Când am analizat aici si aici două decizii de actualizare pensii militare, emise de CPS a MApN în luna decembrie 2017, în aplicarea Legii 152/2017 cu modificările și precizările ulterioare, prin care soldele de funcție au fost majorate cu 15%, începând cu 30 iunie 2017, am atras atenția că onor CPS a ignorat atât procedura de actualizare din Anexa 2 a Ordinului M25/2016 cât și OUG nr. 56/2017 și Legea 207/2017, prin care s-a reglementat că majorarea de 15% se aplică la o solda de funcție, nu în cuantum compus, care nu poate fi mai mică de 1450 lei.
Nu s-a dat nicio explicație, dar nici nu am mai văzut alte decizii de actualizare emise după 01 01 2018.
Bănuiam atunci că s-au interpretat greșit dispozițiile contrare din art. 38 din legea cadru a salarizării, Legea nr. 153/2017 și dispozițiile actelor normative speciale cum sunt OUG nr. 99/2016, Legea nr. 152/2017, OUG nr. 56/2017 și Legea nr. 207/2017.
Prin declarația doamnei Carmen Dan de astăzi avem confirmarea că OUG nr. 56/2017 și Legea nr. 207/2017 s-au aplicat de la termenele prevăzute, cu toate că au fost emise ulterior emiterii Legii 153/2017, care înghetase soldele/salariile de funcție la nivelul din iunie 2017 până la 31 12 2017.
Casele Sectoriale se ascund în spatele prelungirii nejustificate a termenului de recalculare a pensiilor potrivit L 223/2015 până la 30 iunie 2018, amânând abuziv și actualizarea potrivit Legii 152/2017, profitând și de lipsa de reacție a pensionarilor care nu solicită în instanță obligarea Caselor Sectoriale să actualizeze pensiile cu 15% de la 30 iunie 2017 și cu 25% de la 01 01 2018, concomitent cu atacarea în contencios administrativ a OUG 57/2015 și OUG nr. 59/2017.
Repet și aici că potrivit dispozițiilor legale, actualizarea pensiilor militare nu este condiționată de încheierea întregului proces de recalculare.
***************************************************************************
Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, a spus astăzi ca salariile polițiștilor au crescut, în anul 2017, cu 10%, iar cele ale militarilor și personalului civil cu 15%. (recunoaștem aici și dispozițiile OUG 56/2017)
„Din numărul total de funcţii, aproximativ 5.000 sunt prevăzute pentru funcţionari publici cu statut special, adică poliţişti. În anul 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate, salariile poliţiştilor au crescut cu 10% iar cele ale militarilor şi personalului civil, cu 15%. De la 1 ianuarie 2018 s-a adăugat o creştere în medie de 3-4 procente la salariul net. Cel mai mic salariu din Poliţie, cel al unui agent debutant, a crescut în ultimul an cu 29,3 procente. Dacă în decembrie 2016 salariul minim net al unui agent era de 1.373 de lei, acum este 1.776 de lei. Cel mai mare salariu net este situat la 6.777 de lei, în cazul ofiţerilor fără indemnizaţie de conducere. Cel mai mic salariu din zona militară, adică de la Jandarmerie sau de la Pompieri, a crescut în ultimul an cu 28% - de la 1.340 în decembrie 2016 la 1.717 în ianuarie 2018”, a explicat Carmen Dan.
„La salariul de funcţie se mai adaugă normă de hrană, normă de echipament, în condiţiile în care poliţistul nu optează pentru uniformă, şi diverse sporuri şi majorări conform condiţiilor de muncă. Norma de hrană este de 32 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă de 960 sau 992 de lei în condiţiile unei luni de 30 sau 31 de zile. Un aspect de care s-a vorbit foarte mult în spaţiul public este sporul de 40% pentru intervenţia de la domiciliu, care din ianuarie 2018 nu mai are bază legală de aplicare. Un astfel de spor, pentru plata timpului liber al poliţistului, nu a mai existat până anul trecut, a fost introdus pentru prima dată, prin amendament susţinut în Parlament, cu ocazia legii de aprobare a Ordonanţei nr. 9/2017 privind unele măsuri în anul 2017, fiind valabil doar pentru 6 luni. De acest spor au beneficiat 8.000 de poliţişti, fiind raportat la salariul de funcţie şi numărul de ore cât angajatul stătea acasă. Cu alte cuvinte, cu cât stăteai mai mult acasă fără a fi chemat din timpul liber, cu atât primeai mai mulţi bani. În aplicarea sa, acest spor a avut efectul şi de a încuraja statul acasă. (...) E nevoie de creşterea numărului de poliţişti, dar şi de o mai bună organizare a programului de lucru”