Se trânge lațul: Hotărăre definitivă privind calculul greșit a sporului OMM/SOSP de către CPS a MAI, după 15 sept. 2027, greșeală pe care o fac și celelalte Case Sectoriale

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea pensiei stabilite prin decizia de pensie anticipată parțial nr.xxxxxx din data de 04.09.2018, în baza Legii nr.223/2015, însă în raport de actul normativ în vigoare anterior modificărilor intervenite prin O.U.G. nr.59/2017, arătând în motivare că prin aplicarea ordonanței acesta este, pe de o parte, discriminat față de colegii săi care au solicitat pensie de serviciu înainte de data intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2017, iar pe de altă parte, prin modalitatea de calcul stabilită prin aceeași ordonanță, îi este suprimat un alt drept acordat de lege, anume sporul de 15% aferent Semnului Onorific „Î n Serviciul Patriei”.

S-a constatat că reclamantul, deși nu contestă modul de calcul al pensiei de care beneficiază , modalitate ce se raportează la dispozițiile legii în vigoare la data stabilirii dreptului de pensie, anume Legea nr.223/2015, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.59/2017 , cu toate acestea, p_____ a beneficia de aceeași pensie ca și colegii acestuia pensionați anterior și de sporul de 15%, solicită ca pensia să-i fie recalculată în varianta legii în forma nemodificată la data stabilirii dreptului său.

Or, o astfel de susținere nu a fost primită de către instanță .

Prin O.U.G. nr.59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial nr. 648/07.08.2017, prin art. VII, a fost modificat art.60 din Legea nr.223/2015, astfel : „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi m__ mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”.

Prin urmare, reclamantului, pensionat începând cu data de 28.07.2018, i se aplică legea în vigoare la data stabilirii dreptului la pensie, inclusiv plafonul net prevăzut de art. VII pct.3 din O.U.G. nr.59/2017.

Rațiunea adoptării acestei ordonanțe reiese din expunerea de motive, aceasta fiind justificată pe „adâncirea discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit m__ mare față de pensia medie din sistemul public de p_____, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului”, astfel că „în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de p_____, dar și p_____ evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat se impune adoptarea unei soluții imediate, prin modificarea actelor normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu”.

Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat (Decizia nr.450/2006) a reținut că, dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art.47 alin.(2) din Constituție, însă acesta se exercită în condițiile prevăzute de lege.

Prin Decizia nr.452/2018, Curtea Constituțională a statuat: „legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al a cesteia.”.

S-a m__ reținut că reglementarea legală ce privește cuantumul pensiei de serviciu, sub aspectul bazei de calcul, al sporurilor acordate, nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.

Prin Decizia nr.1284/2011, Curtea a statuat că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.

În cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat.

Prin urmare, nu a fost reținută ca întemeiată susținerea reclamantului vizând discriminarea sa față de alți colegi care au beneficiat de pensie anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2017 .

Totodată, sub aspectul politicii statului de stabilire a bugetului, inclusiv deci a celui de asigurări sociale, s-a avut în vedere și jurisp rudența CEDO, constatându-se că în Hotărârea din 21 februarie 1986 pronunțată în Cauza James și alții contra Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului, cuantumul drepturilor salariale fiind indisolubil legat de nivelul resurselor bugetare din care acestea se achită, iar statul, prin legislativul său, dispune de o largă latitudine, prin prisma Convenției, de a stabili politica economică și socială a țării.

Și pr in Decizia nr.395/2016, Curtea C onstituțională a reținut că „dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de p_____, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de p_____ care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii p_____ situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor ”.

Prin urmare, condițiile de pensionare se stabilesc în funcție de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie (situație necontestată, de altfel, nici de reclamant). Reclamatului nu-i poate fi aplicabilă o lege anterioară, m__ favorabilă, din moment ce, la data respectivă, nu avea calitatea de asigurat și nici un drept dobândit asupra unor condiții de pensionare anume. 

Astfel, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

Reclamantul nu pretinde că ar fi fost încălcat principiul contributivității, care este de esența dreptului la pensie, așa cum este acesta reglementat de art.47 alin. (2) din Constituție , astfel că nu se poate reține ca fiind afectată substanța dreptului său la pensie.

Discriminarea constituie o cauză ori un criteriu de nelegalitate care, manifestată la nivelul actului juridic, induce caracterul nelegal al acestuia și răspunderea civilă delictuală a emitentului actului.

Or, în cauză nu se poate vorbi despre nelegalitatea deciziei de pensionare, din moment ce aceasta respectă dispozițiile legale în vigoare la data emiterii ei și îndeplinirii condițiilor de pensionare de către reclamant, atât sub aspectul plafonării instituite prin O.U.G. nr.59/2017, cât și prin apl icarea celorlalte prevederi ale Legii nr.223/2015 referitoare la modalitatea de calcul a pensiei, inclusiv p_____ sporul acordat reclamantului, de 15%, p_____ semnul onorific.

În modul de calcul, pârâta a ținut cont de dispozițiile art.29 alin.1 din Legea nr.223/2015 (pensia de serviciu reprezentând 65% din baza de calcul prevăzută la art.28 din lege, la care se adaugă câte 1% din baza de calcul p_____ fiecare an ce depășește vechimea de cel puțin 25 de ani), de prevederile art.108 din lege (procentul acordat p_____ contribuția individuală la bugetul de stat, 6%, p_____ reclamant), art.30 din lege (stabilirea pensiei la limita maximă de 85% din baza de calcul, în cazul reclamantului fiind vorba de 82%), precum și de art.60 din lege (pensia netă nu poate fi m ai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei ).

Suma corespunzătoare semnului onorific (1487 lei – 15% x 9915) a fost adăugată cuantumului pensiei militare de stat (9915 lei), iar întregului venit brut de xxxxx lei i s-a calculat și scăzut impozitul, pensia netă rezultată fiind de xxxxx lei.

Susținerea reclamantului în sensul că sporul de 15% trebuie cumulat cu pensia netă stabilită nu are suport legal. De altfel, n ici acesta nu a indicat norma legală care l-ar îndreptăți la o astfel de modalitate de calcul, față de cea utilizată de pârâtă și care respectă dispozițiile legale în vigoare.

Inechitățile invocate de reclamant nu reprezintă automat și situații discriminatorii, în sensul O.G. nr.137/2000, ci pot avea acest caracter doar în condițiile în care defavorizarea unei categorii de pensionari urmărește unul dintre scopurile enumerate la art.2 din o rdonanță.

Principiul nediscriminării presupune aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor care sunt egale în drepturi, iar diferența de tratament devine discriminare numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.

Ca atare, dacă art.14 din Convenția p_____ apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale oferă o protecție împotriva oricărei discriminări în exercițiul drepturilor și libertăților pe care Convenția le garantează, orice diferență de tratament nu semnifică, automat, încălcarea sa.

Instanța europeană a precizat, în jurisprudența sa, că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere p_____ a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicate.

Or, în cazul de față nu se poate reține ipoteza invocată de reclamant, date fiind, dispozițiile art.2 alin.3 din O.G.nr.137/2000 și, astfel cum s-a arătat, atributul exclusiv al statului în stabilirea bugetului, inclusiv a celui de asigurări sociale și expunerea de motive p_____ adoptarea O.U.G.nr.59/2017.

Totodată, instanțele nu pot înlătura de la aplicare o normă juridică, pe motiv că este discriminatorie, și să o înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

P_____ considerentele arătate, reținând în cauză incidența prevederilor legale în vigoare la care s-a făcut referire, tribunalul a apreciat ca neîntemeiată cererea , motiv p_____ care a  respins -o .

Împotriva sentinței a formulat apel, în termen, reclamantul B__________ D______, criticând-o p_____ nelegalitate și netemeinicie astfel:

Hotărârea tribunalului nu este motivată , întrucât nu se răspunde argumentelor de fapt și de drept ale părților. Sunt preluate ad-literam afirmațiile din întâmpinare, m__ mult nu s-a dovedit rol activ în soluționarea cauzei.

Argumentând criticile, apelantul arată că prin plafonarea pensiei prin raportare la media soldelor, care implică diminuarea pensiei, este discriminat față de colegii de serviciu pensionați anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2017, care și-a u desfășurat activitatea în aceleași condiții și au deținut funcții identice sau similare.

Pe de altă parte, o lege organică nu poate fi modificată printr-o ordonanță a Guvernului. Ordonanța de urgență poate fi emisă doar p_____ a reglementa pe moment acele situații care nu au fost avute în vedere de legiuitor la elaborarea unei legi organice. Or, Legea nr.223/2015, modificată și completată, stabilește în concret și complet modul de calcul al pensiilor militare, aspecte neanalizate de instanța de fond.

