COMUNICAT DE PRESĂ al CCR
08.05.2018
În ziua de 8 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:
1. Excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.10 alin.(5) din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.440 din 24 iunie 2002), modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.3/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.144 din 25 februarie 2016), având următorul conținut: „Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art.9 alin. (21), (22) şi (3) se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.” Întrucât, în speță, se critică reglementarea privind ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3), Curtea a reținut ca obiect al excepției dispozițiile art.10 alin.(5) teza a doua din Legea nr.360/2002.
În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispoziţiile art.10 alin.(5) teza a doua din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului sunt neconstituționale.
Cu titlu preliminar, Curtea a reținut că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr.360/2002, şi că, în conformitate cu art.2 alin.(1) din aceeaşi lege, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.
Întrucât, potrivit art.73 alin.(3) lit.j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică, şi ţinând cont de faptul că, pe de-o parte, textul de lege criticat vizează aspecte esențiale cu privire la ocuparea posturilor de execuție, iar, pe de altă parte, ocuparea posturilor de execuție duce la însăși nașterea raportului de serviciu, Curtea a constatat că aceste aspecte esențiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi” şi posibilitatea de contestare, trebuiau reglementate prin lege organică. Or, aceste aspecte esențiale nu erau reglementate prin lege, la data susținerii concursului a cărui anulare constituie obiectul cauzei în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate.
În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.j) din Constituţie.
De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile art.10 alin.(5) teza a doua din Legea nr. 360/2002 contravin și art.1 alin. (4) din Constituţie, referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat - prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului -, precum şi art.1 alin.(5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.
2. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5 alin.(2) și art.109 alin.(3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.155 din 20 iulie 1995), cu modificările și completările ulterioare și ale art.37 alin.(3) din Legea educației naționale nr.1/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.18 din 10 ianuarie 2011), cu modificările și completările ulterioare.
În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea:
- a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.37 alin.(3) din Legea educației naționale nr.1/2011 sunt neconstituționale;
- a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.5 alin.(2) și art.109 alin.(3) din Legea nr.80/1995.
Dispozițiile art.37 alin.(3) din Legea nr.1/2011 au următorul conținut: „Funcțiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competențele și responsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni proprii."
Curtea a constatat că prevederile mai sus redate încălcă dispozițiile art.73 alin.(3) lit.t), coroborate cu ale art.118 alin.(2) din Constituție, potrivit cărora statutul cadrelor militare se stabilește prin lege organică.
Curtea a reținut că funcțiile de instructori militari sunt prevăzute cu grade militare, iar aspectele esențiale privind raporturile de serviciu ale cadrelor militare, inclusiv accesul, promovarea și avansarea în grade militare, trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte normative de rang inferior legii.
În aplicarea art.37 alin.(3) din Legea nr.1/2011, se ajunge la situaţia în care un aspect esenţial, care vizează o modificare a raporturilor de serviciu ale cadrelor militare, să fie reglementat printr-un act administrativ. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp.
Prin urmare, Curtea a constatat că sunt încălcate și dispozițiile art.1 alin.(4) și (5) din Constituție.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ si fiscal și Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale