțată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept material, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.pr.civ.
Astfel cum a reținut instanța de fond, reclamantul care a fost polițist în cadrul instituției pârâte, fiind pensionat în data de 12.12.2017, are dreptul la calcularea drepturilor sale salariale pentru anul 2017 prin luarea în considerare a HG nr. 1/2017 care prevedea salariul minim brut pe țară garantat în plată la 1450 lei, fără sporuri și alte adaosuri.
Conform art. 3 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 „(1) Personalul militar are dreptul la soldă lunară.(2) Solda lunară se compune din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. (3) Solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferențierii soldelor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare pentru soldele de funcție”.
De asemenea, conform art. 5 alin. (1) „Soldele de funcție, respectiv salariile de funcție sunt diferențiate prin clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare, în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuțiile ce revin fiecărei funcții, solicitările la efort, complexitatea și gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum și cu eșalonul la care se desfășoară activitatea, prevăzuți în cap. I din prezenta anexă”.
Prevederi similare celor din Anexa VII din Legea nr. 284/2010 Secțiunea a 2-a, art. 3, reglementate și după data de 1 iulie 2017 la care a intrat în vigoare Legea nr. 153/2017.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 153/2017, „b) solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I - IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
f) solda lunară/salariul lunar cuprinde solda de funcție/salariul de funcție, solda de grad/salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și alte drepturi salariale în bani;
i) sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal;
m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar”.
În același timp, art. 38 din Legea nr. 153/2017 stabilește că „începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:
a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.
Legea nr. 153/2017 prevede în Anexa VI capitolul II, art. 4 alin. (1) „Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariu lunar. (2) Salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. iar art. 5 alin. (3) Soldele de funcție/Salariile de funcție și nivelul studiilor pentru funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale personalului militar pe grade militare, respectiv ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, în raport cu eșalonul la care se desfășoară activitatea, în timp ce art. 6 prevede că solda de funcție, respectiv salariul de funcție sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I”.
Relevant în cauză este și art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 90/2017 care stipulează că pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabilește în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Din dispozițiile legale amintite, se reține că deși legile de salarizare impun respectarea condițiilor de încadrare în fondurile aprobate prin buget și a limitelor maxime prevăzute pentru anul 2022, în stabilirea salariului de funcție pe lângă condiția din art. 5 din Legea nr. 153/2017 (în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I), se mai prevede în art. 7 lit. b) ca salariul de funcție să fie stabilit conform anexelor nr. I - IX, și să nu fie mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Începând cu data de 01.02.2017 a intrat în vigoare H.G. nr. 1 din 6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată care la art. 1 prevede că: „ Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră .”
Această Hotărâre de Guvern nr. 1/2017 cu privire la salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată, spre deosebire de hotărârile de guvern cu privire la salariul minim pe economie, conține sintagma, nu include sporuri și alte adaosuri .
Prin Hotărârea nr. 846/2017 se stabilește că „ Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră .”
De asemenea, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2018: „Art. 1 - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. 1, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră.
Art. 2
În aplicarea prevederilor art. 164 alin. (1^2) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.080 lei al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.”
Prin dec izia nr.51/2019 a Înaltei Curți de C asație și J ustiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, termenul de „salariu de bază“ prevăzut de art. 1 alin. (5^1) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 3^1 alin. (1) din OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă și la „salariul funcției de bază“ al polițiștilor.
Dacă intenția legiuitorului ar fi fost să stabilească, începând cu 01.02.2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată neținând cont de sporuri și alte adaosuri, atunci cu siguranță nu ar fi utilizat sintagma „ nu include sporuri si alte adaosuri ", ci s-ar fi exprimat în consecință, astfel cum s-a exprimat și în celelalte hotărâri ale guvernului cu privire la salariul minim pe economie, în care nu face absolut nicio referire la sporuri sau alte adaosuri cuprinse în salariul minim brut pe ț ară garantat în plată.
Așadar, potrivit HG nr. 1/2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este suma stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri și este de 1.450 lei lunar. Suma are cuantum fix, invariabil și este ca atare garantată în plată. Prin urmare, intimatul reclamant are dreptul la determinarea soldei de funcție și a celorlalte elemente ale soldei lunare de bază prin raportare la salariul minim brut pe economie, fără includerea altor sporuri sau adaosuri, prin raportare la suma de 1450 lei pentru perioada 01.02-31.12.2017.
Astfel cum a stabilit instanța de fond, până la data de 01.02.2017, salariul reclamantului de funcție era de 958 lei (4,85 x 197,33 lei), aspect care reiese din Decizia de pensie nr. xxxxxx/13.04.2018, în care baza de calcul pentru salariul de funcție este de 958 lei. Începand cu data de 01.02.2017 s-ar fi impus aplicarea HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, la 1450 lei care nu include sporuri și alte adaosuri.
De asemenea, instanța de fond a reținut că salariul de funcție este egal cu salariul de funcție plus foste sporuri incluse în salariul de funcție în baza Legii nr. 330/2009 plus sume compensatorii tranzitorii (în baza art.6 alin 1 din OUG nr. 1/2010 ). Fostele sporuri incluse în salariul de funcție prin Legea nr. 330/2009, reprezintă foste sporuri introduse în coeficienții salariului de funcție.
Sume compensatorii tranzitorii reprezintă foste sporuri care nu au mai fost recunoscute de Legea nr. 330/2009, care nu au fost introduse în salariu în baza Legii nr. 330/2009, respectiv care au fost introduse în salariu ca "sume compensatorii tranzitorii", în baza art. 6 alin 1 din OUG nr. 1/2010, data în completarea Legii nr. 330/2009.
Prin luarea în calcul de către instituția pârâtă, la stabilirea salariului de funcție a sporurilor și a sumelor compensatorii, deși prin HG nr. 1/2017 s-a urmărit să se precizeze, pentru toate familiile ocupaționale, modul de stabilire a salariului de baza minim brut pe tara garantat în plată la 1.450 lei luna - sumă fixă stabilită în bani care nu include sporuri si alte adaosuri – s-au încălcat dispozițiile legale în vigoare.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. 1 , art. 499 al. 1 pct. 8 C.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 3 . 796 din 21.12.2018 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului C___ , pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ , cu sediul în C___-N_____, __________________, jud. C___, împotriva sentinței civile nr. 3 . 796 din 21.12.2018 pronunțată în dosarul nr. 2242/117/2018 al Tribunalului CLUJ, pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în data de 09.09.2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE,
D____ M________
JUDECĂTOR,
F______ T____
JUDECĂTOR,
I_____-I____ P__________
GREFIER,
D______ C______
Red.I.I.P./ 10 . 0 9 .2020.
Dact.H.C./4 ex.
Jud.fond: M_____ T_____