Pensia militară de serviciu anticipată parțial a fost stabilită în temeiul Legii nr.223/2015, modificată și completată, în cuantum brut de 11.402 lei, din care 9.915 lei reprezintă pensia militară de stat și 1.487 lei suma corespunzătoare Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, din care s-a scăzut suma de 940 lei, ce reprezintă impozit, rezultând o pensie netă de 10.462 lei.

Prin aplicarea plafonării prevăzute de art. VII pct.3 din OUG nr.59/2017, a rezultat pensia militară netă în plată în cuantum de doar 7.073 lei.

Arată apelantul că în condițiile în care, de la data intrării în vigoare a OUG nr.59/2017 și până la momentul trecerii sal e în rezervă, atribuțiile și sarcinile de serviciu prevăzute în fișa postului p_____ funcția în care a fost încadrat au rămas în principiu neschimbate, se impune acordarea acelorași drepturi bănești cu titlu de pensie cu cele ale colegilor pensionați anterior datei de 15.09.2015, așa cum i s-a și stabilit inițial în temeiul Legii nr.223/2015 un cuantum net al pensiei de 10.402 lei spre a fi sancționată discriminarea.

O altă critică este aceea potrivit căreia în mod greșit a fost respinsă cererea de recalculare a pensiei prin acordarea sporului de 15% prevăzut de art.11 din Legea nr.80/1995 , după aplicarea prevederilor OUG nr.59/2017.

Precizează apelantul că nu a solicitat acordarea repetată a acestui spor, cum greșit a reținut tribunalul împărtășind punctul de vedere al casei de p_____, ci stabilirea m__ întâi a cuantumului pensiei p_____ aplicarea prevederilor OUG nr.59/2017, implicit a plafonării prevăzute de acest act normativ, și numai după aceea aplicarea sporului de 15% la cuantumul rezultat.

Sporul de 15% prevăzut de art.11 din Legea nr.80/1995 se aplică numai după stabilirea finală a pensiei de serviciu, deoarece utilizarea sa într-o etapă anterioară de determinare a mări mii pensiei ar suprima acestuia titlul de spor.

În drept, apelul este în temeiat pe art.466 Cod procedură civilă.

În calea de atac , a fost propusă proba cu înscrisuri, apelantul depunând la dosar Ordinul M.A.I. nr.151/01.12.2015.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă C___ de P_____ S_________ a Ministerului Afacerilor Interne a formulat următoarele apărări :

A susținut că apelul este formulat cu depășirea termenului de 30 de zile, prevăzut de art.468 Cod procedură civilă, față de data la care hotărârea atacată a fost comunicată acestei instituții, respectiv față de data de 16.07.2019, apelul fiind înregistrat la Curtea de Apel Pitești în ziua de 21.08.2019.

Referitor la criticile formulate, a arătat că au fost respectate prevederile art.22 Cod procedură civilă, întrucât instanța a analizat temeinic și s-a pronunțat cu privire la toate aspectele solicitate prin acțiune.

A reținut corect că, deși reclamantul nu contestă modul de calcul al pensiei, acesta solicită ca pensia să-i fie recalculată în varianta legii în forma nemodificată la data stabilirii dreptului său, solicitare care nu poate fi primită.

Reclamantului i se aplică leg e a în vigoare la data stabilirii dreptului la pensie, 28.07.2018, inclusiv plafonul net prevăzut de art. VII pct.3 din O.U.G. nr.59/2017.

Nu-i poate fi aplicabilă o lege anterioară m__ favorabilă, s-a arătat în considerentele sentinței, din moment ce nu avea calitatea de asigurat, nici pe cea de pensionar anterior datei de 15.09.2017.

Referitor la susținerea potrivit căreia la determinarea pensiei, reclamantul ar fi fost discriminat în raport cu colegii pensionați anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2017, intimata-pârâtă arată că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului, așa cum s-a stabilit și prin Decizia nr.452/2018 a Curții Constituționale.

Prin Decizia nr.656/2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile legale criticate o cre e ază atât în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, cât și în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, reținând că diferitele categorii de beneficiari ai unor p_____ speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite.

Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, a fost modificată printr-o ordonanță a Guvernului în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de p_____, dar și p_____ evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat.

