Comisiile raportare din CD au respins actualizarea pensiilor militare

Parlamentul României 

Camera Deputaţilor 

Comisia pentru apărare, ordine publică și 

siguranță națională

 Comisia pentru muncă şi protecţie 

socială 

RAPORT COMUN 

asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea 

Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat

1. În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională și Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, trimis cu adresa nr. PLx 265/2019 din 5 iunie 2019. 

La întocmirea prezentului raport, Comisiile au avgut în vedere: 

- avizul Consiliului Legislativ (nr. 160/07.03.2019) 

- avizul Consiliului Economic și Social (nr. 900/26.02.2019) 

- avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale 

(nr.4c-6/408/13.06.2019) 

- punctul de vedere, negativ, al Guvernului (nr.620/07.05.2019). 

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 iunie 2019. 

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.223/2015, intervenţiile legislative vizând desfiinţarea pensiei de serviciu anticipată parţială, precum şi posibilitatea prelungirii activităţii militarilor şi poliţiştilor care au împlinit vârsta standard de pensionare, la 

cerere, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani, urmând ca pentru fiecare an să primească un spor de 2% din salariul brut. 

2. În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate. 

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut 

proiectul de lege şi documentele aferente în data de 19 iunie 2019. La lucrări au fost prezenţi membrii comisiei conform listei de prezență. 

În conformitate cu prevederile art. 55 din regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrări au participat, în calitate de invitați: 

- d-l Mihai Chirică – Secretar de Stat, Ministerul Apărării Naționale 

- d-l Mihai Bobescu - Subsecretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne 

- d-l Marius Toader – reprezentant Ministerul Apărării Naționale 

- d-l Gabriel Iordache – reprezentant Serviciul Român de Informaţii 

- d-l Nicolae Anca – reprezentant Serviciul de Informaţii Externe 

- d-l Adrian Bangala – reprezentant Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 

- d-l Virgil Bălăceanu – reprezentant Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România 

- d-l Neculai Băhmăreanu – reprezentant Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervăși Retragere din Ministerul Apărării Naționale. 

- d-l Tudor Adrian – Asociaţia „Romil” 

- d-l Gabriel Ivanov – reprezentant Federaţia SedLex. 

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege. 

La şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din data de 18 iunie 2019 au fost prezenţi membrii comisiei conform listei de prezență. 

În conformitate cu prevederile art. 55 din regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrări au participat, în calitate de invitați: 

- d-l Mihai Bobescu - Subsecretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne 

- d-l Florin Bucur - șef serviciu, Ministerul Apărării Naționale 

- d-l Gheorghe Ierimie – director adjunct, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne

- d-l Ştefan Pisică – șef serviciu, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne 

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi (2 abţineri), respingerea proiectului de lege. 

4. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. 

5. În urma finalizării dezbaterilor, cele două Comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: 

În forma inițială a propunerii legislative, o serie de prevederi fie erau neclare, nu 

corespundeau exigenţelor de tehnică legislativă și nu puteau fi aplicate, fie creau inechități sociale. 

În forma amendată și adoptată de către Senat se păstrează încă prevederi care vor genera, în rândul personalului militar în activitate, şi chiar în societatea civilă, un efect psihologic negativ (prevederi cum ar fi reducerea vârstei standard de pensionare cu max.10 ani, în loc de 13 cât este în prezent, respectiv reducerea să nu poată fi mai mică de 50 de ani). 

Pe acest fond, caracterizat de imprevizibilitate, un astfel de demers legislativ va ”stimula” segmentul de personal cu vârsta cuprinsă între 47 şi 50 de ani, care, în condiţiile legale actuale, a 

decis să îşi continue activitatea militară, să părăsească instituţia militară cât timp mai are libertatea legislativă de a dispune asupra viitorului său, mai ales că imprevizibilitatea se poate manifesta şi în 

privinţa modalităţii de stabilire a cuantumului. În acest context, un nou val de ieşiri din sistem, determinat de o iniţiativă legislativă al cărei scop declarat este acela de a ajuta la regenerarea forţelor şi nu la destabilizarea lor, ar vulnerabiliza sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, deja slăbit şi depopulat de specialişti ca urmare a valului de pensionări anterioare. 

Referitor la posibilitatea menţinerii personalului militar în activitate, la cerere, dupăîmplinirea vârstei standard de pensionare, precizăm că aceasta este reglementată, în prezent, de art.86 alin. (6) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevede că ”în raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei”. Ca urmare, precizăm faptul că prevederile din iniţiativa legislativă cu privire la menţinerea personalului militar în activitate, după împlinirea vârstei standard de pensionare, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani, ar intra în contradicţie cu prevederile articolului sus-menţionat dacă se va depăşi vârsta de 60 de ani. 

Mai mult, dispoziţiile art. 16 alin. (3) din iniţiativa legislativă sunt neclar formulate în privinţa mecanismului de decizie privind menţinerea în activitate. 

Totodată, printr-o analiză în opoziţie cu prevederile art.30 din Legea nr.223/2015, care limitează cuantumul pensiei la 85% din baza de calcul utilizată, sporul de 2% la salariul lunar brut, propus a se acorda cadrelor militare, nu poate fi valorificat de către personalul care urmează o carieră militară integrală. 

De asemenea, prevederile referitoare la actualizarea cuantumului pensiilor militare generează influenţe financiare asupra cheltuielilor bugetului de stat şi, implicit, asupra bugetului general consolidat, care nu sunt cuantificate şi pentru care nu sunt prevăzute sursele de acoperire. 

De asemenea, potrivit prevederilor art.15 alin.(l) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în cazul propunerilor de introducere a unor iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, este necesar să se prezinte fişa financiară însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată, precum şi sursele de acoperire potrivit Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar. 

PREŞEDINTE, PREŞEDINTE, 

Dorel Gheorghe CĂPRAR Adrian SOLOMON 

SECRETAR, SECRETAR, 

Dumitru LUPESCU