 |
| Protest al magistraților pe vremea cân considerau că OUG 13 le afectează independența, nu protocoalele cu Coldea |
Isonul le-a fost ținut de președintele Iohannis, care a fost reales cu un scor depășit doar de Iliescu, în primi ani de postcomunism.
Conform voinței populare, în luna decembrie 2019, Comisia de muncă din Camera Deputaților, condusa de un predestinat Solomon, a întocmit un Raport la un proiect de lege, prin care a ras de pe fața României de dreapta pensiile și indemnizațiile speciale, adăugând cu supramăsură indemnizațiile sefilor de stat, indemnizațiile de merit ale artiștilor, sportivilor campioni olimpici și mondiali, precum și indemnizațiile pensionarilor membri ai Uniunilor de creație. Nu știu cum de le-a scăpat e-li-mi-ni-za-rea pensiilor minime pentru agricultori și a celor care nu au muncit deloc, că nici acelea nu sunt contributive.
Cei mai gălăgioși protestatari față de măsurile luate de noua guvernare în domeniul pensiilor sunt magistrații, încercând să intimideze politicienii și parlamentarii. Reușesc doar cu politicieni de calibrul LOV și Ciolacu care, din lipsă de pregătire juridică, se fac de râs pe posturile de televiziune cu afirmația că pensiile speciale sunt drepturi câștigate protejate de decizii ale CCR.
Hai să vedem ce zice CCR despre pensiile de serviciu, când este solicitatâ să se pronunțe dacă este constituțională plafonarea cuantumului pensiilor militare la 85% din baza de calcul, dispusă prin OUG nr. 57/2015.
Domnilor magistrați, domnilor politicieni, partea necontributivă a pensiilor de serviciu nu este un drept viitor, câștigat pentru eternitate, obligația statului fiind aceea de a nu reduce cuantumul pensiei de serviciu sub nivelul dreptului garantat, dat de partea contributivă a pensiei de serviciu.
Așa au decis în anul 2018 judecătorii CCR, colegi cu magistrații, prin Decizia nr. 652/2018 și cele anterioare, amintite în aceeași decizie.
Legea care va fi aprobată de Camera Deputaților pe 28 ianuarie nu-și propune altceva decât să elimine din pensiile speciale suplimentul necontributiv, fără a afecta partea contributivă a pensiilor de serviciu.
Iată considerațiile CCR care au fundamentat Decizia CCR nr. 652/2018 pe care ar trebui să le știe și magistrații care au decis să facă grevă în zilele următoare.
Se pare că liberalii au o pregătire juridică mai temeinică dacă îndraznesc să elimine toate pensiile și indemnizațiile speciale.
Hai să vedem ce zice CCR despre pensiile de serviciu, când este solicitatâ să se pronunțe dacă este constituțională plafonarea cuantumului pensiilor militare la 85% din baza de calcul, dispusă prin OUG nr. 57/2015.
Domnilor magistrați, domnilor politicieni, partea necontributivă a pensiilor de serviciu nu este un drept viitor, câștigat pentru eternitate, obligația statului fiind aceea de a nu reduce cuantumul pensiei de serviciu sub nivelul dreptului garantat, dat de partea contributivă a pensiei de serviciu.
Așa au decis în anul 2018 judecătorii CCR, colegi cu magistrații, prin Decizia nr. 652/2018 și cele anterioare, amintite în aceeași decizie.
Legea care va fi aprobată de Camera Deputaților pe 28 ianuarie nu-și propune altceva decât să elimine din pensiile speciale suplimentul necontributiv, fără a afecta partea contributivă a pensiilor de serviciu.
Iată considerațiile CCR care au fundamentat Decizia CCR nr. 652/2018 pe care ar trebui să le știe și magistrații care au decis să facă grevă în zilele următoare.
Se pare că liberalii au o pregătire juridică mai temeinică dacă îndraznesc să elimine toate pensiile și indemnizațiile speciale.
Extras din Decizia 652/2018.
17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensiadeserviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.