Prevederile art.115 din Constituție consacră posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern pe calea delegării legislative au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament.

Art.115 din Constituție nu instituie interdicția reglementării în domeniul legilor organice, aspect reținut și de Curtea Constituțională în decizia menționată, respectiv prin Decizia nr.359/2018.

A adăugat că a ținut cont la calculul pensiei de dispozițiile art.29 alin.1, ale art.30, ale art.108 și de cele ale art.60 din Legea nr.223/2015, de aceea susținerea potrivit căreia sporul de 15% trebuie cumulat cu pensia netă stabilită nu are suport legal.

Nici apelantul-reclamant nu a indicat temeiul legal al utilizării modalității de calcul pretinse .

Așa cum a reținut Curtea de Apel Cluj într-o speță similară, atât timp cât modalitatea de calcul se prezintă sub forma unui spor adăugat la pensie, natura juridică a beneficiului nu poate fi decât aceea a pensiei pe care o întregește, reprezentând un drept ce __________________________ brute.

Plafonarea conform art.60 alin.1) din lege se referă la pensia netă, aceasta determinându-se potrivit dispozițiilor art.3 lit. m) din același act normativ, prin deducerea impozitului pe venit din cuantumul pensiei brute.

În fine, se arată, cererea de apel nu face altceva decât să reitereze demersurile efectuate de apelantul-reclamant și nu aduce în plus dovezi care să răstoarne temeinicia argumentelor pe care instanța de fond le-a expus în sentința atacată.

P_____ aceste motive, solicită respingerea apelului, ca nefondat.

Nu au fost propuse probe noi în apărare.

Apelantul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, susținând că sentința i-a fost comunicată la data de 10.07.2019, ar cererea de apel a fost depusă la Tribunalul V_____ în ziua de 06.08.2019, astfel încât a fost respectat termenul de 30 de zile p_____ exercitarea căii de atac.

A reiterat argumentele cererii de apel și a adăugat că Decizia nr.452/2018 a Curții Constituționale nu face referire la condițiile și criteriile în baza cărora se acordă pensia, ori la baza de calcul și cuantumul acesteia, nici la actele normative aplicabile în cauză.

Contestă algoritmul de calcul al pensiei, singurul mod de calcul în care s-ar respecta prevederile art.11 din Legea nr.80/1995 fiind acordarea sporului după plafonarea cuantumului pensiei prin OUG nr.59/2017.

În timp ce Legea nr.223/2015 și OUG nr.59/2017 se referă la stabilirea cuantumului pensiei, art.11 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, se referă la un spor la pensie. De aceea nu solicită crearea de drepturi noi adăugându-se la lege, ci respectarea legislației existente.

Sporul de 15% se aplică potrivit art.11 din Legea nr.80/1995 la cuantumul pensiei nete, așa cum se aplică și indexarea cu 100% din rata medie anuală a inflației conform art.59 alin.(1) din Legea nr.223/2015.

Invocă hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Ploiești într-o cauză similară și adaugă că Guvernul poate emite ordonanțe de urgență doar p_____ situațiile pe care legea nu le prevede și care cer o reglementare urgen t ă până la adoptarea legii.

A depus la dosar și note de ședință, care includ argumentele prezentate anterior.

Examinând cu prioritate excepția de tardivitate a apelului, Curtea constată că sentința atacată a fost comunicată reclamantului în data de 10.07.2019, conform procesului-verbal de înmânare aflat la fila 97 din dosarul de fond. Apelul a fost înregistrat la tribunal în ziua de 06.08.2019 – fila 3 din dosarul de apel – prin urmare, calea de atac a fost exercitată cu respectarea termenului de 30 de zile, reglementat de art.468 alin.(1) Cod procedură civilă, termen care se calculează pe zile libere conform art.181 alin.(1) pct.2 din cod.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:

Contestatorul este nemulțumit de plafonarea cuantumului pensiei la media soldelor comunicate prin adeverința nr.xxxxxx/10.08.2018 de către U.M. 0358 – Inspectoratul p_____ Situații de Urgență „General M______”, considerând că este discriminat în raport cu colegii care au ocupat funcții similare și care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2017, care a introdus respectiva plafonare.

Astfel formulată acțiunea, aceasta conține contestația împotriva modului de calcul al pensiei, aplicarea sau nu a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat în forma modificată prin OUG nr.59/2017 constituind atributul instanței de a analiza temeinicia pretențiilor formulate.

Prin urmare, nu era necesar să se precizeze în acțiune că se contestă modalitatea de calcul a pensiei, de vreme ce reclamantul arată că este nemulțumit de calculul efectuat de către c___ s_________ de p_____ și susține că îi este aplicabil un alt mod de calcul, chiar dacă la formularea capetelor de cerere se utilizează greșit termenul de recalculare a pensiei, în locul celui de revizuire a respectivelor calcule.

Instanța este învestită a soluționa cererea nu după termenii utilizați, ci după solicitarea care se degajă din motivele de fapt ale cererii, pe baza cărora se conturează scopul urmărit.

Drepturile de pensie militară de stat ale reclamantului au fost stabilite prin decizia nr.xxxxxx/04.09.2018, emisă de C___ de P_____ S_________ a Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de 17.07.2018, data trecerii în rezervă.

Plafonarea contestată este cea prevăzută de art.60 din Legea nr.223/2015, cu modificările și completările ulterioare, forma modificată prin art. VII pct.3 din O.U.G. nr.59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vigoare din data de 07.08.2017.

Potrivit art.60 din Legea nr.223/2015, în vigoare la data înscrierii reclamantului la pensie de serviciu, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi m__ mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei .

Anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2017, art.60 din Legea nr.223/2015 prevedea actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor/polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art.29, 30 și 108 în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Fiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.60 din Legea nr.223/2015, modificată prin O.U.G. nr.59/2017, prevederi care nu m__ instituie actualizarea pensiilor de serviciu, prin Decizia nr.849/12.12.2019 (paragr af 26), Curtea Constituțională a reținut că noua reglementare este în acord cu dispozițiile art.47 alin.2 din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. A stfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un moment dat. A șa cum se precizează în nota de fundamentare a OUG nr.59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor pe rsonalului aflat în activitate, a fost instituită în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de p_____, dar și p_____ evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. De asemenea, Curtea a precizat că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câștigat. În aceste condiții, Curtea Constituțională a constatat că eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat nu poate fi primită ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferențiat toate persoanele beneficiare ale acestor p_____.

În ceea ce privește situația identică învederată de reclamant, constând în ocuparea unei funcții similare cu a militarilor care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2017, Curtea Constituțională a reținut prin aceeași decizie că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcție de această dată fiind supuse, în consecință, unor regimuri juridice diferite (paragraf 20).

Acestea fiind statuările Curții Constituționale în soluționarea excepției de neconstituționalitate , vor fi reținute ca nefondate criticile potrivit cărora prin raportare la media soldelor comunicate de unitatea militară, implicit prin diminuarea drepturilor de pensie , este generat un tratament discriminatoriu în raport cu colegii de serviciu pensionați din funcții similare anterior intrării în vigoare a OUG nr.59/2017, respectiv prin ordonanță de urgență pot fi reglementate pe moment doar acele situații care nu au fost avute în vedere de legiuitor la elaborarea unei legi organice, aspecte analizate în considerentele sentinței atacat e cu apel, prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale de până la data soluționării cauzei în primă instanță.

De aceea nu se poate reține în privința acestor motive ale acțiunii că hotărârea tribunalului nu este motivată ori că judecătorul nu a dat dovadă de rol activ la soluționarea cauzei.

Admite apelul declarat de apelantul- reclamant B__________ D______ , CNP  xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Râmnicu V_____, __________________________.14, _____________, ____________________, împotriva sentinței civile nr.834 din 11 iunie 2019 , pronunțată de Tribunalul V_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXX , intima tă fiind pârâ ta C___ de P_____ S_________ a Ministerului Afacerilor Interne , cu sediul în București, ________________________. 3, sector 4 , cod poștal xxxxxx , cu citarea C________ ui N_______ p_____ C_________ D____________ , cu sediul în București, Piaț a V_____ M__________, nr. 1-3, sector 1, cod poștal xxxxxx.

Schimbă sentința în sensul că admite în parte acțiunea.

Obligă pe pârâtă să aplice la cuantumul pensiei militare stabilite sporul corespunzător Semnului Onorific acordat prin Ordinul M.A.I . nr.151/1.12.2015, începând cu data de 28.07.2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 martie 2020, la Curtea de Apel Pitești – Secția I Civilă.