 |
| Incercați cu cianură! |
Bogdan Rareș, anarhistul #rezist din 10 august 2018, cel care a incitat la răsturnarea prin forță a Guvernului Veoricăi de către diasporezii chemați în piață, spune că fosta sorosistă Renate Weber, Avocat al Poporului, este acum pro-rus și pro-chinez... pentru că a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii care a tăiat de-a valma toate pensiile speciale, fiindu-i teamă să spună că și ICCJ a sesizat CCR. Or fi auzit magistrați din ICCJ că și ei sunt ruso-fili sau filo-chinezi?
”Doamna Weber a devenit un pro-rus și un pro-chinez. A sesizat la CCR tăierea pensiilor speciale, inițiată de noi, care a declarat că este neconstituțională. Vom impozita pensiile cu până la 90%.”, a spus liderul PNL.Este o mostră de orientare progresist-sorosită de tip Deep state.
Un alt exaltat, parlamentarul Nae Roman, amenință astăzi în Parlament cu o ordonanță de urgență sau cu asumarea răspunderii guvernului prin care să impună impozitarea pensiilor speciale cu peste 90% peste un anumit plafon.
Ciolacu îi cere să -l cheme pe Orban să retragă proiectele de lege și să dea chiar astăzi o ordonanță de urgență cu i pozitarea.
Toți se intrec în măsuri negândite, deși CCR le-a oferit soluția de urmat în numeroase decizii prin care a respins sesizările care reclamau plafonarea pensiilor militare.
Până atunci să vedem ce a spus Zegrean, fostul președinte al CCR, despre populismul impozitării pensiilor speciale:
„De ce nu încearcă cu cianură că ar merge mult mai repede? Când vine vorba de impozitare, există un text în Constituție care spune că sarcinile fiscale trebuie să fie just așezate. Dacă la unul care are 20.000 de lei pensie, îi punem impozit 90%, iar la cel care are 20.000 de lei salariu îi punem impozit 10%, nu știu dacă este chiar justa așezare a sarcinilor fiscale. Unde au mai văzut ei impozit de 90%? Cred că un astfel de impozit ar pica la Curtea Constituțională pentru că nu se aplică tuturor, sunt și salarii care sunt foarte mari, nu doar pensii care sunt foarte mari. Uitați-vă ce salarii sunt la Eximbank, Autoritatea de Supraveghere Fiscală, Banca Națională. Nu poți să impozitezi doar pensiile în halul ăsta și salariile nu. Cu ce au greșit pensionarii?”, a declarat Augustin Zegrean pentru Europa Liberă
„Ce rost are chestia asta? Nu fac decât să facă scandal, să arate că se apropie alegerile. Mi se pare că e un joc populist înainte de alegeri. Se știe că nici o variantă propusă acum nu va trece de Curtea Constituțională”, este concluzia lui Zegrean.
Soluția legală și constituțională de urmat, pe care politicienii o evită politicianist sau interesat, este dată de CCR în Decizia nr. 652/2018, adică impunerea unui plafon maxim care să nu fie mai mic decât partea contributivă a pensiei.
Extras din Decizia CCR nr. 652/2018
17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.
19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.