![]()
Intr-o scrisoare deschisă și destul de subiectivă, magistrații își apără pensiile lor de serviciu, printre argumente aducând referiri la pensiile de serviciu ale militarilor care, într-adevăr, sunt calculate pe principii de necontributivitate deși, de 10 ani, militarii plătesc o contribuție, până în anul 2016... la Fondul Național de Pensii, iar după aceea la bugetul de stat, egală, procentual, cu CAS-ul pe care magistrații și toți civilii angajați cu contracte de muncă îl plătesc, începând cu luna aprilie 2001, data intrării în vigoare a L 19/2000, legea pensiilor contributive.
Niciun magistrat nu poate face dovada că a plătit CAS înainte de aprilie 2001.
Decizia nr.20/2000 a CCR a stabilit o similitudine între pensiile militare și pensiile magistraților, dar numai pentru a argumenta de ce ar fi neconstituțională eliminarea pensiilor pentru magistrați, argumente care nu au mai fost reluate în decizia CCR care a validat desființarea pensiilor militare prin Legea 119/2010. Mai mult, pentru a respinge sutele de excepții de neconsituționalitate ridicate de militari impotriva dispozițiilor din OUG nr. 57/2015 și 59/2017 prin care au fost plafonate pensiile militare, CCR a reiterat, până în prezent, prin zeci de decizii, aplicabile tuturor pensiilor de serviciu, că Legiuitorul poate institui un plafon maxim pentru partea necontributivă a acestor pensii, fără să excludă pensiile de serviciu ale magistraților, parte care nu este ocrotită de principiul legal al dreptului câștigat. Am dezbătut mai pe larg aceste motivări ale CCR aici.
De asemenea, este total înacceptabil că, în loc să compare pensia medie a magistraților cu pensia medie a militarilor, magistrații compară impactul bugetar al celor 3300 pensii de magistrați cu cel al celor aproape 200 000 pensii militare. Cu alte cuvinte îndeamnă guvernul să desființeze pensiile militare dacă vrea să reducă impactul bugetar.
Reiterez și aici că desființarea pensiilor magistraților este neconstituțională prin prisma unor decizii ale CCR, dar plafonarea lor, la cuantumuri comparabile cu nivelul de trai din România, rezistă la orice contestare la CCR.
Scrisoarea deschisă a magistraților români ref. proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu
Subsemnaţii, magistraţi români, am luat act cu îngrijorare de recentele declarații publice referitoare la proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraților şi ne exprimăm surprinderea față de inițiativele parlamentare care, cu nesocotirea jurisprudenței constante a Curții Constituționale, pun în lumină numeroase vicii de neconstituționalitate, generând o serie de situații discriminatorii sau inechitabile în raport cu alte categorii profesionale.
ARGUMENTE
1. Principiul egalităţii.
.......
2. Independenţa magistratului.
.......
3. Anomaliile permise de actuala reglementare.
Existența unor „anomalii” invocate ca principal argument al eliminării pensiilor speciale nu poate fi invocată ca argument în sprijinul acestui tip de inițiative, în condițiile în care aceste „scăpări” își au izvorul în lege, iar ele nu sunt de natură de avantajeze magistrații de carieră, ci, dimpotrivă, să creeze profunde dezechilibre și inechități în rândul aceleiași categorii profesionale.
Astfel, este indiscutabil că prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, recunosc această pensie de serviciu în favoarea unor persoane care au exercitat alte funcții sau profesii juridice decât aceea de magistrat, inclusiv ca efect al asimilării vechimii în magistratură cu vechimea dobândită în exercitarea altor activități și, tot astfel, aceste dispoziții legale instituie un tratament diferit în cazul posibilității de a se pensiona anticipat în baza unei vechimi cuprinse între 20 și 25 de ani, diferențiat de un criteriu de vârstă (60 de ani).
Totodată, există și alte inechități care pot fi corectate şi care decurg din existența unor reglementări care asigură o pensie în plată mai ridicată decât nivelul indemnizației nete a judecătorilor și procurorilor în activitate, care prevăd pensii de serviciu achitate pentru personal asimilat magistraților sau pentru diverse perioade asimilate și care asigură chiar posibilitatea de pensionare imediat după reintegrarea magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu, dar toate aceste deficiențe sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc, iar nu în beneficiul unor entități profesionale direct interesate în obținerea acelor beneficii specifice profesiei de magistrat.
Cu titlu de exemplu, trebuie precizat că potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţii şi alte categorii de persoane enunţate expres, beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Acest fapt nu trebuie privit ca o anomalie întrucât, după s-a mai arătat, în cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia “ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și “media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrând în aria de reglementare din art.141 al Tratatului CE.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2017 privind Codul fiscal, a redefinit noţiunea de salariu brut în România, în conţinutul acestuia fiind introduse contribuţiile către bugetul de stat pe care până la respectiva modificare angajatorul le datora.
Se modifică astfel paradigma salariului brut, în sensul că, pornind de la mutarea sarcinii contribuţiilor respective la angajat, pentru a nu genera diminuări drastice de salarii, conceptul de salariu brut s-a modificat introducându-se în conţinutul său inclusiv cuantumul contribuţiilor care până la intrarea în vigoare a respectivului act normativ erau datorate de angajator.
Efectul imediat generat de această normare a constat în mărirea cuantumului salariului brut cu sumele ce constituie contribuţiile angajatorului, sume care însă erau datorate direct bugetului de stat. În fapt, de această redefinire normativă, angajatul din perspectiva venitului net lunar nu a beneficiat de nicio mărire.
Întrucât art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004 raportează pensia la salariul brut, pensiile magistraţilor şi altor categorii de persoane asimilate acestora s-au mărit cu procentul care a fost mărit salariul brut în urma adăugării contribuţiilor angajatorului.
Cum aceste tipuri de contribuţii sunt datorate numai de către salariaţi, nu şi de pensionari, sumele nete care au intrat în patrimoniul persoanelor afectate de aceste norme au suferit modificări în sensul măririi, au fost cele reprezentate de venituri generate de pensii.
Or, o astfel de reglementare, care nu ţine cont de efectele pe care le produce în toate categoriile de persoane vizate, este o eroare legislativă de proporții, ce nu poate fi pusă decât în sarcina legiuitorului, nicidecum în sarcina beneficiarilor pensiei, cu atât mai mult în sarcina magistraților în activitate și viitorilor beneficiari ai pensiei de serviciu.
Acesta este și motivul pentru care necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată, prin promovarea de către reprezentanții celorlalte puteri, a unui discurs bazat de propria culpă evidențiată în procesul legislativ și care naște o ură viscerală împotriva magistraților români, orientată exclusiv în scopuri electorale.
Reamintim pe aceată cale că alimentarea unui conflict artificial și inutil oferă muniție exclusiv acelor persoane care nu doresc un stat de drept, o magistratură independentă, un corp onest, netimorat și profesionist al magistraților în România și care ignoră în mod repetat cele statuate în mod constant de Curtea Constituțională și entitățile internaționale relevante.
4. Neconstituţionalitatea abrogării pensiei de serviciu potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale
Abrogarea pensiei de serviciu (art.103 din Legea nr.92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 20/2.02.2000 publicată în Monitorul Oficial al României nr.12/18.02.2000.
Curtea a reținut, în esență, că “acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistraținu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistrații”, soluție în acord cu jurisprudența.
..........
5. Independenţa economică a magistratului în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
............
6. Date statistice. Confuzia pensie de serviciu – pensie specială. Impactul bugetar al pensiilor de serviciu ale magistraţilor
Din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) se observă că cele ale judecătorilor şi procurorilor (3301) reprezintă 1,32%, iar față de totalul general al pensionarilor din România de 4.674.833 (site-ului CNPP, pilonul I, 30.06.2017), procentul este de 0,07%.
Introducerea confuziei voite că pensiile de serviciu ale celor 3301 de magistrați, este o componentă decisivă a celor peste 250.000 pensii de serviciu, denumite impropriu „speciale” şi că aceste pensii ar sufoca bugetul de stat, dominat total de pensiile militare ale beneficiarilor necontribuabili, reprezintă un tip de abordare inacceptabilă din partea susținătorilor proiectelor legislative aflate în dezbatere publică.
Din statistica prezentată publicului, rezultă clar că pensia medie ponderată a celor 3301 judecători/procurori este mai mică decât cea a personalului aeronautic şi constituie un procent infim, irelevant, în raport cu cele 250.000 pensii militare de serviciu acordate din buget fără nicio contribuție directă la fondul de pensii.
Toate pensiile militare de serviciu apar ca pensii cu limită de vârstă (la 45 de ani cel mult), iar toate pensiile de serviciu ale judecătorilor/procurorilor acordate la împlinirea vechimii de 25 de ani în profesie sunt anticipate, dacă beneficiarii nu au împlinit limita de vârstă (65 ani şi respectiv, 70 de ani la Înalta Curte de Casație și Justiție).
...................................
ss